130 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari inventatori români

 În Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a găzduit cea de-a doua ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Aeronautică. Au fost expuse cele mai noi piese de aviaţie. Cea mai interesantă maşinărie, care a atras atenţia multora, a fost un avion roşu, fără elice, pe a cărui plăcuţă metalică scria: COANDA-1910.

Acest avion trezit interesul şi atenţia oamenilor nu numai pentru că nu avea elice, ci şi pentru că era total diferit faţă de ceea ce numeau ei până atunci “avion”. Maşinăria avea două aripi duble şi un singur loc, o anvergură de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg şi o forţă a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesantă parte din avionul lui Coandă era sistemul de propulsie, o adevarata revoluţie în construcţia de motoare de avioane, care avea sa constituie soluţia viitorului.

Motorul cu reacţie, inventat şi construit pentru prima dată de către Henri Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, răcit cu apă şi dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotaţii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tijă care rotea multiplicatorul de rotaţii; mişcarea era transmisă compresorului care câştiga o rotaţie de 4000 de rotaţii pe minut.

Forţa de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decât dacă motorul-piston era conectat la o elice. Mulţi vizitatori ai expoziţiei au fost suspicioşi privind decolarea avionului, până la o demonstraţie accidentală a lui Coandă, când, dorind să verifice motorul, avionul a început să mergă din ce în ce mai repede, până şi-a luat zborul.

Impresionat de flăcările produse de motor şi ingrijorat de faptul că nu mai pilotase un avion până atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul maşinăriei, care a pierdut din înălţime şi viteză până când a aterizat forţat.

Această încercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reacţie. Astfel, cu 30 de ani înainte de Heinkel, Campini şi Whittle, Coandă a construit şi a zburat cu primul avion cu reacţie.