{"id":128473,"date":"2025-09-16T11:51:14","date_gmt":"2025-09-16T08:51:14","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=128473"},"modified":"2025-09-16T11:51:34","modified_gmt":"2025-09-16T08:51:34","slug":"calatorie-in-tinutul-momarlanilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=128473","title":{"rendered":"C\u0103l\u0103torie \u00een \u021ainutul Mom\u00e2rlanilor"},"content":{"rendered":"\n

Vechiul \u021binut al mom\u00e2rlanilor, regiunea montan\u0103 din jurul V\u0103ii Jiului, ofer\u0103 c\u0103l\u0103torilor ocazia de a descoperi lumea de alt\u0103dat\u0103 a a\u0219ez\u0103rilor pastorale, dar \u0219i c\u00e2teva atrac\u021bii turistice deosebite, \u00een\u0219irate \u00eentre spectaculo\u0219ii mun\u021bi ai Par\u00e2ngului, V\u00e2lcanului \u0219i Retezatului.\"S\u0103rb\u0103toare<\/p>\n\n\n\n

S\u0103rb\u0103toare \u00een Jie\u021b, un sat al mom\u00e2rlanillor. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, \u00eenainte ca primele mine de c\u0103rbune s\u0103 fie deschise \u00een Valea Jiului, regiunea de la poalele mun\u021bilor Retezat, Par\u00e2ng, V\u00e2lcan \u0219i \u0218ureanu era un t\u0103r\u00e2m s\u0103lbatic, cunoscut mai ales ca loc de trecere \u00eentre Transilvania \u0219i Muntenia.<\/p>\n\n\n\n

Singurul drum folosit de po\u0219talioane urca anevoios din \u021aara Ha\u021begului spre Pasul V\u00e2lcan (video<\/em><\/strong>)\u2013 vechi punct vamal \u0219i gr\u0103niceresc al V\u0103ii Jiului, aflat la peste 1.600 de metri altitudine \u2013 \u0219i cobora apoi \u00een Oltenia.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Trec\u0103toarea fusese str\u0103b\u0103tut\u0103, la finalul secolului al XVI-lea, \u0219i de Mihai Viteazul, \u00een drumurile sale spre Viena.<\/p>\n\n\n\n

Valea Jiului, vechiul \u021binut al p\u0103storilor<\/h2>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 secole \u021binuturile din \u00eemprejurimi au r\u0103mas aproape la fel de pustii. \u00cen mun\u021bi, departe de drumuri, se \u00een\u0219irau micile a\u0219ez\u0103ri pastorale ale rom\u00e2nilor care aveau s\u0103 fie numi\u021bi mai t\u00e2rziu, \u00een der\u00e2dere, \u201emom\u00e2rlani\u201c.<\/a>\"Mom\u00e2rlani,<\/p>\n\n\n\n

Mom\u00e2rlani, \u00een ilustrate vechi. Sursa: Delcampe.net<\/p>\n\n\n\n

Aceste sate, care \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole num\u0103rau \u00eempreun\u0103 mai pu\u021bin de 3.000 de locuitori, au fost \u00eentemeiate de rom\u00e2ni retra\u0219i peste mun\u021bi, fie pentru a se feri de invaziile turce\u0219ti, fie pentru a-\u0219i g\u0103si locuri potrivite p\u0103storitului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cei mai mul\u021bi tr\u0103iau pe \u00een\u0103l\u021bimi, deoarece v\u0103ile celor dou\u0103 Jiuri \u2013 unul cobor\u00e2t din Retezat, cel\u0103lalt av\u00e2nd izvoarele \u00een Par\u00e2ng \u0219i \u0218ureanu \u2013 ofereau pu\u021bine terenuri pentru turmele lor.\"Cas\u0103<\/p>\n\n\n\n

Cas\u0103 de mom\u00e2rlani din Par\u00e2ng. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

