{"id":135843,"date":"2026-04-21T16:45:05","date_gmt":"2026-04-21T13:45:05","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135843"},"modified":"2026-04-21T16:46:42","modified_gmt":"2026-04-21T13:46:42","slug":"135843","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=135843","title":{"rendered":"Locurile din Rom\u00e2nia unde glacia\u021biunile au l\u0103sat urme spectaculoase"},"content":{"rendered":"\n

Mun\u021bii Retezat, F\u0103g\u0103ra\u0219, Par\u00e2ng \u0219i Rodnei au p\u0103strat cele mai spectaculoase urme ale glacia\u021biunilor care au modelat Carpa\u021bii \u00een urm\u0103 cu zeci de mii de ani. Circurile glaciare, v\u0103ile ad\u00e2nci modelate de ghe\u021bari, morenele \u0219i spectaculoasele lacuri alpine contureaz\u0103 peisaje impresionante.\"Lac<\/p>\n\n\n\n

Lac glaciar din Retezat. Foto: Lucian Ignat<\/p>\n\n\n\n

Peste 200 de lacuri glaciare \u00eempodobesc mun\u021bii Rom\u00e2niei. Cele mai multe sunt concentrate \u00een Retezat, Par\u00e2ng \u0219i F\u0103g\u0103ra\u0219, din Carpa\u021bii Meridionali, \u00een timp ce Mun\u021bii Rodnei, din Carpa\u021bii Orientali, au p\u0103strat \u0219i ei vestigii valoroase ale epocii glacia\u021biunilor.<\/p>\n\n\n\n

Carpa\u021bii, t\u00e2r\u00e2mul marilor glacia\u021biuni<\/h2>\n\n\n\n

Potrivit oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, cele mai numeroase urme ale glacia\u021biunilor se \u00eent\u00e2lnesc \u00een Carpa\u021bii Meridionali, unde au fost identificate peste 500 de circuri glaciare.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen Carpa\u021bii Meridionali, masivele F\u0103g\u0103ra\u0219 \u0219i Retezat au cele mai \u00eentinse domenii subalpine \u0219i alpine, situate peste 1.800 m altitudine, cu 238 kilometri p\u0103tra\u021bi \u0219i, respectiv, 116 kilometri p\u0103tra\u021bi, \u00een timp ce celelalte masive (Par\u00e2ng, Bucegi, Iezer\u2013P\u0103pu\u0219a etc.) au suprafe\u021be mai mici de 75 de kilometri p\u0103tra\u021bi\u201d, <\/em>ar\u0103tau R\u0103zvan Popescu, Petru Urdea \u0219i Alfred Vespremeanu-Stroe \u00een cercetarea \u201eIstoria deglacia\u021biei masivelor \u00eenalte din Carpa\u021bii Rom\u00e2ne\u0219ti: c\u0103tre o perspectiv\u0103 integrat\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Al doilea sector afectat de glacia\u021biune din Carpa\u021bii Rom\u00e2ne\u0219ti s-a aflat \u00een nord, \u00een cadrul Carpa\u021bilor Orientali, \u00een masivele Rodnei, Maramure\u0219ului \u0219i C\u0103limanilor, unde temperaturile regionale mai sc\u0103zute ale aerului au compensat altitudinea ceva mai redus\u0103. Altitudinea maxim\u0103 este de 2.303 metri, \u00een V\u00e2rful Pietrosu din Mun\u021bii Rodnei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103 cu aproximativ 20.000 de ani, cele patru masive erau acoperite de \u00eentinderi de ghea\u021b\u0103 formate \u0219i remodelate de-a lungul c\u00e2torva sute de mii de ani. Ghe\u021barii coborau p\u00e2n\u0103 la altitudini de aproape 1.000 de metri \u00een Carpa\u021bii Meridionali \u0219i chiar mai jos, la 700\u2013900 de metri, \u00een unele zone din nordul Carpa\u021bilor, \u00een timp ce \u00een regiunile superioare, unde z\u0103pezile se acumulau \u0219i se transformau \u00een ghea\u021b\u0103, atingeau \u00een\u0103l\u021bimi de peste 2.000 de metri.<\/p>\n\n\n\n

