Românii care şi-au transformat casele în refugii dacice

Tot mai mulţi localnicii din ţinuturile Hunedoarei fie îşi construiesc „castele dacice“, fie îşi împodobesc gospodăriile cu statuete şi alte obiecte inspirate din legendele şi simbolurile antice.
Traseul spre Treptele Romane, o mină antică de aur din împrejurimile Bradului,traversează Musariu, un vechi sat al minerilor din Apuseni. Până la galeria devenită monument istoric, turiştii străbat un drum care se afundă în pădure şi trece printre casele modeste ale localnicilor. Una dintre ele atrage privirile tuturor, după ce proprietarul ei, Marcel Poenar, a decis să o transforme într-un adevărat refugiu inspirat din istoria strămoşilor noştri.

Imagini pentru musariu        Imagine similară

traversează Musariu, un vechi sat al minerilor din Apuseni.

Imagini pentru musariu

Până la galeria devenită monument istoric, turiştii străbat un drum care se afundă în pădure şi trece printre casele modeste ale localnicilor. Una dintre ele atrage privirile tuturor, după ce proprietarul ei, Marcel Poenar, a decis să o transforme într-un adevărat refugiu inspirat din istoria strămoşilor noştri.

Marcel Poenar a lucrat timp de 11 ani în învăţământ, dar s-a dedicat artei. De câţiva ani lucrează în Spania, la o firmă care se ocupă cu realizarea de sculpturi şi decoraţiuni la scară mare, pentru parcurile de distracţii. Hunedoreanul îşi petrece concediile în ţară, iar pasiunea pentru istorie şi dorul de locurile sale natale l-au determinat să îşi împodobească gospodăria cu o mulţime de sculpturi „dacice“. La intrarea în curte a aşezat pe câte un soclu statuetele unor „lupi dacici“, cu priviri fioroase. A împodobit postamentele cu sculpturi inspirate de pe Columna lui Traian, iar pe faţada şurii a montat statuetele unor daci.

Toate aceste sculpturi le-am lucrat la mine în curte, printr-o tehnică specială, rapidă, folosind polistiren, poliuretan, dar şi alte materiale. Ideea creaţiilor pe teme dacice a fost spontană, nu am vrut să îmi umplu curtea cu kitsch-uri, gen lei sau alte decoraţiuni pe care le vedem la o mulţime de alte case. Am vrut să fie creaţii legate de istoria zonei, având în apropiere Galeria antică Treptele Romane“, a povestit Marcel Poenar.

Lupii care „păzesc“ intrarea în curtea artistului din Musariu i-au impresionat pe vecinii săi, dar mai ales pe turiştii care se îndreaptă spre locul fostei mine de aur Treptele Romane. „Am lucrat statuetele în curte, într-un loc mai izolat de privirile lumii, şi am început asamblarea lor şi montarea postamentului după lăsarea serii. A doua zi de dimineaţă, vecinii au văzut aceste statuete şi s-au mirat foarte mult. Unii şi-au dorit şi ei aşa ceva“, spune hunedoreanul. Marcel Poenar susţine că va continua să îşi împodobească gospodăria cu creaţii asemănătoare, unele dintre ele urmând să fie inspirate de cetăţile antice din Munţii Orăştiei. „Tema istoriei dacilor este destul de bogată, are un mesaj puternic. Măcar atât să facem pentru ea, căci este păcat să nu o punem în valoare prin astfel de compoziţii“, spune Marcel Poenar.

Castelul „dacic“

Ultimii kilometri ai drumului spre Sarmizegetusa Regia oferă turiştilor o mulţime de motive să oprească pe marginea lui. Nu doar pentru a admira priveliştile de munte, ci şi pentru a privi cu atenţie modul în care localnicii au decis să îşi împodobească locuinţele şi pensiunile din satele Munţilor Orăştiei.