\u201eRom\u00e2nii, de regul\u0103, nu sunt buni muncitori. Ei \u00ee\u0219i dedic\u0103 timpul \u00eengrijirii turmelor, duc\u00e2nd o via\u021b\u0103 de p\u0103stor. Unii au cabane de bu\u0219teni pe \u00een\u0103l\u021bimi, unde locuiesc toat\u0103 vara. Al\u021bii caut\u0103 ad\u0103post sub corturi f\u0103cute din ramuri \u0219i frunze de copaci. Foarte pu\u021bini coboar\u0103 \u00een v\u0103i \u00een timpul sezonului cald \u0219i nu \u00ee\u0219i v\u0103d casele luni de zile. Nimeni nu r\u0103m\u00e2ne jos, \u00een afar\u0103 de cei b\u0103tr\u00e2ni \u0219i infirmi. Chiar \u0219i femeile \u0219i fetele se al\u0103tur\u0103 exodului general, iar satele sunt practic pustii\u201c,<\/em> relata publicistul englez Robert Nelson Boyd<\/a>, \u00een 1870, dup\u0103 o vizit\u0103 \u00een Valea Jiului.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103rbunele, necunoscut localnicilor<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen v\u0103i, f\u00e2\u0219iile de c\u0103rbune erau vizibile la tot pasul, \u00eens\u0103 mineralul pre\u021bios, care la mijlocul secolului al XIX-lea \u00eencepuse s\u0103 atrag\u0103 tot mai mul\u021bi str\u0103ini \u00een \u021binut, era ignorat de localnici.\"Mom\u00e2rlani.<\/p>\n\n\n\n

Mom\u00e2rlani. Sursa: Ilustrat\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen Valea Jiului, p\u0103turi groase de c\u0103rbune sunt v\u0103zute de pe deal, iar bulg\u0103ri de c\u0103rbune apar printre pietre \u00een p\u00e2raie. Dungi negre se arat\u0103 atunci c\u00e2nd solul este transformat de c\u0103tre plug. \u00cen alte locuri, p\u0103tura cea mai groas\u0103 de c\u0103rbune este descoperit\u0103 prin eliminarea gazonului \u0219i a ierburilor, ale c\u0103ror r\u0103d\u0103cini sunt \u00eengropate \u00eentr-un praf negru. Iar unde c\u0103rbunele nu e vizibil, e nevoie doar s\u0103 sapi pu\u021bin pentru a g\u0103si mineralul. Aceste locuri sunt urmele unor incendii imense, \u00eens\u0103 localnicii nu au idee despre originea lor\u201c,<\/em> nota geologul englez David Ansted, \u00een 1862.\"Momarlani.<\/p>\n\n\n\n

Momarlani. Foto ilustrat\u0103 de epoc\u0103. Delcampe.net<\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103torul ad\u0103uga c\u0103 localnicii erau prieteno\u0219i \u0219i pitore\u0219ti, cu vite albe, cu coarne lungi, \u0219i cai mici, dar rezisten\u021bi. Construc\u021bia c\u0103ii ferate Simeria-Petro\u0219ani a deschis, din 1870, drumul mineritului, iar \u00een urm\u0103torii ani nou-veni\u021bii au dep\u0103\u0219it numeric popula\u021bia local\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Satele ascunse ale mom\u00e2rlanilor<\/h2>\n\n\n\n

Familiile de mom\u00e2rlani au r\u0103mas fidele ocupa\u021biilor arhaice, iar \u00een timp ce Valea Jiului s-a urbanizat, multe dintre ele s-au retras \u00een c\u0103tunele din jurul celor \u0219ase ora\u0219e ale V\u0103ii Jiului sau \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu, unde tradi\u021biile \u2013 precum \u00eengroparea mor\u021bilor \u00een gr\u0103dini ori portul asem\u0103n\u0103tor dacilor de pe Columna lui Traian \u2013 s-au p\u0103strat mai mult timp.\"Maria,<\/p>\n\n\n\n

