{"id":134406,"date":"2026-03-09T09:54:26","date_gmt":"2026-03-09T07:54:26","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=134406"},"modified":"2026-03-09T09:54:29","modified_gmt":"2026-03-09T07:54:29","slug":"poiana-ghioceilor-de-langa-sarmizegetusa-regia-atractia-naturala-a-primaverii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=134406","title":{"rendered":"Poiana ghioceilor de l\u00e2ng\u0103 Sarmizegetusa Regia, atrac\u021bia natural\u0103 a prim\u0103verii"},"content":{"rendered":"\n<p>C\u00e2teva poieni \u0219i p\u0103duri din \u021ainutul cet\u0103\u021bilor dacice sunt animate de covoarele de ghiocei s\u0103lbatici care \u00eenfloresc la \u00eenceputul prim\u0103verii, oferind o imagine spectaculoas\u0103. \u00cen trecut, locuri ca Platoul V\u00e2rtoapelor erau aproape necunoscute turi\u0219tilor, iar oamenii le atribuiau legende stranii.<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/1ae9a4d1-3f2a-4497-ab7e-f0f63872f689\/index.jpeg?resize=800%2C429&#038;ssl=1\" alt=\"Ghiocei s\u0103lbatici. Foto: Romsilva. \" width=\"800\" height=\"429\"  data-recalc-dims=\"1\"><\/p>\n\n\n\n<p>Ghiocei s\u0103lbatici. Foto: Romsilva.<\/p>\n\n\n\n<p>Aflat \u00een Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, la mai pu\u021bin de zece kilometri de capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia, Platoul V\u00e2rtoapelor de la Gr\u0103di\u0219tea de Munte (jude\u021bul Hunedoara) a fost privit mult timp ca un loc al legendelor cu origini str\u0103vechi.<\/p>\n\n\n\n<p>Culmea neted\u0103, aflat\u0103 la cota 900\u20131.000 de metri \u0219i m\u0103rginit\u0103 de un \u0219irag de st\u00e2nci pr\u0103p\u0103stioase, se \u00eenal\u021b\u0103 deasupra V\u0103ii Rea, p\u00e2r\u00e2ul care desparte dealurile acoperite \u00een trecut de p\u0103duri seculare, str\u0103b\u0103t\u00e2nd locurile unor a\u0219ez\u0103ri antice.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ranisstorum<\/h2>\n\n\n\n<p>La \u201eSub Cununi\u201d, loc numit astfel datorit\u0103 cununii de st\u00e2nci care \u00eel \u00eenconjoar\u0103, se v\u0103d urmele unor terase str\u0103vechi pe care au fost descoperite vestigii dacice, dar \u0219i romane.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201ePe prima dintre terasele de aici, cea mai vestic\u0103, se p\u0103streaz\u0103 ruinele unei construc\u021bii romane, const\u00e2nd din ziduri cu mortar, \u021bigle \u0219i c\u0103r\u0103mizi. \u00cenc\u0103 de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici au fost descoperite c\u00e2teva inscrip\u021bii, precum \u0219i peste 500 de denari romani republicani. Este a\u0219ezarea roman\u0103 cea mai apropiat\u0103 de zidurile Sarmizegetusei Regia, al c\u0103rei nume \u00eens\u0103 nu s-a p\u0103strat, dar despre care s-a presupus c\u0103 ar fi anticul Ranisstorum\u201d,\u00a0<\/em>informa arheologul Ioan Glodariu.<\/p>\n\n\n\n<p>Video <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/calatorii\/locul-legendar-de-langa-sarmizegetusa-regia-2513247.html\">aici<\/a><\/p>\n\n\n\n<p>Ranisstorum, numele unei a\u0219ez\u0103ri dacice necunoscute devenit\u0103 cartier general al trupelor romane, este men\u021bionat pe monumentul funerar de la Filippi (Grecia) al generalului roman Tiberius Claudius Maximus.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/ranisstorum-ultimul-refugiu-al-regelui-decebal-2406694.html\">Aici ar fi fost adus capul regelui Decebal,&nbsp;<\/a>\u00eenainte de a fi trimis ca trofeu la Roma \u0219i aruncat pe treptele Gemonii, loc unde erau expuse trupurile du\u0219manilor \u00eemp\u0103ratului, iar \u00een cele din urm\u0103 ar fi fost aruncat \u00een apele Tibrului. Platoul V\u00e2rtoapelor, Piatra Craivii \u0219i Poiana Omului au devenit parte din legendele misteriosului Ranisstorum.