Marele ghe\u021bar din Retezat<\/h2>\n\n\n\n

Cel mai lung ghe\u021bar din Carpa\u021bi a fost identificat de speciali\u0219ti \u00een Retezat, pe valea L\u0103pu\u0219nicului, unde, \u00een anii \u201970 \u0219i \u201980, la peste 1.000 de metri altitudine, a fost amenajat Lacul Gura Apelor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCele mai joase morene (n.r. depozite de pietre, nisip \u0219i bolov\u0103ni\u0219 transportate de ghe\u021bari) care pot fi identificate \u00een Masivul Retezat sunt situate la 1.060 de metri altitudine pe versantul sudic (Valea L\u0103pu\u0219nicului Mare) \u0219i la 1.035 de metri altitudine pe versantul nordic (complexul glaciar Pietrele\u2013Nuc\u0219oara). Ele au fost depuse de ghe\u021bari care au atins lungimi maxime de 18 kilometri (L\u0103pu\u0219nicul Mare a fost cel mai lung ghe\u021bar din Retezat) \u0219i de 7 kilometri pe latura nordic\u0103\u201d,<\/em> notau cercet\u0103torii R\u0103zvan Popescu, Petru Urdea \u0219i Alfred Vespremeanu-Stroe.<\/p>\n\n\n\n

Ghe\u021barii din Retezat<\/a> au atins extinderea maxim\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproximativ 21.000 de ani \u0219i au \u00eenceput s\u0103 se retrag\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce clima s-a \u00eenc\u0103lzit. Timp de c\u00e2teva mii de ani, Valea L\u0103pu\u0219nicului s-a transformat \u00eentr-un uria\u0219 fluviu de ghea\u021b\u0103, care purta urmele celui mai mare ghe\u021bar din Carpa\u021bi. \u00cen anii \u201960, \u00eenainte de \u00eenceperea amenaj\u0103rii hidroenergetice R\u00e2ul Mare\u2013Retezat, la Gura Apelor (video), locul de \u00eent\u00e2lnire al r\u00e2urilor L\u0103pu\u0219nicul Mare \u0219i L\u0103pu\u0219nicul Mic (Branu), urmele celei mai importante glacia\u021biuni ofereau o priveli\u0219te spectaculoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen ace\u015fti mun\u0163i s-a scurs cel mai mare ghe\u0163ar din Carpa\u0163ii no\u015ftri: ghe\u0163arul L\u0103pu\u015fnic, prelungit la nord \u015fi r\u0103s\u0103rit cu ghe\u0163arii Bucurei \u015fi Pelegii. Urmele glacia\u0163iei cuaternare (c\u0103ld\u0103rile, z\u0103noagele, morenele \u015fi iezerele) sunt deosebit de impresionante \u015fi atr\u0103g\u0103toare prin aspectul, num\u0103rul \u015fi m\u0103rimea lor. \u00cen Retezat, excava\u0163ii uria\u015fe din piatr\u0103 ad\u0103postesc peste 80 de t\u0103uri alpine \u015fi iezere\u201d<\/em>, informa Revista P\u0103durilor \u00een 1962.\"La<\/p>\n\n\n\n

La izvoarele L\u0103pu\u0219nicului. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