Cea mai ciudată construcţie este un aşa-zis castel, aflat la marginea localităţii Costeşti, de la poalele Sarmizegetusei Regia. „Castelul dacic“, aşa cum îl ştiu localnicii, dar pe care unii istorici îl consideră mai degrabă unul de inspiraţie medievală, a fost construit la începutul anilor 2000 de medicul Napoleon Săvescu, emigrat în anii 1970 în Statele Unite ale Americii. Valorează, potrivit proprietarilor săi care l-au scos recent la vânzare, 850.000 de euro. Vila a fost construită pe coama unui deal, în pădure, la aproximativ 100 de metri de drum. Un lung şir de trepte din piatră a fost realizat până la intrarea în „castel“, care este făcută printr-o dublă din lemn cu încuietori ce imită modelele din vremurile antice.

Deasupra uşii, pe peretele balconului solid din piatră, a fost a aşezat un blazon, în care este înfăţişată o pasăre de pradă, un corb pelasgic. Turnurile rotunde străjuiesc imobilul menit să semene cu o aşezare fortificată. Vila ciudată îi face deseori pe turiştii care ajung în vechea capitală a Daciei să se oprească pe marginea drumului pentru a-i face fotografii. În cea mai mare parte a timpului, însă casa nu este locuită, iar din spusele localnicilor proprietarul ei, Napoleon Săvescu, este unul dintre fondatorii fundaţiilor „Dacia Revival International Society“ şi „The Romanian Medical Society of New York“. Napoleon Săvescu este organizator al congreselor de dacologie care au loc anual, începând din anul 2000, şi este cunoscut susţinător al teoriei că românii ar fi doar urmaşii dacilor.

Localnici inspiraţi de daci

Castelul bizar al lui Napoleon Săvescu a fost una dintre primele construcţii apărute după 1990 în zonă, care amintesc de daci. Unii localnici îl consideră un kitsch, în schimb alţii s-au lăsat inspiraţi de el şi de istoria locurilor şi şi-au împodobit la rândul lor gospodăriile cu piese dacice. Au agăţat steaguri de luptă ale dacilor pe garduri, au aşezat statuete „dacice“ în curte şi basoreliefuri cu Decebal. Chiar şi Florin Marc, şeful de post din Orăştioara de Sus, şi-a decorat casa de vacanţă cu drapelul României pe care a aşezat simbolul Lupului dacic. Iar în privinţa numeroaselor pensiuni şi cabane apărute în zonă cetăţilor dacice în ultimii ani, aproape toate poartă nume istorice. Deceneu, Decebal şi alte personaje

Chiar şi străinii s-au lăsat ademeniţi de istoria dacică. „Vatra“, un centru turistic şi holistic care funcţionează şi ca magazin de suveniruri la marginea satului Costeşti, a fost înfiinţat în urmă cu un an de un candadian şi este administrat de Teodora Porumb. Clădirea este străjuită de un imens stindard de luptă al dacilor, iar cei care o vizitează găsesc o mulţime de alte piese care înfăţişează elemente din istoria antică: statuete cu Deceneu şi Decebal, suveniruri, basoreliefuri, scuturi de paradă ale strămoşilor.

„Avem acel dragon la intrare, însă va mai fi aşezat unul, care va fi realizat mai corect din punct de vedere istoric, la fel cum arătau cele de pe Columna lui Traian“, explică Teodora Porumb. Împreună cu soţul ei canadian, tânăra s-a mutat de un an în Costeşti, impresionată şi de istoria antică a zonei, despre care susţine că devine tot mai populară. Este şi motivul pentru care localnicii investesc în ea. „Românii caută o înţelegere mai profundă despre neamul lor şi caută identitatea neamului, care este un lucru ce creează inspiraţie şi este un motiv de mândrie. Foarte mulţi istorici din străinătate sunt focalizaţi pe istoria Daciei, uneori mai mult decât românii şi este un subiect care este încă nu este destul de dezvoltat“, a explicat Teodora.

Citeste mai mult: adev.ro/oqoxg1
Citeste mai mult: adev.ro/oqoxg1
Citeste mai mult: adev.ro/oqoxg1