Cutreieraţi la pas pentru a cunoaşte istoria şi frumuseţile din Munţii Măcinului, cel mai bătrân lanţ muntos al României …

Munții Măcin sunt o grupă muntoasă aparținând de Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m.

Acești munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insulă). Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați de Podișul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carapelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est ei depășesc valea largă a Taiței și ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologică corespunde și cu linia de încălecare tectonică (falia inversă) Luncavița-Consul, care-i separă de Dealurile Niculițel. Un alt punct de separație între aceste unități este Pasul Teilor, care se află între bazinele Taiței și Luncaviței.

Având în ansamblu forma unui triunghi ascuțit, Munții Măcinului au cea mai mare lățime între localitatea Turcoaia și valea Lozovei, unde ating 24 km. Ei se desfășoară pe direcția NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce în ce mai numeroase și mai fragmentate în parte de S-SV, având o culme principală, începând în pântenul Bugeacului și până în Dealul Carpelit.

Acest lanț muntos principal culminează ca înălțime în vârful Țuțuiatul (467 m). În prelungirea acestuia spre nord vest se află vârful Pietrosul Mare (426 m) și culmea Pietrosu, după care înălțimile scad treptat, ajungând la 100-170 m în apropiere de localitatea Văcăreni, iar în pintenul Bugeacului, la 95 m. Spre sud-est de vârful Țuțuiatu, culmea principală a Munților Măcin se continuă printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag (428 m), Dealul Negoiu cu vârful Piatra Mare (380 m), Dealul lui David (354 m), Dealul Crapcea (344 m), Dealul Carapcea și Dealul Carpelit (350 m).

Formațiunile, geologice predominante aici sunt granitele gnaisice, șisturile, grauwackele și conglomeratele (formatiunea de Carpelit), granitele și dioritele din partea cea mai înaltă (în care se află vârful Țuțuiatu), cuarțitele, filitele etc.

Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 m) și masivul Maegina (285 m), ce se îndreaptă convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit.

Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri ascuțite) și masivul Megina închid depresiunea longitudinală Greci, drenată de două văi, largi, – Dumbravei și Plopilor, ce se prelungește spre nord-est, cu partea superioară a depresiunii Cernei. Această culme secundară este constituită din granite gnaisice, micașisturi, cuarțite și amfibolite, intens dezagregate. Spre nord-vest, culmea Pricopanului se prelungește prin Dealul Sărărica, dar cu înălțimi mai mici.

Tot spre vest, urmează a doua culme secundară, paralelă cu cele precedente, formată din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, înecate în loess și așezate în culise, în care se deosebesc dealurile Orliga (117 m), Carcaliu (95 m), Piatra Rîioasă (112 m), Priopcea (409 m) și Mircea Vodă (206 m). Acestea sunt constituite din cuarțite, care predomină în masivul Priopcea, din micașituri, filite etc. și dezvoltate în plină zonă stepică, joasă.

Ultimele înălțimi, care se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341 m) și Piatra Roșie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (38 0m), în care apar gresii, șisturi și calcare de vârstă devoniană.

Pe latura estică a Munților Măcin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granite de vârstă proterozoică. În nord-estul Munților Măcin se află Depresiunea Taiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței.

În cuprinsul depresiunii Taiței superioare apar întinse glacișuri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi și pășuni. În general, Munții Măcinului se prezintă din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuată și îndelungată, a scos la suprafață granitele din corpurile locolitice de adâncime. În timpul transgresiunii triasice ei formau o insulă. Liniile structurale generale, în special sistemul de falii inverse cu direcții NV-SE ale Munților Măcin se relflectă în relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci și prin orientarea culmilor munots-deluroase, ci și prin direcția văilor principale, cum sunt Luncavița, Taița, Lozova etc. Acești munți, cu înălțime redusă și aspect de dealuri (așa cum arată cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun în peisajul geografic general prin numeroase vârfuri ascuțite și versanți abrupți, plini de grohotișuri (în special sectoarele granitice).

Cum se ajunge in Muntii Macin

Muntii Macin se afla in apropierea Brailei si a Galatiului, iar in zona se poate ajunge usor cu masina, distanta fiind relativ scurta de la oras la poalele celor mai vechi munti din Romania, aflati chiar peste Dunare.

Inainte de a ajunge in Macin trebuie facuta o scurta oprire in Galati, de unde se poate lua bacul pentru a traversa Dunarea.

Bac: Galati – Smardan

• Program: 06:00 – 22:00, Luni – Duminica, din 30 in 30 minute.
• Pret: 21 lei

Bacul circula inclusiv noaptea, cu tarif special determinat de numarul de autoturisme si dimensiunile acestora.

De la Smardan, locul unde se opreste bacul, distanta pana la Macin este de aproximativ 15 km.

Cazare in zona

Zona este putin dezvoltata din punct de vedere turistic in ciuda potentialului imens. In imediata apropiere a Muntilor Macin exista o serie de pensiuni chiar in orasul cu acelasi nume. Se recomanda optarea pentru cazarea in apropiere deoarece trecerea cu bacul dinspre Galati sau Braila este costisitoare si de durata.

