Notice: WP_Scripts::localize was called incorrectly. The $l10n parameter must be an array. To pass arbitrary data to scripts, use the wp_add_inline_script() function instead. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 5.7.0.) in /home/realitat/public_html/wp-includes/functions.php on line 5663

Stabilirea preţurilor la benzină şi motorină depinde de evoluţia cotaţiei petrolului şi de taxele mari ale benzinăriilor

Nu există o “reţetă” secretă în stabilirea preţurilor la benzină şi motorină, iar evoluţia cotaţiei petrolului se reflectă doar într-o mică măsură în preţul de la pompă. Petroliştii dau vina pe taxele mari, iar autorităţile, pe dorinţa benzinarilor de a-şi umfla profiturile. Adevărul este însă la mijloc.

Șoferii din România sunt printre cei mai suferinzi europeni atunci când vine vorba de preţul achitat la pompă comparat cu venitul. Chiar dacă preţurile benzinei şi motorinei de la noi sunt mai mici decât media europeană, veniturile mult mai mici ale românilor în comparaţie cu cele ale vesticilor, fac din România să se afle printre ţările europene cu cea mai mare rată a suferinţei la pompă. De exemplu, raportat la salariul mediu net, în luna iulie din valoarea raportată de INS, un român putea face 12,8 plinuri (la o capacitate a rezervorului de 45 de litri de carburant). Un german, un francez, un polonez sau chiar şi un ungur din salariul mediu net avea posibilitatea să facă de două ori sau chiar de trei, patru ori mai multe plinuri decât un român.

um se formează preţul

Preţul carburanţilor din România este indirect legat de preţul barilului de petrol Brent şi direct legat de cotaţiile Platts ale produselor petroliere. Astfel, preţul benzinei şi motorinei este influenţat şi de alţi factori în afară de ieftinirea sau scumpirea propriu-zisă a ţiţeiului, cum ar fi excesul sau deficitul de capacitate de rafinare din regiuni de lume, vânzările de autoturisme pe injecţie şi diesel sau costul transportului de la depozit la staţie. Preţul benzinei şi motorinei comercializate în România conţin, în procent de 55 – 58% taxe şi accize colectate de stat. Printre acestea, se numără TVA, acciză, supracciză şi taxa pe stâlp. Celelalte procente reprezintă costul mărfii achiziţionate – ţiţei, componenta curs de schimb leu/dolar, costurile de logistică şi marja companiei de distribuţie. Procentul de taxe în preţul final depăşea 60% până anul trecut, când TVA era de 24 %. Astfel se explică că modificarea preţului la barilul de ţiţei nu antrenează o ajustare în consecinţă a preţului carburanţilor. O scumpire, din ianuarie şi până în prezent, a barilului cu 100% a antrenat doar o ajustare de 8% la benzină şi una dublă la motorină, pentru că petrolul contează în proporţie de doar 40 – 45% la pompă şi, în plus, preţul final se ponderează şi cu nivelul de curs de schimb leu/dolar. Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.
Influenţa cursului de schimb leu/dolar se explică astfel: petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.
Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar, nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.

SCAD PREȚURILE SAU NU?

De anul viitor, dacă rămâne în vigoare actualul Cod fiscal, din preţul final al carburanţilor se va scoate taxa pe stâlp şi supraacciza de 7 cenţi pe litru, eclara, coroborat cu reducerea cu un punct procentual a cotei TVA până la 19% ar conduce către o ieftinire de până la 50 de bani pe litru. Reducerea ar putea fi însă mult mai ecl, în situaţia în care Guvernul va decide introducerea timbrului de mediu în preţul carburanţilor. Ministrul Mediului admite că actuala taxă de înmatriculare nu este una corectă, dar nu este de eclar cu eliminarea ei fără a fi înlocuită cu o nouă eclara de taxare. ,,Una din variantele pe care noi am luat-o în calcul a fost o taxare a consumului de combustibil. Un pachet în doi piloni. Pe de o parte o taxare a combustibilului cu o sumă ecl de fapt, care s-ar fi regăsit într-un impact de maximum doi lei pe un plin de benzină şi un pilon de impozitare diferenţiată, pentru că în clipa de faţă noi nu impozităm în mod diferenţiat în funcţie de norma de poluare a motorului”, a eclarant ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.

Propunerea Consiliului Concurenţei

Instituţia a propus un set de măsuri şi acţiuni pentru a stimula concurenţa pe piaţa carburanţilor, între care şi creearea unei baze de date şi a unei aplicaţii web/mobile pentru compararea preţurilor la carburanţi. „Pentru crearea acestei baze de date, Guvernul ar trebui să emită un act normativ prin care să oblige toate întreprinderile care deţin benzinării active să furnizeze datele necesare, dar şi să transmită on-line (printr-un sistem pe bază de parolă) toate modificările efectuate la nivelul preţurilor carburanţilor, care să fie înregistrate în timp real (maxim 30 de minute de la modificare). Această bază de date trebuie să constituie elementul central al unei aplicaţii web şi/sau al unei aplicaţii mobile cu acces gratuit din partea consumatorilor,” se arată în raport. Consiliul Concurenţei mai recomandă Guvernului instalarea, la intrarea pe fiecare autostradă, a unor panouri de informare care să conţină următoarele date: numele companiei care deţine benzinăria, poziţia la care se află pe autostradă (ex: km 77) şi preţurile practicate la carburant.

Sursa:capital.ro