{"id":122485,"date":"2025-03-20T08:32:46","date_gmt":"2025-03-20T06:32:46","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=122485"},"modified":"2025-03-20T08:32:48","modified_gmt":"2025-03-20T06:32:48","slug":"echinoctiul-de-primavara-2025","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=122485","title":{"rendered":"Echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 2025"},"content":{"rendered":"\n

Echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 marcheaz\u0103 venirea prim\u0103verii din punct de vedere astronomic \u0219i durata zilei o dep\u0103\u0219e\u0219te pe cea a nop\u021bii. Pentru anul 2025, echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 se va produce pe 20 martie la ora 11.01.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul \u201eechinoc\u0163iu\u201d deriv\u0103 din cuv\u00e2ntul francez \u201e\u00e9quinoxe\u201d, care, la r\u00e2ndul lui, provine din latinescul \u201eaequinoctium\u201d, format din \u201eaequus\u201d \u2013 \u201eegal\u201d \u015fi \u201enox\u201d, \u201enoctis\u201d \u2013 \u201enoapte\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u2013 care aproape \u00een to\u021bi anii are loc pe 20 martie \u2013 marcheaz\u0103 venirea prim\u0103verii din punct de vedere astronomic. \u00cencep\u00e2nd de la aceast\u0103 dat\u0103, durata zilei (fa\u021b\u0103 de cea a nop\u021bii) va fi \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, iar cea a nop\u021bii (fa\u021b\u0103 de cea a zilei) \u00een sc\u0103dere, p\u00e2n\u0103 la data de 21 iunie, c\u00e2nd va avea loc momentul solsti\u021biului de var\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Multe tradi\u021bii populare din vechime sunt legate de aceast\u0103 perioad\u0103 din martie, chiar dac\u0103 propriu-zis nu \u021bin strict de ziua echinoc\u021biului. Finalul de martie este plin de s\u0103rb\u0103tori populare.<\/p>\n\n\n\n

Uneori este vorba despre sem\u0103nat, despre cur\u0103\u021bat gr\u0103dina, despre pomeni sau despre diverse tradi\u021bii legate de animale fantastice \u0219i de rena\u0219terea naturii.<\/p>\n\n\n\n

Echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 \u2013 C\u00e2teva explica\u021bii astronomice<\/h2>\n\n\n\n

Mi\u0219carea aparent\u0103 a Soarelui pe sfera cereasc\u0103, determinat\u0103 de mi\u0219carea real\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului pe orbita sa, genereaz\u0103 pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor \u0219i nop\u021bilor la diferite epoci ale anului, datorit\u0103 pozi\u021biei aproximativ fixe \u00een spa\u021biu a axei de rota\u021bie a P\u0103m\u00e2ntului, precum \u0219i a \u00eenclin\u0103rii sale fa\u021b\u0103 de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasc\u0103, Soarele parcurge \u00een decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaz\u0103 de fapt planul orbitei P\u0103m\u00e2ntului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23\u00b0 27\u2032.<\/p>\n\n\n\n

La momentul echinoc\u021biului de prim\u0103var\u0103, Soarele traverseaz\u0103 ecuatorul ceresc trec\u00e2nd din emisfera austral\u0103 a sferei cere\u0219ti \u00een cea boreal\u0103. C\u00e2nd Soarele se afl\u0103 \u00een acest punct, numit punct vernal, el descrie mi\u0219carea diurn\u0103 \u00een lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determin\u0103, la data respectiv\u0103, egalitatea duratei zilelor cu cea a nop\u021bilor, indiferent de latitudine. La latitudinile \u021b\u0103rii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45\u00b0, aceast\u0103 cifr\u0103 reprezint\u0103 \u0219i valoarea medie a \u00een\u0103l\u021bimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodat\u0103, la data respectiv\u0103, Soarele r\u0103sare \u00een punctul cardinal est \u0219i apune \u00een punctul cardinal vest, se scrie \u00eentr-o descriere a echinoc\u021biului<\/a> pe site-ul Observatorului Astronomic \u201eAmiral Vasile Urseanu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Descrierea de mai sus este valabil\u0103 doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. \u00cen emisfera sudic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca \u00een regiunile respective acest moment marcheaz\u0103 \u00eenceputul toamnei astronomice. Totodat\u0103, \u00een regiunile polare, \u00een emisfera nordic\u0103 \u00eencepe lunga zi polar\u0103, iar in cea sudic\u0103 \u00eencepe noaptea polar\u0103, ce vor dura, fiecare, c\u00e2te 6 luni.<\/p>\n\n\n\n

O defini\u021bie de acum peste 80 de ani<\/h2>\n\n\n\n

Ce spune August Scriban \u00een al s\u0103u \u201eDic\u021bionarul limbii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d (1939) despre echin\u00f3c\u021biu, o descriere simpatic\u0103 pentru c\u0103 este \u00eentr-o rom\u00e2n\u0103 mai veche. (sursa Dexonline)<\/p>\n\n\n\n

echin\u00f3c\u021biu n. (lat. aequi-noctium, d. aequus, egal, \u0219i nox, noctis, noapte; fr. \u00e9quinoxe). Timpu c\u00eend zilele-s egale cu nop\u021bile. \u2013 Aceast\u0103 circumstan\u021b\u0103 se produce de dou\u0103 ori pe an: la 21 Martie \u0219i la 21 Septembre, fiind-c\u0103 atunci, cei doi poli ai p\u0103m\u00eentului afl\u00eendu-se la o egal\u0103 distan\u021b\u0103 de soare, lumina lui se r\u0103sp\u00eende\u0219te de la unu la altu \u0219i lumineaz\u0103 jum\u0103tate din p\u0103m\u00eent, pe c\u00eend jum\u0103tate r\u0103m\u00eene \u00een \u00eentuneric. Prima din aceste epoce corespunde cu echinoc\u021biu de prim\u0103var\u0103, iar a doua cu cel de toamn\u0103. Ecuatoru se nume\u0219te linie echinoc\u021bial\u0103 fiind-c\u0103 e echinoc\u021biu ori de c\u00eete ori soarele e pe aceast\u0103 linie, adic\u0103 la 21 Martie \u0219i la 21 Septembre.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:hotnews<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103 marcheaz\u0103 venirea prim\u0103verii din punct de vedere astronomic \u0219i durata zilei o dep\u0103\u0219e\u0219te pe cea a nop\u021bii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":122486,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-122485","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Echinoctiul-de-primavara.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-vRz","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122485","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=122485"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122485\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":122487,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/122485\/revisions\/122487"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/122486"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=122485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=122485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=122485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}