L\u0103pu\u0219nicul Mare \u00ee\u0219i avea izvoarele \u00een inima Retezatului, form\u00e2ndu-se din unirea torentului Bucura, cobor\u00e2t din marile lacuri glaciare ale complexului Bucura, cu torentul Peleaga, venit dintre v\u00e2rfurile Peleaga \u0219i P\u0103pu\u0219a, cele mai \u00eenalte ale Retezatului, care dep\u0103\u0219esc 2.500 de metri. La Poiana Pelegii (1.630 de metri), ast\u0103zi un loc de campare pentru turi\u0219tii care exploreaz\u0103 Retezatul, urmele l\u0103sate de glacia\u021biuni arat\u0103 for\u021ba cu care curgea fluviul de ghea\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eUn bloc de granit, m\u0103sur\u00e2nd c\u00e2\u0163iva zeci de metri cubi, st\u0103 \u015fi azi \u00een\u0163epenit \u00een mijlocul poienii de la gura Bucurei (Poiana Pelegii), reamintindu-ne puterea enorm\u0103 a marilor ghe\u0163ari care au transformat \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea Retezatului de acum c\u00e2teva sute de mii de ani, d\u00e2ndu-i aspectul maiestos pe care \u00eel admir\u0103m azi\u201d<\/em>, nota geograful Ion Ionescu Dun\u0103reanu.<\/p>\n\n\n\n

Topirea ghe\u021barilor a modelat relieful Carpa\u021bilor<\/h2>\n\n\n\n

Ghe\u021barii au l\u0103sat \u00een urm\u0103 circuri glaciare (depresiuni alpine s\u0103pate de ghea\u021b\u0103), v\u0103i \u00een form\u0103 de U (v\u0103i l\u0103rgite \u0219i ad\u00e2ncite de ghe\u021bari), morene, blocuri eratice (bolovani uria\u0219i transporta\u021bi la mari distan\u021be fa\u021b\u0103 de locul din care au fost smul\u0219i, cum este cel de la Poiana Pelegii), iar prin topirea \u0219i retragerea lor au modelat relieful, l\u0103s\u00e2nd urme ad\u00e2nci \u00een st\u00e2nci, zg\u00e2riate \u0219i lustruite de ghea\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tot ei au dat na\u0219tere unor forme de relief de tip roche moutonn\u00e9e (spin\u0103ri de piatr\u0103 rotunjite \u0219i \u0219lefuite pe o parte, iar pe cealalt\u0103 abrupte \u0219i sf\u0103r\u00e2mate de presiunea ghe\u021barului).<\/p>\n\n\n\n

\u201eRetezatul central a fost l\u0103ca\u015ful unei glacia\u0163ii grandioase. Toate formele de circuri glaciare sunt reprezentate aici \u015fi dezvoltarea lor e a\u015fa de mare, \u00eenc\u00e2t, ca urme ale vechilor reliefuri, nu au mai r\u0103mas dec\u00e2t creste ascu\u0163ite, uneori formate din blocuri \u00eengr\u0103m\u0103dite, care se pr\u0103v\u0103lesc \u00eenc\u0103 \u00een mod constant\u201d<\/em>, ar\u0103ta savantul Emmanuel de Martonne (1873\u20131955), un geograf francez care a cercetat relieful Carpa\u021bilor \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai vizibile r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale erei glaciare pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een Mun\u021bii Retezat, ar\u0103ta omul de \u0219tiin\u021b\u0103 Alexandru Borza (1887\u20131971), c\u0103ruia i se datoreaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00eenfiin\u021barea, \u00een 1935, a Parcului Na\u021bional Retezat.\"T\u0103ul<\/p>\n\n\n\n

T\u0103ul \u021aapului. Foto Marius Turc<\/p>\n\n\n\n

\u201eNic\u0103ieri \u00een Carpa\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti nu sunt mai grandioase amprentele acestei glacia\u0163iuni ca \u00een Retezat. Acestei epoci de cumplite prefaceri i se datoreaz\u0103 relieful s\u0103lbatic, excavat al muntelui, cu toate formele variate cunoscute p\u00e2n\u0103 acum de morfologia glaciar\u0103. Pe timpul diluviului ghe\u0163os s-au acumulat mase enorme de z\u0103pad\u0103 \u2014 firn \u00eenghe\u0163at (n.r. z\u0103pad\u0103 granular\u0103 compact\u0103) \u2014 care au scobit \u00een felul lor specific relieful vechi. Au s\u0103pat, au l\u0103rgit regiunea cea mai de sus a muntelui, produc\u00e2nd a\u015fa-zisele \u00abkar\u00bb-uri \u015fi c\u0103ld\u0103rile din care porneau la vale fluviile imense de ghea\u0163\u0103, limbile de ghe\u0163ari\u201d,<\/em> explica naturalistul \u00een 1937.<\/p>\n\n\n\n