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Comorile lui Decebal<\/h2>\n\n\n\n<p>Platoul V\u00e2rtoapelor nu a p\u0103strat doar legenda mor\u021bii regelui Decebal. Sub cununa sa de st\u00e2nci au fost identificate pe\u0219teri despre care localnicii relatau c\u0103 ar fi fost locurile unde s-au descoperit comori antice, pe care regele dac le-ar fi ascuns \u00een anii de r\u0103zboi.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/hunedoara\/pestera-din-valea-rea-locul-secret-al-comorilor-2215900.html\">Unele galerii se ad\u00e2ncesc \u00een munte&nbsp;<\/a>\u0219i comunic\u0103 \u00een necunoscut, ie\u0219ind la iveal\u0103 prin alte guri aflate la mai mul\u021bi kilometri distan\u021b\u0103. Localnicii relatau c\u0103 au observat \u00een trecut cum fl\u0103c\u0103ri stranii ie\u0219eau din munte, \u00een timpul unor nop\u021bi, semn c\u0103 pe\u0219terile ar fi ascuns comori. Alte m\u0103rturii vorbesc despre c\u0103lug\u0103rii refugia\u021bi \u00een chiliile greu accesibile, d\u0103ltuite \u00een st\u00e2nc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00a0Video <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/calatorii\/locul-legendar-de-langa-sarmizegetusa-regia-2513247.html\">aici<\/a><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00centreaga culme a V\u00e2rtoapelor, st\u00e2ncoas\u0103, calcaroas\u0103, este \u00eemp\u00e2nzit\u0103 de mici grote, care uneori au aspectul unor pe\u0219teri de dimensiuni mai modeste. Pe micile platouri de la gura c\u00e2torva au fost descoperite fragmente ceramice dacice. Deasupra izvorului p\u00e2r\u00e2ului Bodii, \u00een st\u00e2nca numit\u0103 Piatra Bodii, se afl\u0103 o pe\u0219ter\u0103 destul de spa\u021bioas\u0103, cu dou\u0103 ie\u0219iri \u0219i cu un gang lateral spre sud, necercetat\u0103 \u00eenc\u0103 de arheologi\u201d<\/em>, ar\u0103ta istoricul Ioan Glodariu.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">\u201eAlea Frumoase\u201d de \u201eSub cununi\u201d<\/h2>\n\n\n\n<p>Platoul V\u00e2rtoapelor se \u00eempodobe\u0219te la \u00eenceput de prim\u0103var\u0103 cu covoare de ghiocei s\u0103lbatici, numi\u021bi lu\u0219te, c\u0103rora localnicii le atribuiau \u00een trecut unele legende deosebite. Se spune c\u0103 apari\u021bia lor se datoreaz\u0103 z\u00e2nelor care protejeaz\u0103 a\u015fezarea din mun\u0163i \u015fi o \u00eempodobesc cu flori. Oamenii le numesc \u201eAlea Frumoase\u201c \u015fi spun c\u0103 fiin\u021bele supranaturale pot fi auzite noaptea c\u00e2nt\u00e2nd sau vibr\u00e2nd \u00een preajma st\u00e2ncilor, a gurilor de plai \u015fi \u00een poienile \u00eenconjurate de arbori b\u0103tr\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eMiturile str\u0103vechi \u00ee\u015fi au \u015fi aici, pe dealurile din jurul cet\u0103\u0163ilor dacice, o str\u0103veche vatr\u0103. Zeit\u0103\u0163ile feminine \u015fi-au schimbat numele \u015fi uneori atribu\u0163iile, dar semnifica\u0163ia lor a r\u0103mas. Vechea Bendis a tracilor tr\u0103ia \u015fi \u00een Artemis a grecilor, iar mai t\u00e2rziu Diana romanilor a devenit \u00een limba rom\u00e2n\u0103 S\u00e2nziana, pe care poporul rom\u00e2n a s\u0103rb\u0103torit-o prin pluralul numelui, S\u00e2nzienele, poate \u00eensum\u00e2nd mai multe zeit\u0103\u0163i \u00eentre care at\u00e2t de firesc \u015fi-au putut g\u0103si locul \u015fi Alea Frumoase\u201c, scria etnologul Lucia Apolzan, \u00een lucrarea \u201eAspecte ale culturii spirituale\u201c, \u00een 1981. Uneori cei care se apropie de Alea Frumoase sunt pedepsi\u0163i: \u201eli se schimb\u0103 chipul, se str\u0103mut\u0103 uit\u0103tura\u201c<\/em>, relatau oamenii locului, cita\u0163i de Lucia Apolzan.