Maria, o localnic\u0103 din Aninoasa, mom\u00e2rlanc\u0103. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u201eIzolarea a ajuns pentru ei o deprindere intrat\u0103 \u00een fire. Abia cu venirea toamnei coboar\u0103 vitele c\u0103tre sat \u0219i deci se apropie \u0219i oamenii. Originalitatea vie\u021bii lor se manifest\u0103 \u0219i \u00een distrac\u021biile lor. Ei nu cunosc \u0219i nici nu \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 la petreceri alt obiect de c\u00e2ntat dec\u00e2t fluierul. Fiecare familie \u00ee\u0219i \u00eengroap\u0103 mor\u021bii \u00een gr\u0103dina cu pomi, ca peste c\u00e2\u021biva ani copacii s\u0103 creasc\u0103 peste morminte\u201c,<\/em> scria etnologul Ion Vintilescu.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Primele sate de mom\u00e2rlani care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 celor care se \u00eendreapt\u0103 spre Valea Jiului dinspre Ha\u021beg sunt Meri\u0219or \u0219i Dealu Babii (video<\/em><\/strong>). Acestea erau traversate de vechiul \u201edrum al po\u0219talioanelor\u201c din Pasul V\u00e2lcan, ast\u0103zi modernizat. A\u0219ez\u0103rile erau r\u0103sfirate de-a lungul drumului principal, merg\u00e2nd paralel cu apa, dar urc\u00e2nd \u0219i pe coaste, unde se transformau \u00een sate risipite.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201ePeisajul este intens umanizat de colibele, st\u00e2nele \u0219i ad\u0103posturile pentru vite \u0219i cai. Sate str\u0103vechi de p\u0103stori, ele au f\u0103cut permanent leg\u0103tura \u00eentre nordul Olteniei \u0219i sud-vestul Transilvaniei\u201c,<\/em> ar\u0103ta \u201eGhidul de arhitectur\u0103\u201c, publicat de Ordinul Arhitec\u021bilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Alte sate ale mom\u00e2rlanilor se \u00eentind \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu \u0219i \u00een Par\u00e2ng, deasupra ora\u0219elor Petrila (video Lonea – Petrila<\/em>) \u0219i Petro\u0219ani, iar cele mai izolate a\u0219ez\u0103ri se g\u0103sesc la izvoarele Jiului de Vest, \u00een satele C\u00e2mpul lui Neag \u0219i Valea de Brazi, de la poalele Retezatului Mic.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Unele sunt atestate \u00eenc\u0103 din secolul al XV-lea, dar au fost distruse ori reduse la c\u00e2teva gospod\u0103rii m\u0103rgina\u0219e odat\u0103 cu expansiunea industrial\u0103 \u0219i a ora\u0219elor miniere din comunism.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda urbaniz\u0103rii regiunii miniere, unde ora\u0219ele Petrila, Petro\u0219ani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni \u0219i Uricani au \u00eempreun\u0103 peste 100.000 de locuitori \u2013 cei mai mul\u021bi urma\u0219i ai minerilor veni\u021bi din alte regiuni \u2013, micile comunit\u0103\u021bi ale mom\u00e2rlanilor, risipite pe dealuri, au rezistat schimb\u0103rilor din Valea Jiului.<\/p>\n\n\n\n

Locurile emblematice din Mun\u021bii Par\u00e2ng<\/h2>\n\n\n\n

Mun\u021bii care \u00eenconjoar\u0103 regiunea minier\u0103 au fost dintotdeauna refugiul mom\u00e2rlanilor, dar \u0219i locurile cele mai c\u0103utate de turi\u0219tii ajun\u0219i \u00een Valea Jiului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce ora\u0219ele cenu\u0219ii ale minerilor, \u00eenghesuite pe malurile celor dou\u0103 Jiuri pentru a face loc marilor exploat\u0103ri miniere din trecut, au r\u0103mas modeste \u00een atrac\u021bii turistice, Par\u00e2ngul, Retezatul \u0219i V\u00e2lcanul atrag iubitorii de drume\u021bii \u0219i natur\u0103 prin pitorescul lor.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Parang<\/figure>\n\n\n\n
\"Parang<\/figure>\n\n\n\n
\"Parang<\/figure>\n\n\n\n
\"Parang<\/figure>\n\n\n\n
\"Parang<\/figure>\n\n\n\n
\"Casa<\/figure>\n\n\n\n

Mun\u021bii Par\u00e2ng, cei mai \u00eenal\u021bi din vestul Rom\u00e2niei, se ridic\u0103 la r\u0103s\u0103rit de Valea Jiului, nu departe de ora\u0219ele Petro\u0219ani \u0219i Petrila, \u0219i au primit numele de la cel mai \u00eenalt v\u00e2rf al lor, Par\u00e2ngul Mare, de 2.519 metri. Unii autori au asociat numele lor cu cel al personajului legendar Prometeu, iar legendele iscate pe seama asem\u0103n\u0103rii spun c\u0103 aici ar fi fost locul \u00eenl\u0103n\u021buirii eroului mitic.<\/p>\n\n\n\n

