{"id":127439,"date":"2025-08-22T10:16:01","date_gmt":"2025-08-22T07:16:01","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=127439"},"modified":"2025-08-22T10:16:03","modified_gmt":"2025-08-22T07:16:03","slug":"calea-ferata-oravita-anina-atractia-turistica-unicat","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=127439","title":{"rendered":"Calea ferat\u0103 Oravi\u021ba\u2013Anina, atrac\u021bia turistic\u0103 unicat"},"content":{"rendered":"\n

Cea mai spectaculoas\u0103 cale ferat\u0103 construit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea a r\u0103mas destinat\u0103 turismului, la peste 160 de ani de la deschiderea ei. Leag\u0103 ora\u0219ele Anina \u0219i Oravi\u021ba, dou\u0103 foste mari centre miniere, afectate \u00een ultimii ani de declinul industrial, dar atractive pentru turi\u0219ti.\"Calea<\/p>\n\n\n\n

Calea ferat\u0103 la Anina. Foto: CFR C\u0103l\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ele Anina \u0219i Oravi\u021ba din Cara\u0219-Severin mai au \u00eempreun\u0103 circa 15.000 de locuitori.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen trecut, cele dou\u0103 localit\u0103\u021bi din Banatul Montan, apropiate la circa 30 de kilometri, erau faimoase datorit\u0103 industriei dezvoltate aici \u00eenc\u0103 din perioada habsburgic\u0103. Acum, o cale ferat\u0103 montan\u0103 a r\u0103mas cel mai c\u0103utat loc din zon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Regiunea bogat\u0103 a Banatului Montan<\/h2>\n\n\n\n

Mun\u021bii Aninei au p\u0103strat resurse minerale pre\u021bioase: aur, uraniu, fier, cupru \u0219i, mai ales, c\u0103rbune \u2013 antracit de calitate bun\u0103, cu putere caloric\u0103 mare \u0219i cu pu\u021bine impurit\u0103\u021bi. Minele din Banatul Montan au func\u021bionat \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea \u0219i au adus la Oravi\u021ba \u0219i Anina (video<\/em><\/strong>) coloni\u0219ti germani (\u0219vabi b\u0103n\u0103\u021beni), dar \u0219i cehi, slovaci, croa\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cea mai faimoas\u0103 exploatare func\u021biona la Anina, unde mina de c\u0103rbune deschis\u0103 \u00een anul 1790 ajunsese la o ad\u00e2ncime de aproape 1.400 de metri. Mina de antracit a Aninei era \u00eens\u0103 un loc extrem de primejdios, din cauza aprinderilor din subteran \u0219i a exploat\u0103rii intense, care sl\u0103bea structura galeriilor. Gazele toxice, pr\u0103bu\u0219irile \u0219i temperaturile ridicate la mari ad\u00e2ncimi f\u0103ceau ca munca minerilor s\u0103 fie extrem de riscant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tragedia care a pus cap\u0103t mineritului<\/h2>\n\n\n\n

Peste 1.000 de oameni au murit de-a lungul timpului \u00een ad\u00e2ncurile acesteia, 217 deced\u00e2nd \u00eentr-o singur\u0103 zi, \u00een urma unor explozii petrecute la 7 iunie 1920 \u00een subteran. Accidentul a fost cauzat de cantitatea mare de explozivi, peste trei tone, depozitat\u0103 f\u0103r\u0103 m\u0103suri de precau\u021bie, \u00een dou\u0103 camere din subteranele minei.<\/p>\n\n\n\n

La 14 ianuarie 2006, o alt\u0103 explozie petrecut\u0103 \u00een subteran, cauzat\u0103 de o eroare a unui artificier \u2013 ar\u0103tau procurorii \u2013, a ucis \u0219apte oameni \u0219i a r\u0103nit alte persoane, iar de atunci mina din Anina a fost \u00eenchis\u0103 pentru totdeauna.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Oravi\u021ba, un fost ora\u0219 prosper<\/h2>\n\n\n\n

Oravi\u021ba (video<\/em><\/strong>) era nu numai un ora\u0219 minier, dar \u0219i un t\u00e2rg prosper al secolului al XIX-lea, fiind locul unde erau aduse mineralele exploatate \u00een Banatul Montan, \u00eenainte de a fi prelucrate sau exportate prin Bazia\u0219, portul de pe Dun\u0103re.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 industria minier\u0103, p\u0103durile \u00eentinse din \u021binut sus\u021bineau la r\u00e2ndul lor economia celor dou\u0103 a\u0219ez\u0103ri montane. Ora\u0219ul era un nod comercial \u0219i administrativ al Banatului Montan, o arat\u0103 \u0219i numeroasele cl\u0103diri de epoc\u0103 p\u0103strate aici. A fost \u0219i locul primului teatru de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei, construit \u00een 1817.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Regimul comunist a mizat pe extinderea industrial\u0103 a celor dou\u0103 ora\u0219e, dar \u0219i a unor localit\u0103\u021bi din vecin\u0103tatea lor.<\/p>\n\n\n\n