Grohoti\u0219ul desprins din pere\u021bii st\u00e2nco\u0219i c\u0103dea pe ghe\u021bari \u0219i c\u0103l\u0103torea pe spinarea lor sau era t\u00e2r\u00e2t pe sub ghe\u021bar pe distan\u021be de kilometri, p\u00e2n\u0103 \u00een zonele inferioare, la circa 900 de metri, unde ghe\u021barul se topea, iar masele de bolovani se \u00eengr\u0103m\u0103deau sub forma morenelor.T\u0103ul \u021aapului, locul uimitor de v\u0103zut \u00een Romania. Lacul glaciar este extrem de spectaculos iarna FOTO<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eV\u0103ile scobite de ghe\u021bari se modelau ca un jgheab \u00een form\u0103 de U, cum este valea superioar\u0103 a L\u0103pu\u0219nicului Mare; morenele s-au p\u0103strat \u00een c\u00e2teva puncte destul de bine, ca diguri uria\u0219e, cople\u0219ite acum de vegeta\u021bia p\u0103durilor sau a jnepenilor, t\u0103iate la mijloc de p\u00e2raiele alpine\u201d, <\/em>scria Alexandru Borza, \u00een 1937.<\/p>\n\n\n\n

Alexandru Borza ar\u0103ta c\u0103 lacurile glaciare, unele dintre cele mai atr\u0103g\u0103toare obiective ale Retezatului, s-au format \u00een c\u0103ld\u0103rile s\u0103pate de ghe\u021bari, unde apa s-a adunat \u00een spatele pragurilor morenice. \u00cen jurul lor au r\u0103mas st\u00e2nci rotunjite \u0219i scrijelite, considerate m\u0103rturii ale ac\u021biunii ghe\u021barilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVremurile de bejenie au trecut. Azi doar mici limbi de z\u0103pad\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 \u015fi-n miez de var\u0103 \u00een dosul pere\u0163ilor pr\u0103p\u0103stio\u015fi, prin v\u0103g\u0103uni ferite de soare, ad\u0103postite de v\u00e2nt. \u00centregul munte \u00ee\u015fi leap\u0103d\u0103 acum, m\u0103car pe 2-3 luni, cojocul de z\u0103pad\u0103, c\u00e2nd soarele cheam\u0103 la via\u0163\u0103 exuberant\u0103 c\u00e2mpii \u00eenierbate, sm\u0103l\u0163ate cu flori \u015fi nenum\u0103rate viet\u0103\u0163i mari \u015fi m\u0103runte care zburd\u0103 \u00een b\u0103taia soarelui cele c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de var\u0103, h\u0103r\u0103zite de clima aspr\u0103 \u015fi ne\u00eendurat\u0103 a muntelui\u201d,<\/em> mai nota profesorul Alexandru Borza.<\/p>\n\n\n\n

