Leul dorește așa de mult să…

Leul este regele junglei și odată cu asta vine și un anumit stil de viață – o viață plină de hoinăreală, sieste și schilodirea periodică a braconierilor. Dar oricât de minunată ar fi o asemenea viață, indiferent cât de delicios ar fi gustul unei gazele proaspăt ucise în fălcile lui puternice, unii lei își doresc mai mult de la viață.

Asta este soarta unui leu de la Taigan Safari Park din Vilnohirsk, Crimea, care nu mai pare satisfăcut de bucuriile clasice.

Mândria îl plictisește. Senzația vânătorii nu-l mai satisface acum. Bucuria pe care a simțit-o ca pui când a doborât primul mistreț este acum de domeniul trecutului, o copie a unei copii a unei copii. Viața sa, crede el, este a naibii de plictisitoare. Nu mai simte nimic acum.

Dar dintr-o dată apare ceva nou. Creierul lui de animal se chinuie să-și dea seama de acea formă. Un autobuz plin de turiști. Când se uită la această mașină din metal condusă de o creatură slabă și fără păr, leul își dă seama. Realizează că a tânjit mereu după asta, dar nu i-a dat niciodată un nume până acum.

Trebuie să conducă acel autobuz.

Leul se urcă la volan. Șoferul pierde grațios controlul. Dar ceva este greșit aici! Lăbuțele fără degete ale leului nu pot ține volanul. Trupul său mare și musculos, perfect adecvat pentru vânat și ucis, nu stă bine pe locul din față. Nu ajunge la pedale. Valul depresiei îl lovește dintr-o dată, mai rece ca apa de rău.

Așa că se duce în spate cu ceilalți turiști, sperând că-l pot asista și ajuta, dar ei nu fac nimic. Doar stau în liniște, câțiva își scot telefoanele și fac poze în timp ce leul pare că-i imploră să-l ajute la condusul autobuzului. El este regele junglei, pentru numele lui Dumnezeu! Dar este ignorat. Știe atunci că visul lui s-a încheiat.

Așa că se depărtează, respins și umilit, precum o fantomă a ceea ce obișnuia să fie. Va devora o grămadă de animale și va câștiga nenumărate bătălii, iar mândria sa îl va urmări cu un amestec unic de frică și respect, dar nu va înseamna nimic. Pentru că în fiecare noapte când își închide ochii, tot ce va vedea va fi din nou acel autobuz– o mașină pe care nu va putea niciodată să o conducă, un volan pe care nu-l va putea ține între gheare. Știe că nu va simți niciodată vântul în coamă în timp ce conduce pe autostradă.

Nu mai este regele junglei, ci regele nimicului acum.

Sursa:vice.com