La Ciudanovi\u021ba \u0219i Jitin, \u00een anii \u201950, uraniul a fost exploatat intens, minele afl\u00e2ndu-se atunci sub controlul sovieticilor. \u00cen anii \u201970, un nou or\u0103\u0219el muncitoresc a fost pl\u0103nuit \u00een vecin\u0103tatea Aninei \u0219i Oravi\u021bei, odat\u0103 cu construc\u021bia unei termocentrale care avea s\u0103 func\u021bioneze pe \u0219isturi bituminoase, un c\u0103rbune dur, cu putere caloric\u0103 mic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mii de oameni au fost muta\u021bi \u00een \u201eOra\u0219ul Nou\u201d de la marginea Aninei, unde au fost ridicate mai multe blocuri.<\/p>\n\n\n\n

\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n
\"Oravi\u021ba<\/figure>\n\n\n\n

Termocentrala s-a dovedit a fi un e\u0219ec industrial. Primul s\u0103u grup energetic, de 330 MW, a fost inaugurat \u00een 1984, \u00eens\u0103 a func\u021bionat doar patru ani, produc\u00e2nd pierderi economice imense.<\/p>\n\n\n\n

Din 1988, termocentrala \u0219i exploatarea de \u0219isturi bituminoase au fost \u00eenchise, iar fostele \u0219antiere \u0219i colonii muncitore\u0219ti au r\u0103mas pustii. \u00cen anii urm\u0103tori, \u0219i minele de c\u0103rbune, fier, aur, argint, cupru, zinc, plumb \u0219i uraniu din Banatul Montan au avut aceea\u0219i soart\u0103.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\"Anina<\/figure>\n\n\n\n
\"Anina<\/figure>\n\n\n\n
\"Anina<\/figure>\n\n\n\n
\"Ora\u0219ul<\/figure>\n\n\n\n
\"Anina<\/figure>\n\n\n\n
\"Anina<\/figure>\n\n\n\n
\"Anina<\/figure>\n\n\n\n
\"Anina<\/figure>\n\n\n\n
\"Anina<\/figure>\n\n\n\n

Totu\u0219i, ora\u0219ele Anina \u0219i Oravi\u021ba au p\u0103strat o parte din zestrea arhitectural\u0103 \u0219i industrial\u0103 de alt\u0103dat\u0103. O parte din vechea min\u0103 din Anina a fost transformat\u0103 \u00een muzeu, iar \u00een Oravi\u021ba c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc numeroase cl\u0103diri istorice interesante, cum sunt cea mai veche gar\u0103 din Rom\u00e2nia (din 1854) \u0219i teatrul din 1817.<\/p>\n\n\n\n

Calea ferat\u0103 Oravi\u021ba\u2013Anina, atrac\u021bia turistic\u0103 unicat<\/h2>\n\n\n\n

Ambele localit\u0103\u021bi sunt \u00eenconjurate de relieful spectaculos al Banatului Montan \u0219i ofer\u0103 c\u0103l\u0103torilor motive de a le explora, dar marea atrac\u021bie a zonei a r\u0103mas calea ferat\u0103 montan\u0103 care le leag\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 1863.<\/p>\n\n\n\n

De peste 160 de ani, traseul de peste 30 de kilometri dintre Oravi\u021ba \u0219i Anina a fost folosit aproape f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, la \u00eenceput pentru transportul minereului, c\u0103rbunelui \u0219i lemnelor aduse la Oravi\u021ba din Mun\u021bii Banatului, apoi pentru muncitorii \u0219i localnicii din zon\u0103, iar \u00een ultimii ani mai mult de c\u0103tre turi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\"Calea<\/figure>\n\n\n\n
\"Calea<\/figure>\n\n\n\n
\"Calea<\/figure>\n\n\n\n
\"Ora\u0219ul<\/figure>\n\n\n\n
\"Ora\u0219ul<\/figure>\n\n\n\n
\"Ora\u0219ul<\/figure>\n\n\n\n
\"Ora\u0219ul<\/figure>\n\n\n\n
\"Ora\u0219ul<\/figure>\n\n\n\n
\"Ora\u0219ul<\/figure>\n\n\n\n