Pentru b\u0103\u0219tina\u0219ii V\u0103ii Jiului, Par\u00e2ngul a fost dintotdeauna o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre regiunile Hunedoarei, Sibiului \u0219i Gorjului, dominat\u0103 de tradi\u021biile pastorale. St\u00e2nele arhaice \u00eempodobesc versan\u021bii, departe de drumurile b\u0103t\u0103torite, iar s\u0103la\u0219ele (locuin\u021bele de var\u0103) r\u0103m\u00e2n \u0219i ele animate de oameni \u0219i animale p\u00e2n\u0103 la l\u0103sarea frigului.<\/p>\n\n\n\n

Mun\u021bii Par\u00e2ng nu sunt doar un loc al legendelor, ci mai ales o destina\u021bie popular\u0103 pentru cei care ajung \u00een Valea Jiului.<\/p>\n\n\n\n

Aproape 20 de piscuri din masiv dep\u0103\u0219esc 2.300 de metri, iar v\u00e2rfurile Gem\u0103narea, Stoini\u021ba \u0219i C\u00e2rja trec de 2.400 de metri, fiind \u2013 al\u0103turi de v\u00e2rful Par\u00e2ngul Mic (2.074 de metri) \u2013 reperele traseelor montane care pornesc din sta\u021biunea montan\u0103 Par\u00e2ng. Dincolo de v\u00e2rfurile adesea \u00eenz\u0103pezite, zona alpin\u0103 a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi numeroase urme ale glacia\u021biunilor.<\/p>\n\n\n\n

Circurile glaciare din Par\u00e2ng sunt acoperite de grohoti\u0219, au creste abrupte \u0219i zim\u021bate \u0219i praguri care se dezvolt\u0103 \u00een cascade. Cele mai cunoscute sunt c\u0103ldarea Ro\u0219iile, aflat\u0103 sub Par\u00e2ngul Mare, la peste 2.000 de metri, C\u00e2rja \u0219i C\u00e2lcescu.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pe fundul lor, c\u0103l\u0103torii descoper\u0103 cel pu\u021bin 20 de lacuri glaciare, dintre care cele mai cunoscute sunt lacurile Mija, C\u00e2lcescu, Ro\u0219iile \u0219i Iezerul \u00cenghe\u021bat. \u00centreg masivul Par\u00e2ng se \u00eentinde pe aproape 5.000 de kilometri p\u0103tra\u021bi \u0219i este generos \u00een sta\u021biuni turistice aflate la mare \u00een\u0103l\u021bime.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Valea Jiului, sta\u021biunea montan\u0103 Par\u00e2ng (video) \u2013 punctul de pornire al traseelor spre Par\u00e2ngul Mare \u2013 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201970, pe locul unor vechi cabane montane, folosite ca refugii pentru aventurierii de odinioar\u0103. Cu timpul, s-a extins pe coamele muntelui, iar \u00een prezent cuprinde peste 200 de cabane, case de vacan\u021b\u0103 \u0219i pensiuni.<\/p>\n\n\n\n

\u0218oselele atractive din Par\u00e2ng<\/h2>\n\n\n\n

Sta\u021biunea montan\u0103 se afl\u0103 la peste 1.700 de metri altitudine \u0219i este legat\u0103 de ora\u0219ele Petro\u0219ani \u0219i Petrila printr-un drum modernizat recent (video<\/em><\/strong>), care pe ultimii cinci kilometri urc\u0103 abrupt, \u0219erpuind pe sub vechiul telescaun construit \u0219i el \u00een anii \u201970.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Din cauza dificult\u0103\u021bii traseului \u0219i a climei aspre de munte, \u0219oseaua din Par\u00e2ng r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis\u0103 circula\u021biei publice pe timpul iernii, \u00eens\u0103 vara chiar \u0219i drumul \u00een sine, spectaculos \u0219i panoramic, reprezint\u0103 un motiv \u00een plus pentru turi\u0219ti de a ajunge aici.<\/p>\n\n\n\n