Muntii Macin, cei mai vechi munti ai Romaniei

In ciuda faptului ca zona este putin dezvoltata din punct de vedere turistic, numarul de obiective si frumusetea greu de descris a peisajelor de a aici impreuna cu privelistea uimitoare inspre podisurile Dobrogei de Nord si a Baraganului pot tine cu usurinta ocupati turistii un weekend intreg.

Trasee in Muntii Macin

In muntii Macinului exista o serie de trasee marcate, de usurinta medie, ce pot fi urmate in aproximativ jumatate de zi fiecare. Trebuie notat faptul ca cele 6 trasee marcate au amenajate inclusiv locuri de campare si popas, iar tariful  de campare si de acces cu masina este de aproximativ 6 lei.

1. Culmea Pricopanului

Traseul catre Culmea Pricopanului pe ruta Macin – Regia Tutunului – Vf. Suluca Mare – Piatra Raioasa – Saua Serparu – Vf. Caramalau – Fantana de Leac- Macin are o lungime totala de 15 km si este marcat cu banda albastra. Traseul este unul de creasta cu peisaje de o frumusete extraordinara ce strabat zona stancoasa peste varfurile cele mai inalte din muntii Macinului.

Pe culmea Pricopanului este un punct de observatie pentru o serie de specii de pasari specifice acestei zone precum vulturul plesuv brun. Traseul este accesibil in orice anotimp.

2. Traseul Tutuiatu

Traseul marcat cu triunghi albastru pe ruta Greci – Valea Morsu – Vf. Tutuiatu – Valea Piscului Inat – Valea Seaca – Valea Fagilor – Cetatuia – Luncavita are o lungime de 20 km. Traseul poate fi strabatut in aproximativ 6-7 ore intr-un ritm de mers normal si atinge cel mai inalt varf din muntii Macinului, oferind o priveliste unica asupra culmilor stancoase din jur si asupra campiei ce inconjoara muntii cu orasele Braila, Galati si fluviul Dunarea. Varful Tutuiatu este un alt punct important de observare a pasarilor rapitoare.

Datorita lungimii traseului se recomanda sa aveti la dumneavoastra echipament de campare, fiind aproape imposibila intoarcerea la punctul de pornire in Greci, in aceeasi zi.

3. Traseul Dealul cu Drum

Cu o lungime de 14 km, traseul Dealul cu Drum pe ruta Greci – Valea Racova – Dealul cu Drum – Valea Piatra Rosie – Vale Curaturi – Poiana Mitrofan – Valea Taita – Nifon poate fi parcurs in aproximativ 6 ore in intregime si este marcat cu triunghiul rosu. Traseul strabate o portiune din regiunea stancoasa a culmilor muntilor Macinului pentru ca apoi sa continue prin zone impadurite. Natura salbatica ce poate fi observata pe traseu este de o frumusete greu de exprimat in cuvinte sau poze. Fauna este la fel de bogata cu pasari de prada si chiar mistreti, motiv pentru care se recomanda precautie si accesarea traseului in grupuri de cel putin 3 persoane. Traseul este recomandat in mod special vara, fiind unul dintre cele mai racoroase variante de traseu din muntii Macinului datorita intinsei zone impadurite pe care o strabate.

Alte obiective turistice in zona Muntilor Macin

Zona Muntilor Macinului este considerata parc National si adaposteste numeroase specii rare de copaci ocrotiti prin lege si de fauna greu de observat in alte locuri din tara. Biodiversitatea parcului national Macin se datoreaza combinatiei de stepa si silvostepa. Frumusetea naturii din aceasta zona nu este singurul motiv pentru care turistii sunt atrasi anual in numar din ce in ce mai mare in aceasta superba zona inca subdezvoltata din punct de vedere turistic, in Muntii Macinului aflandu-se inclusiv doua cetati ce pot fi vizitate fie la urmarea unuia dintre trasee, fie separat.

Cetatea Arrubium

Cetatea Arrubium este atestata in anul 100 e.n. si se afla pe lista monumentelor istorice din zona. Ruinele se situeaza exact pe teritoriul orasului, in partea de nord-vest. In urma investigatiilor arheologice s-au descoperit aici inscriptii, monezi de aur si argint, tigle si stalpi militari.

Cetatea Dinogetia Garvan

Ruinele cetatii sunt situate pe insula Bisericuta pe drumul Tulcea – Macin – Isaccea. Cercetarile arheologice in zona au inceput in anul 1939 stabilindu-se ca cetatea a fost construita undeva intre anii 284 si 305 in timpul lui Diocletian cu scop militar strategic si a fost abandonata 300 de ani mai tarziu. Astazi raman din cetate zidul de incinta, temelia, 14 turnuri, strada principala si ruine ale cladirilor din incinta.

Sursa:hotelguru.ro/ .wikipedia.org//wiki