\u201e\u00cen sta\u021bia CFR lucrau \u00een trecut peste o sut\u0103 de oameni. O mul\u021bime de trenuri cu c\u0103rbune, lemn, cereale, materiale \u0219i oameni tranzitau gara din Oravi\u021ba, venind dinspre Anina sau dinspre Ian \u0219i Bazia\u0219. Acum, mai suntem c\u00e2\u021biva. Noroc c\u0103 o dat\u0103 pe zi mai trece trenul cu turi\u0219ti, de pe calea ferat\u0103 montan\u0103 Oravi\u021ba\u2013Anina\u201d<\/em>, relata un angajat al g\u0103rii din Oravi\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Calea ferat\u0103 prezint\u0103 \u00eenc\u0103 interes datorit\u0103 serpentinelor \u0219i curbelor abrupte, arat\u0103 Prim\u0103ria ora\u0219ului Oravi\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMarea art\u0103 a construc\u021biei acestei c\u0103i ferate const\u0103 \u00een faptul c\u0103 are o \u00eenclinare de 20 la mie, iar raza curbelor la aceast\u0103 linie este de 114 metri. Au fost construite zece viaducte cu o lungime total\u0103 de 843 metri, tuneluri \u00eentr-o lungime total\u0103 de 2.084 metri \u0219i str\u0103pungeri de dealuri pe o lungime total\u0103 de peste 21 de kilometri\u201d, <\/em>informeaz\u0103 institu\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Gara Oravi\u021bei, inaugurat\u0103 \u00een 1854, era la \u00eenceput un punct de leg\u0103tur\u0103 al liniei feroviare Oravi\u021ba\u2013Bazia\u0219, \u00eens\u0103 portul dun\u0103rean \u0219i-a pierdut importan\u021ba dup\u0103 Marea Unire din 1918, iar acest traseu de peste 60 de kilometri a fost abandonat cu timpul.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i \u0219i-a pierdut importan\u021ba industrial\u0103, calea ferat\u0103 Oravi\u021ba\u2013Anina a r\u0103mas un reper turistic al regiunii. Este gestionat\u0103 de CFR, iar zilnic dou\u0103 trenuri mai circul\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 localit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u0103l\u0103tori\u021bi \u00een timp pe cea mai veche cale ferat\u0103 montan\u0103 din Sud-Estul Europei, cu 14 tuneluri, 10 viaducte, t\u0103ieturi \u00een munte pe o lungime de 21 de kilometri, deci peste dou\u0103 treimi din \u00eentregul traseu! Tariful unic turistic de c\u0103l\u0103torie pe sec\u021bia Oravi\u021ba\u2013Anina, valabil din 1 august 2025, este 33,5 lei pentru o c\u0103l\u0103torie simpl\u0103 la clasa a II-a\u201d,<\/em> transmite CFR C\u0103l\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

Pentru localnicii din Oravi\u021ba, Ciudanovi\u021ba, Goruia, Ciclova Roman\u0103, Gr\u0103dinari, R\u0103c\u0103\u0219dia \u0219i Anina, biletul cost\u0103 7,5 lei, indiferent de sta\u021bia din care este achizi\u021bionat.<\/p>\n\n\n\n

Pe ruta Oravi\u021ba\u2013Anina \u0219i retur circul\u0103 o pereche de trenuri, iar rezervarea locului este obligatorie, potrivit CFR C\u0103l\u0103tori. Un tren Regio pleac\u0103 din Oravi\u021ba la 11:15 \u0219i ajunge \u00een Anina la 13:17, iar alt tren Regio \u00ee\u0219i \u00eencepe c\u0103l\u0103toria din Anina la 14:40 \u0219i sose\u0219te \u00een Oravi\u021ba \u00een jurul orei 16:42.<\/p>\n\n\n\n

Legitima\u021biile de c\u0103l\u0103torie se pot procura cu anticipa\u021bie de 30 de zile, online \u0219i, \u00een ziua plec\u0103rii trenului, din sta\u021bia Oravi\u021ba, dar \u0219i de la personalul de tren, \u00een limita locurilor disponibile.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cea mai spectaculoas\u0103 cale ferat\u0103 construit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea a r\u0103mas destinat\u0103 turismului, la peste 160 de ani de<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":127440,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-127439","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/index-2-2.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-x9t","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127439","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=127439"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127439\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":127441,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127439\/revisions\/127441"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/127440"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=127439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=127439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=127439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}