Cei care vor s\u0103 evite traseele montane anevoioase pot admira frumuse\u021bile Par\u00e2ngului c\u0103l\u0103torind cu ma\u0219ina pe c\u00e2teva \u0219osele montane de la poalele \u0219i de pe plaiurile mun\u021bilor. Transalpina (Drumul Na\u021bional 67C-\u00a0video<\/em>), unul dintre cele mai faimoase drumuri montane din Rom\u00e2nia, atinge cele mai mari altitudini rutiere din \u021bar\u0103. \u00cen trecut era folosit\u0103 de localnici ca drum de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre \u021binuturile Sibiului \u0219i sudul Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eCote\u0219te nesf\u00e2r\u0219it, \u0219i la fiecare pas se izbe\u0219te de marginea unui gol f\u0103r\u0103 fund. Ultimul v\u00e2rf se ive\u0219te bl\u00e2nd \u0219i prietenos, dar un nor gros \u00eel \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103 cu totul. A\u0219ezat de-a curmezi\u0219ul \u0219oselei, norul te-ar face s\u0103 pierzi linia drumului. V\u00e2rful muntelui n-a putut fi \u00eens\u0103 \u00eentunecat. Are 2.150 de metri \u00een\u0103l\u021bime. Numai \u00eendr\u0103zneala de a fi voit s\u0103 croie\u0219ti un drum peste aceast\u0103 \u00een\u0103l\u021bime te umple de admira\u021bie. \u0218i te face s\u0103 ui\u021bi toate imperfec\u021biunile unei \u0219osele ce \u00eencepe s\u0103 se ruineze \u00eenainte de-a fi fost terminat\u0103\u201c,<\/em> scria revista \u201eVremea\u201c, \u00een 1936, la scurt timp dup\u0103 inaugurarea drumului.<\/p>\n\n\n\n

\"Transalpina,<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina,<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina,<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina,<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina,<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina,<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n

\u0218oseaua anevoioas\u0103 a devenit, dup\u0103 asfaltarea complet\u0103 din anii 2000, o atrac\u021bie pentru tot mai mul\u021bi c\u0103l\u0103tori. DN 67C traverseaz\u0103 Mun\u021bii Par\u00e2ng, de la Novaci (Gorj) p\u00e2n\u0103 la Sebe\u0219 (Alba), pe o lungime de aproape 148 de kilometri. Cel mai spectaculos sector trece prin Pasul Urdele din Mun\u021bii Par\u00e2ng, la aproape 2.145 de metri altitudine.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

La poalele Par\u00e2ngului, dou\u0103 drumuri na\u021bionale au scos din izolare pitoreasca regiune a V\u0103ii Jiului. Drumul Na\u021bional 66 traverseaz\u0103 Defileul Jiului \u0219i a devenit una dintre cele mai atractive rute din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Defileul Jiului \u00eencepe la marginea municipiului Petro\u0219ani, acolo unde apele \u0219i-au croit drum prin valea ad\u00e2nc\u0103 a mun\u021bilor, \u0219i continu\u0103 pe un traseu sinuos, de peste 30 de kilometri, p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een ora\u0219ul Bumbe\u0219ti-Jiu din jude\u021bul Gorj.<\/p>\n\n\n\n

\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lainici<\/figure>\n\n\n\n
\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n
\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n
\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n
\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n
\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n
\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n
\"Defileul<\/figure>\n\n\n\n

De peste un secol, Defileul Jiului a reprezentat o cale de comunica\u021bie vital\u0103 pentru locuitorii afla\u021bi de o parte \u0219i de cealalt\u0103 a Carpa\u021bilor, \u00een Ardeal \u0219i Oltenia, chiar dac\u0103 drumul prin mun\u021bi a fost adesea primejdios.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Oamenii au f\u0103cut eforturi mari pentru a \u201e\u00eembl\u00e2nzi\u201c natura s\u0103lbatic\u0103 a defileului. St\u00e2ncile au fost d\u0103ltuite \u0219i dinamitate, versan\u021bii au fost cimenta\u021bi, str\u0103pun\u0219i de tuneluri \u0219i acoperi\u021bi cu plase \u00een nenum\u0103rate locuri, pentru a diminua pericolul pr\u0103bu\u0219irilor de pietre \u0219i pentru a face loc \u0219oselei \u0219i c\u0103ii ferate construite la mijlocul secolului trecut.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pu\u021bine a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti au putut fi \u00eentemeiate pe traseul de peste 30 de kilometri al Defileului Jiului. Cea mai cunoscut\u0103 dintre ele este M\u0103n\u0103stirea Lainici, cl\u0103dit\u0103 \u0219i pictat\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole, ast\u0103zi un reper turistic \u0219i spiritual al regiunii.<\/p>\n\n\n\n

