“Brâncuşi – Semnificaţiile unei revoluţii”, conferinţă organizată de Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) organizează marţi, 13 septembrie, de la ora 18:00, conferinţa “Brâncuşi – Semnificaţiile unei revoluţii” (Perspectiva hermeneuticii endogene) care va fi susţinută de dr. Matei Stîrcea-Crăciun, la Clubul Ţăranului, intrarea fiind liberă.

Imagini pentru constantin brancusi

Opera brâncuşiană gravitează în jurul a trei tripticuri de lucrări ce decantează, fiecare, semnificaţiile arhetipale ale condiţiei umane şi le expandează la scară planetară. Prin “Cuminţenia Pământului”, “Sărutul”, “Rugăciune”, realizate în 1907, Brâncuşi rescrie legenda “Facerii” ca manifest plastic al artei moderne, oferind o cheie de rezolvare la marile probleme nesoluţionate de”Renaştere”: egalitate între femeie şi bărbat, împăcarea dintre creştini şi evrei, împăcarea dintre toate naţiunile lumii.

Imagini pentru imagini cumintenia pamantului    Imagini pentru imagini sarutul brancusi     Imagini pentru imagini rugaciune brancusi

 

Nouă ani mai târziu, în 1916, prin “Madame Eugene Meeyer”, “Adam şi Eva”, “Vrăjitoare”, Brâncuşi conceptualizează în limbaj plastic o nouă definiţie a sculpturii. Sculptura pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Iar apoi, în 1937, “Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului” şi “Coloana fără Sfârşit” enunţă apoteotic, în registrul monumental, principiile unei arte universale, inspirată de o o morală universală, drept fundament al unui nou început de civilizaţie.

Imagini pentru imagini masa tacerii brancusi    Imagini pentru poarta sarutului imagini     Imagini pentru poarta coloana fara sfarsit

Sculptorul a avut grijă să lase ţării sale două din cele trei tripticuri (1907, 1937) prin care iniţiază curentul artistic, probabil cel mai important al veacului 20, desemnabil ca simbolism hylesic (material), până recent, insuficient conceptualizat din lipsă de metodă – ilustrat azi în ţară şi în lume prin creaţiile a cinci generaţii de artişti.

Prin acest eveniment, Muzeul Naţional al Ţăranului Român susţine campania de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii Cuminţenia pământului.

Secretar ştiinţific al Institutului de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române, Matei Stîrcea-Crăciun a realizat cercetări privind: statutul culturologic al obiectului (de artă); simbolismul materiilor (1987); sculptura abstractă modernă şi contemporană românească din perspectiva antropologiei simbolice. A propus şi fundamentat conceptul de simbolism hylesic (simbolism al materiilor) în anul 1986 pentru a desemna un curent estetic distinct în sculptura secolului XX al cărui principal iniţiator este Constantin Brâncuşi, potrivit Radio România Cultural.

 

Sursa:mediafax.ro