Notice: WP_Scripts::localize was called incorrectly. The $l10n parameter must be an array. To pass arbitrary data to scripts, use the wp_add_inline_script() function instead. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 5.7.0.) in /home/realitat/public_html/wp-includes/functions.php on line 5313

Postul Paştelui: tradiţii, obiceiuri

Postul Paştelui, tradiţii, obiceiuri

Tradiţia populară păstrează din vechime o serie de obiceiuri ce sunt respectate cu sfinţenie în Postul Mare. Tot în această perioadă se spune că nu este bine să se facă nunţi, în schimb credincioşii sunt sfătuiţi de preoţi să-şi sfinţească locuinţele.

În a cincea săptămână din Postul Paştelui, la biserică se fac slujbele Deniilor, dată la care gospodinele încep curăţenia de primăvară.

Şi la capitolul culinar, în Postul Mare se ţine cont de gătirea mâncărurilor cât mai sănătoase, după reţetele bunicilor, numai cu ingrediente tradiţionale. Cine mănâncă urzici în această lună, prima buruiană din martie, va fi sănătos tot anul.

În Postul Mare, există credinţa că e cel mai bine să sfinţeşti casa în care stai. Începutul primăverii, renaşterea naturii aduc un suflu nou în fiecare gospodărie. Sfeştania este pentru casă ceea ce este spovedania pentru om, spun preoţii. Dacă prin spovedanie, prin mărturisirea păcatelor şi dezlegarea acestora de către preot, omul se curăţeşte, îsi împrospătează harul primit la botez, tot asa prin stropirea cu apă sfinţită şi prin rugăciunile speciale ale preotului, casa se curăţeste de tot răul şi de toată lucrarea cea rea, cauzate fie păcatelor celor ce locuiesc în ea, fie oamenilor răuvoitori, fie duhurilor celor rele.

Postul Paştelui: Tradiţii şi obiceiuri 

Stropirea cu apă sfinţită a caselor

Conform crestinortodox, sfeştania este denumirea populară pentru slujba Aghiasmei mici sau Sfinţirea cea mică a apei. Ea se săvârşeşte de către preot în biserici sau în casele credincioşilor cu diferite prilejuri. Slujba cuprinde sfinţirea apei, stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor, precum şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor ce locuiesc în ea.
În perioada Postului, biserica interzice toate petrecerile, jocurile şi spectacolele. “Postul de alimente este însă fără efect dacă nu este însoţit de milostenie, bunătate, iubire, răbdare şi respect”, spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, adică săptămână dintre Florii şi Paşti, este cea a Sfintelor Patimi, adică Paştile Crucii sau al suferinţei Domnului.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie veche-testamentară: potopul, care trebuia să spele Pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi; 40 de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice.

Obiceiuri în Postul Paştelui:

 Abţinere completă de la orice mâncare

Postul Paştilor este nu doar mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În general, în vechime, postul era mult mai aspru decât în prezent. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până în ceasul al nouălea din zi, spre seară. Exceptate de ajunare erau doar zilele de sâmbătă şi duminică.

Sursa:adevarul.ro