Straja, reperul istoric \u0219i turistic al V\u0103ii Jiului<\/h2>\n\n\n\n

Jiul de Vest \u0219i Jiul de Est se \u00eent\u00e2lnesc la marginea ora\u0219ului Petro\u0219ani, \u00eenainte de intrarea \u00een Defileul Jiului. R\u00e2ul care curge dinspre r\u0103s\u0103rit, cobor\u00e2nd din Par\u00e2ng \u0219i \u0218ureanu, str\u0103bate ora\u0219ele Petrila \u0219i Petro\u0219ani. Jiul apusean, numit \u00een trecut \u0219i Jiul Rom\u00e2nesc, desparte mun\u021bii Retezat \u0219i V\u00e2lcan, \u00een\u0219ir\u00e2nd \u00een calea sa spre defileu ora\u0219ele Uricani, Lupeni, Vulcan \u0219i Aninoasa, traversate de Drumul Na\u021bional 66A.<\/p>\n\n\n\n

\"Pasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Pasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Drum<\/figure>\n\n\n\n
\"Pasul<\/figure>\n\n\n\n
\"drum<\/figure>\n\n\n\n
\"pasul<\/figure>\n\n\n\n
\"drum<\/figure>\n\n\n\n
\"pasul<\/figure>\n\n\n\n
\"drum<\/figure>\n\n\n\n

Mun\u021bii V\u00e2lcan, pe la poalele c\u0103rora Jiul de Vest str\u0103bate un traseu de peste 30 de kilometri, au fost vreme de secole un loc de hotar \u00eentre Transilvania \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cu \u00een\u0103l\u021bimi de p\u00e2n\u0103 la 2.000 de metri, mun\u021bii au fost de-a lungul timpului scena unor evenimente tulbur\u0103toare. Lupte cr\u00e2ncene s-au dat pe crestele lor \u00een timpul invaziilor turce\u0219ti, dar \u0219i \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, iar tran\u0219eele din Pasul V\u00e2lcan \u0219i monumentele ridicate pe creste, ca omagiu adus eroilor rom\u00e2ni, amintesc de istoria zbuciumat\u0103 a locului.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 Marele R\u0103zboi de la \u00eenceputul secolului XX, \u00een Mun\u021bii V\u00e2lcan au fost construite primele cabane turistice. Cea mai faimoas\u0103 dintre ele avea s\u0103 lase loc actualei sta\u021biuni Straja, \u00eentemeiat\u0103 la poalele V\u00e2rfului Straja (1.865 de metri), \u00een apropiere de Pasul V\u00e2lcan (1.621 de metri).<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201930, Straja devenise loc de preg\u0103tire pentru regimentul de jandarmi \u00eenfiin\u021bat aici, iar p\u00e2rtiile sale erau folosite ca locuri de antrenament la schi. Din anii \u201950 p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201990, sub V\u00e2rful Straja c\u0103l\u0103torii g\u0103seau vechea caban\u0103 cu 50 de locuri de cazare, \u00eenconjurat\u0103 de p\u0103duri \u0219i paji\u0219ti alpine, folosit\u0103 mai ales ca loc de agrement al minerilor din Valea Jiului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, \u00een jurul cabanei Straja s-a dezvoltat un adev\u0103rat sat de vacan\u021b\u0103, \u00een mijlocul c\u0103ruia schitul ridicat \u00een 1999 a devenit o atrac\u021bie turistic\u0103 \u0219i un loc de pelerinaj. \u00cen curtea acestuia, turi\u0219tii ajung printr-un tunel pe pere\u021bii c\u0103ruia au fost picta\u021bi 365 de sfin\u021bi, \u00een ordinea \u00een care sunt s\u0103rb\u0103tori\u021bi, c\u00e2te unul \u00een fiecare zi din an.<\/p>\n\n\n\n

\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Sta\u021biunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n
\"Schitul<\/figure>\n\n\n\n
\"Schitul<\/figure>\n\n\n\n
\"Schitul<\/figure>\n\n\n\n
\"Schitul<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n

