{"id":13522,"date":"2016-09-28T12:00:49","date_gmt":"2016-09-28T09:00:49","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=13522"},"modified":"2016-09-28T09:34:32","modified_gmt":"2016-09-28T06:34:32","slug":"140-de-ani-de-la-moartea-lui-costache-negri-scriitor-si-om-politic","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=13522","title":{"rendered":"140 de ani de la moartea lui Costache Negri, scriitor \u0219i om politic"},"content":{"rendered":"<p class=\"intro\">Costache Negri, scriitor, om politic \u0219i patriot rom\u00e2n, s-a n\u0103scut la Ia\u0219i, \u00een martie 1812, fiind fiul vistiernicului Petrache Negre (sau Negrea). \u00ce\u0219i \u00eencepe studiile cu dasc\u0103li particulari, apoi le continu\u0103 la pensioanele franceze ale lui Mouton din Ia\u0219i \u0219i Repey din Odessa.<\/p>\n<div class=\"image-wrapper medium-image mb25\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"http:\/\/www.agerpres.ro\/agerpres\/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2016-09%2F09280818664541265.jpg&amp;size=6\" width=\"116\" height=\"174\" \/><\/div>\n<p><i>Monumentul Gloria de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u021bii: bustul lui Costache Negri (Blaj, 24 iul. 2009)<\/i><\/p>\n<p>\u00cen 1832 a plecat \u00een str\u0103in\u0103tate la studii, c\u0103l\u0103torind \u00een Austria, Germania, Fran\u021ba \u0219i Italia. \u00cen perioada studiilor s-a remarcat, la Paris, ca un sus\u021bin\u0103tor hot\u0103r\u00e2t al progresului, al \u00eenf\u0103ptuirii reformei agrare (la o \u00eentrunire a studen\u021bilor rom\u00e2ni proclam\u0103 necesitatea \u00eempropriet\u0103ririi \u021b\u0103ranilor) \u0219i al cauzei unit\u0103\u021bii na\u021bionale a rom\u00e2nilor. Prieten cu Vasile Alecsandri, Ion Ghica \u0219i Nicolae B\u0103lcescu, devine un fel de mentor al ceva mai tinerilor pa\u0219opti\u0219ti, contribuind, cu tactul \u0219i frumoasele sale calit\u0103\u021bi intelectuale \u0219i suflete\u0219ti, la realizarea solidarit\u0103\u021bii acestei genera\u021bii (&#8221;Dic\u021bionarul scriitorilor rom\u00e2ni&#8221;, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi \u0219i Aurel Sasu, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 2001).<\/p>\n<p>Revenit \u00een \u021bar\u0103, \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u00een 1841 cenaclul literar de la mo\u0219ia sa, M\u00e2njina, care a devenit centrul unor reuniuni politice ale unioni\u0219tilor din Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, el \u00eensu\u0219i milit\u00e2nd pentru unirea principatelor. La 31 ianuarie 1844, Costache Negri a salutat decizia de dezrobire a \u021biganilor luat\u0103 de domnul Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849). A luat parte activ la preg\u0103tirea revolu\u021biei de la 1848. \u00cen luna februarie a anului 1848, aflat la Paris, a participat, al\u0103turi de al\u021bi revolu\u021bionari rom\u00e2ni, la luptele de strad\u0103 pentru ap\u0103rarea revolu\u021biei franceze. Aici va \u00eenm\u00e2na Guvernului provizoriu, abia instaurat, noul tricolor rom\u00e2nesc.Venit \u00een Moldova cu g\u00e2ndul de a ac\u021biona pentru \u00eemplinirea idealurilor de libertate na\u021bional\u0103 \u0219i social\u0103 ale rom\u00e2nilor, va semna Proclama\u021bia partidului na\u021bional din Moldova c\u0103tre rom\u00e2ni. De asemenea, a participat la Adunarea de la Blaj din 3-5 mai 1848.<\/p>\n<p>Fiindu-i interzis\u0103 intrarea \u00een Moldova, dup\u0103 revolu\u021bia din Ia\u0219i, a plecat spre Bra\u0219ov, unde a luat parte la elaborarea unui nou program revolu\u021bionar. La 12\/24 mai 1848 semneaz\u0103 la Bra\u0219ov, al\u0103turi de al\u021bi revolu\u021bionari moldoveni, documentul-program &#8220;Prin\u021bipiile noastre pentru reformarea patriei&#8221;, \u00een care se revendicau unirea Moldovei \u0219i Munteniei \u00eentr-un stat independent, modern, emanciparea \u0219i \u00eempropriet\u0103rirea \u021b\u0103ranilor f\u0103r\u0103 desp\u0103gubire. Ajuns apoi \u00een Bucovina, la Cern\u0103u\u021bi, va fi ales \u00een fruntea Comitetului revolu\u021bionar moldovenesc \u00eenfiin\u021bat la 9 iunie 1848 de revolu\u021bionarii moldoveni exila\u021bi \u0219i \u00een a c\u0103rui conducere se afla \u0219i Alexandru Ioan Cuza. Dup\u0103 ce a refuzat, \u00een 1849, propunerea lui Nicolae B\u0103lcescu de a fi \u0219ef al emigra\u021biei rom\u00e2ne \u00een str\u0103in\u0103tate, a fost numit p\u00e2rc\u0103lab de Covurlui (1851), apoi \u0219ef al Departamentului Lucr\u0103rilor Publice (1854), calitate \u00een care a pledat, \u0219i la Viena, \u0219i la Constantinopol, cauza Principatelor Rom\u00e2ne \u0219i dreptul lor la autonomie.