<\/p>\n\n\n\n<p>Ghioceii s\u0103lbatici (Leucojum vernum) de pe Platoul V\u00e2rtoapelor, numi\u0163i \u015fi lu\u015fte, sunt plante cu bulbi \u015fi 3\u20135 frunze liniare, obtuze, din familia Amaryllidaceae. Florile sunt mari, albe \u015fi pl\u0103cut mirositoare \u0219i se g\u0103sesc \u00een p\u0103duri, tuf\u0103ri\u015furi \u015fi f\u00e2ne\u0163e umede. De\u0219i sunt confundate cu ghioceii, floarea lu\u015ftelor este mai mare dec\u00e2t a ghioceilor, iar tulpina lor poate m\u0103sura \u00eentre 15 \u0219i 25 de centimetri.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Turi\u0219tii atra\u0219i de poienile cu ghiocei<\/h2>\n\n\n\n<p>Frumuse\u021bea florilor s\u0103lbatice a atras \u00een ultimii ani tot mai mul\u021bi c\u0103l\u0103tori pe Platoul V\u00e2rtoapelor. Turismul s-a dovedit \u00eens\u0103 neprielnic pentru natur\u0103. Mul\u021bi vizitatori \u00ee\u0219i u\u0219ureaz\u0103 c\u0103l\u0103toria spre platoul montan urc\u00e2nd cu ATV-urile \u0219i ma\u0219inile de teren, pe care le parcheaz\u0103 \u00een poienile cu lu\u0219te, strivindu-le sub greutatea ro\u021bilor. Al\u021bii le smulg pentru a-\u0219i face buchete ori las\u0103 \u00een urma lor gunoaie.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00cei invit\u0103m pe oameni s\u0103 admire aceste flori \u0219i locurile unde se g\u0103sesc, din Parcul Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului\u2013Cioclovina, \u00eens\u0103 ei trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 este interzis\u0103 ruperea sau smulgerea florilor s\u0103lbatice. De asemenea, nu este permis\u0103 p\u0103r\u0103sirea drumurilor publice cu ma\u0219inile, motocicletele sau ATV-urile. Acestea pot cauza alte distrugeri naturii, la fel \u0219i de\u0219eurile l\u0103sate \u00een urm\u0103 de turi\u0219ti\u201d,<\/em>&nbsp;informau reprezentan\u021bii administra\u021biei Parcului Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului\u2013Cioclovina (APNGMC), pe teritoriul c\u0103ruia se afl\u0103 Platoul V\u00e2rtoapelor.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit regulamentului parcului natural, sunt interzise: ruperea sau dezr\u0103d\u0103cinarea speciilor din flora spontan\u0103, capturarea sau uciderea exemplarelor din fauna spontan\u0103 f\u0103r\u0103 autoriz\u0103rile necesare sau prin mijloace nelegale, colectarea de exemplare din flora sau fauna spontan\u0103 f\u0103r\u0103 avizul APNGMC, deranjarea cuiburilor \u0219i recoltarea ou\u0103lor, producerea unor zgomote care pot deranja popula\u021bia local\u0103 \u0219i fauna spontan\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa\/foto: adevarul   <\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2teva poieni \u0219i p\u0103duri din \u021ainutul cet\u0103\u021bilor dacice sunt animate de covoarele de ghiocei s\u0103lbatici care \u00eenfloresc la \u00eenceputul prim\u0103verii,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":134408,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-134406","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/index-1-3.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-yXQ","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134406","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=134406"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134406\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":134409,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/134406\/revisions\/134409"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/134408"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=134406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=134406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=134406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}