\u201eO candel\u0103 este ve\u0219nic aprins\u0103 \u00een acest tunel \u0219i este mutat\u0103 \u00een fiecare zi \u00een fa\u021ba icoanei sf\u00e2ntului care marcheaz\u0103 data curent\u0103 din calendar. Oamenii apreciaz\u0103 acest inedit tunel al sfin\u021bilor\u201c, a<\/em>rat\u0103 administratorii sta\u021biunii.<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de sta\u021biunea Straja, accesibil\u0103 din Lupeni pe o \u0219osea de 10 kilometri, \u0219i Pasul V\u00e2lcan s-a dezvoltat \u00een ultimele dou\u0103 decenii ca sta\u021biune turistic\u0103, odat\u0103 cu construc\u021bia \u0219oselei montane Vulcan-Pasul V\u00e2lcan \u0219i a telegondolei de aici.<\/p>\n\n\n\n

\u021ainutul florilor s\u0103lbatice \u0219i al pe\u0219terilor<\/h2>\n\n\n\n

DN66A, \u0219oseaua care traverseaz\u0103 Valea Jiului de Vest, se opre\u0219te \u00een inima mun\u021bilor, aproape de izvoarele acestuia, la 20 de kilometri de ora\u0219ul Uricani.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2mpul lui Neag, satul aflat la cap\u0103tul V\u0103ii Jiului, a fost o a\u0219ezare tipic\u0103 a mom\u00e2rlanilor, care p\u0103strase p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201980 numeroase gospod\u0103rii arhaice. Dup\u0103 descoperirea unui z\u0103c\u0103m\u00e2nt de c\u0103rbune, autorit\u0103\u021bile comuniste au transformat \u00eens\u0103 centrul a\u0219ez\u0103rii \u00eentr-o carier\u0103 imens\u0103, ceea ce a dus la demolarea a peste 50 de case tradi\u021bionale \u0219i a vechii biserici a satului.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen iarna anului 1987, ningea, ploua, ne-am trezit cu armata \u00een sat. Au trimis solda\u021bii s\u0103 ne anun\u021be s\u0103 ne lu\u0103m ce avem mai de valoare \u00een cas\u0103 \u2013 \u021bigle, materiale, mobil\u0103 \u2013 \u0219i s\u0103 plec\u0103m. Cei care nu au avut posibilitatea s\u0103 \u00ee\u0219i ia lucrurile au trebuit s\u0103 le lase \u00een calea buldozerelor. \u00cen c\u00e2teva zile nu a mai fost nicio cas\u0103\u201c<\/em>, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Emil Manolescu, un localnic a c\u0103rui veche cas\u0103 a fost demolat\u0103 de regimul comunist.<\/p>\n\n\n\n

\"C\u00e2mpul<\/figure>\n\n\n\n
\"C\u00e2mpul<\/figure>\n\n\n\n
\"C\u00e2mpul<\/figure>\n\n\n\n
\"C\u00e2mpul<\/figure>\n\n\n\n
\"C\u00e2mpul<\/figure>\n\n\n\n
\"C\u00e2mpul<\/figure>\n\n\n\n
\"C\u00e2mpul<\/figure>\n\n\n\n
\"campul<\/figure>\n\n\n\n

Cariera a fost exploatat\u0103 doar c\u00e2\u021biva ani, iar acum locul ei \u0219i al vetrei satului este ocupat de un lac de carier\u0103, ad\u00e2nc de aproape 100 de metri.<\/p>\n\n\n\n

De la C\u00e2mpul lui Neag, drumul c\u0103l\u0103torilor continu\u0103 prin Valea de Pe\u0219ti (video), unde se afl\u0103 lacul de acumulare amenajat \u00een anii \u201970. Noua \u0219osea din jurul acestuia deschide calea amatorilor de drume\u021bii spre Pe\u0219tera de Ghea\u021b\u0103, un monument al naturii cu o atmosfer\u0103 glaciar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cele mai c\u0103utate obiective turistice la izvoarele V\u0103ii Jiului r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 atrac\u021biile Retezatului Mic, cu v\u00e2rfurile sale de peste 2.000 de metri, \u00eenconjurate de p\u0103\u0219uni alpine, st\u00e2ne, pe\u0219teri \u0219i chei spectaculoase.<\/p>\n\n\n\n