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2016-09\/09280819664608187.jpg?resize=130%2C173\" width=\"130\" height=\"173\" data-recalc-dims=\"1\" \/><i>Colegiul Na\u021bional &#8216;Costache Negri&#8217; din Gala\u021bi (3 febr.2010)<\/i><\/p>\n<p>Integrat \u00een Comitetul Unirii de la Ia\u0219i \u00een 1856, apoi \u00een Comitetul electoral al Unirii (din februarie 1857), a fost ales deputat, pentru prima oar\u0103, la Gala\u021bi (la 22 septembrie 1857), mai apoi vicepre\u0219edinte al Adun\u0103rii ad-hoc a Moldovei (4 octombrie 1857), milit\u00e2nd mai ales pentru unirea principatelor \u0219i \u00eempropriet\u0103rirea \u021b\u0103ranilor.<\/p>\n<p>Dup\u0103 dubla alegerea lui Al.I. Cuza, la 24 ianuarie 1859, Costache Negri va r\u0103m\u00e2ne un colaborator \u0219i un sfetnic apropiat al acestuia, mai ales \u00een problemele de politic\u0103 extern\u0103. Din ianuarie 1859 \u0219i-a \u00eenceput din nou activitatea de diplomat, la Constantinopol, contribuind la recunoa\u0219terea de c\u0103tre marile puteri a dublei alegeri a lui Cuza, deci a Unirii.<\/p>\n<p>A scris literatur\u0103 la \u00eendemnul lui Vasile Alecsandri \u2014 c\u00e2teva poezii, fabule, proz\u0103. Colaboreaz\u0103 la diverse publica\u021bii: &#8221;Foaia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i literar\u0103&#8221; (&#8221;Prop\u0103\u0219irea&#8221;) (unde debuteaz\u0103 \u00een 1844 cu un text \u00een proz\u0103 intitulat &#8221;Vene\u021bia&#8221;), &#8221;Rom\u00e2nia literar\u0103&#8221;, &#8221;Steaua Dun\u0103rii&#8221; \u0219.a. Mai multe poezii i-au ap\u0103rut postum \u00een &#8221;Revista nou\u0103&#8221;.<\/p>\n<p>&#8221;Prozele, cele mai multe r\u0103mase neterminate, istorisesc aventuri romantice (&#8221;Vene\u021bia&#8221;, &#8221;M\u0103n\u0103stirea&#8221;) sau \u00eencearc\u0103 critica moravurilor (&#8221;Memoriile unii p\u0103rechi de foarfici&#8221;). \u0218i unele \u0219i altele se confund\u0103 \u00een media produc\u021biei pa\u0219optiste, neav\u00e2nd vreo personalitate deosebit\u0103, dec\u00e2t, poate, \u00een privin\u021ba limbii, care p\u0103streaz\u0103 un iz arhaic \u0219i moldovenesc foarte pronun\u021bat, nu numai \u00een vocabular \u0219i fonetisme, ci \u0219i \u00een domeniul morfologic \u0219i sintactic&#8221; (&#8221;Dic\u021bionarul scriitorilor rom\u00e2ni&#8221;, Editura Albatros, Bucure\u0219ti, 2001).<\/p>\n<p>Cunosc\u0103tor al mai multor limbi str\u0103ine, a tradus din Byron \u0219i Schiller. Epistolele r\u0103m\u00e2n cele mai interesante scrieri ale sale, o parte dintre acestea av\u00e2nd o valoare documentar\u0103, istoric\u0103 (coresponden\u021ba cu Al.I. Cuza).<\/p>\n<p>Costache Negri a murit la 28 septembrie 1876, la T\u00e2rgu Ocna. \u00cen comuna Costache Negri (fost\u0103 M\u00e2njina) din jude\u021bul Gala\u021bi se g\u0103se\u0219te Casa memorial\u0103 &#8221;Costache Negri&#8221;<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.migl.ro\/cladiri\/Casa%20memoriala%20Costache%20Negri%202008%20mic.jpg?resize=188%2C121\" alt=\"Casa memorial\u0103 &quot;Costache Negri&quot;\" width=\"188\" height=\"121\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>Suresa:agerpres.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Costache Negri, scriitor, om politic \u0219i patriot rom\u00e2n, s-a n\u0103scut la Ia\u0219i, \u00een martie 1812, fiind fiul vistiernicului Petrache Negre<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":13524,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-13522","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/negri.jpg?fit=%2C","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-3w6","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13522"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13522\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13526,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13522\/revisions\/13526"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13524"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}