\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n
\"Retezatul<\/figure>\n\n\n\n

Vara, paji\u0219tile din Retezatul Mic devin un adev\u0103rat paradis al florilor. La altitudini de peste 1.700 de metri, p\u0103\u0219unile din Parcul Na\u021bional Retezat ad\u0103postesc numeroase specii ocrotite de lege, printre care bujorul de munte, cupele albastre, ghin\u021bura, deget\u0103ru\u021bul \u015fi jneap\u0103nul.<\/p>\n\n\n\n

\u201eRetezatul \u00eenflorit poart\u0103 \u00een jur de 1.200 de flori felurite. Unele apar doar izolat pe st\u00e2nc\u0103rii, ca floarea-de-col\u021b, pelinul de munte, garofi\u021ba de munte, s\u00e2ngele-voinicului etc., iar altele, ca smirdarul (l\u00e2ng\u0103 T\u0103ul Negru), cu florile sale ro\u0219u-aprins, \u0219i jneap\u0103nul, cu cetina sa verde \u00eentunecat\u0103, cresc \u00een mas\u0103 \u0219i acoper\u0103 muntele cu o vegeta\u021bie \u00eembel\u0219ugat\u0103\u201c<\/em>, informa biologul Ferdinand Tauber.<\/p>\n\n\n\n

Popas la Cheile Bu\u021bii<\/h2>\n\n\n\n

Cele mai \u00eenalte v\u00e2rfuri ale Retezatului Mic urc\u0103 spre Piule (2.081 m), Dr\u0103g\u0219anu (2.080 m), Piatra Iorgovanului (2.014 m) \u0219i \u0218aua Iepei (1.950 m), fiecare av\u00e2nd roluri \u00een legendele transmise de genera\u021biile de p\u0103stori care le-au cutreierat.<\/p>\n\n\n\n

\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n
\"Valea<\/figure>\n\n\n\n

\u00cenainte de a-\u0219i \u00eencepe aventura prin t\u0103r\u00e2mul caprelor negre, a\u0219a cum a fost numit Retezatul Mic, mul\u021bi c\u0103l\u0103tori se opresc la Cheile Bu\u021bii, cele mai spectaculoase chei din Mun\u021bii Retezat, transformate \u00een timp \u00eentr-o zon\u0103 de agrement.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Intrarea \u00een chei se afl\u0103 la circa doi kilometri de intersec\u021bia cu drumul na\u021bional, iar turi\u0219tii pot urca pe firul apei circa 200 de metri, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un loc unde pragurile de piatr\u0103 d\u0103ltuite de ap\u0103 devin prea \u00eenalte \u0219i alunecoase pentru a putea fi trecute f\u0103r\u0103 echipament de explorare.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103pate \u00een forma\u021biuni calcaroase, Cheile Bu\u021bii reprezint\u0103 o succesiune de meandre \u00eenc\u0103tu\u0219ate, cu ziduri abrupte ce ating pe alocuri 100 de metri, perfecte pentru pasiona\u021bii de alpinism\u201c,\u00a0<\/em>men\u021bioneaz\u0103 Centrul de Informare Turistic\u0103 din Uricani.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Din Cheile Bu\u021bii, iubitorii de munte au la dispozi\u021bie mai multe trasee marcate prin care pot explora Retezatul Mic.<\/p>\n\n\n\n

Potecile traverseaz\u0103 alte zone unde timpul, apele \u0219i v\u00e2ntul au dat na\u0219tere unor monumente naturale spectaculoase. \u00cen Valea Jiului exist\u0103 peste 600 de pe\u0219teri, iar multe dintre ele pot fi explorate \u2013 cu \u00eendrumarea speologilor \u2013 pe traseele Retezatului Mic.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto: adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vechiul \u021binut al mom\u00e2rlanilor, regiunea montan\u0103 din jurul V\u0103ii Jiului, ofer\u0103 c\u0103l\u0103torilor ocazia de a descoperi lumea de alt\u0103dat\u0103 a<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":128474,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-128473","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/index-8.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-xq9","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=128473"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128473\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":128475,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/128473\/revisions\/128475"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/128474"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=128473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=128473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=128473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}