Lacurile glaciare, \u201eperlele\u201d Retezatului<\/h2>\n\n\n\n

Retezatul\u00a0cuprinde cea mai mare concentrare de lacuri glaciare din Rom\u00e2nia.<\/a>\u00a0Multe dintre ele s-au format la altitudini de peste 2.000 de metri, \u00een locuri unde c\u0103l\u0103torii pot ajunge pe jos, pe trasee montane, dup\u0103 mai multe ore de mers. Lacurile, \u00eempreun\u0103 cu circurile glaciare (bazine st\u00e2ncoase cu pante abrupte, formate \u00een urma topirii ghe\u021barilor), fac ca Retezatul s\u0103 fie unul dintre masivele din Europa care p\u0103streaz\u0103 cele mai r\u0103sp\u00e2ndite urme ale erei glaciare.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eParcul Na\u021bional Retezat este supranumit T\u0103r\u00e2mul cu Ochi Alba\u015ftri, datorit\u0103 multitudinii de lacuri glaciare care se g\u0103sesc \u00een masiv \u015fi care reprezint\u0103 aproximativ 38 la sut\u0103 din totalul lacurilor glaciare din Rom\u00e2nia. Cele peste 80 de lacuri din Retezat, dintre care numai 54 sunt permanente, sunt alimentate de z\u0103pada topit\u0103 de pe crestele mun\u0163ilor. Cele mai spectaculoase dintre lacuri sunt Bucura, Z\u0103noaga, \u0218tevia, Ana, Lia, T\u0103ul Negru, T\u0103ul Por\u021bii, Gemenele \u0219i \u0218tirbu. Cel mai mare lac glaciar din \u021bara noastr\u0103 este Bucura, cel mai ad\u00e2nc este Z\u0103noaga, iar T\u0103ul Por\u021bii este lacul glaciar aflat la cea mai mare altitudine\u201d,<\/em> arat\u0103 administra\u021bia Parcului Na\u021bional Retezat.<\/p>\n\n\n\n

\"Rezerva\u021bia<\/figure>\n\n\n\n
\"Rezerva\u021bia<\/figure>\n\n\n\n
\"Parcul<\/figure>\n\n\n\n
\"2<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"retezat<\/figure>\n\n\n\n
\"retezat<\/figure>\n\n\n\n
\"retezat<\/figure>\n\n\n\n
\"retezat<\/figure>\n\n\n\n

Localnicii au atribuit explica\u0163ii fantastice originii lacurilor glaciare. O legend\u0103 spune c\u0103, pe vremuri, \u00een acest \u0163inut al Retezatului, tr\u0103iau uria\u015fi care \u00ee\u015fi coborau bra\u0163ele \u00een munte, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi \u201ec\u0103ld\u0103ri\u201d ad\u00e2nci din piatr\u0103 \u00een care se aduna apa, iar ei \u00ee\u015fi potoleau setea aici, dup\u0103 luptele s\u00e2ngeroase.<\/p>\n\n\n\n

Lacurile glaciare din Par\u00e2ng<\/h2>\n\n\n\n

La fel ca Mun\u021bii Retezat, afla\u021bi \u00een apropiere, Mun\u021bii Par\u00e2ng au p\u0103strat, la altitudini mari, numeroase urme ale glacia\u021biunilor. Circurile lor glaciare sunt acoperite de grohoti\u0219, au creste abrupte \u0219i zim\u021bate \u0219i praguri care se continu\u0103 \u00een cascade. Printre cele mai dezvoltate se num\u0103r\u0103 circurile Ro\u0219iile, C\u00e2rja \u0219i C\u00e2lcescu.<\/p>\n\n\n\n

\"Mun\u021bii<\/figure>\n\n\n\n
\"Mun\u021bii<\/figure>\n\n\n\n
\"Mun\u021bii<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n

Pe fundul lor se afl\u0103 cel pu\u021bin 20 de lacuri glaciare, dintre care cele mai cunoscute sunt Mija, C\u00e2lcescu, Ro\u0219iile \u0219i Iezerul \u00cenghe\u021bat. Cele mai multe lacuri glaciare din Par\u00e2ng se g\u0103sesc pe versantul nordic \u0219i apar\u021bin bazinelor hidrografice ale Jie\u021bului \u0219i C\u00e2lcescului.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00centre lacurile apar\u021bin\u00e2nd bazinului Jie\u021bului se g\u0103sesc cele mai mari \u0219i mai numeroase lacuri din masiv: Mija, Sliveiul, Ro\u0219iile \u0219i Dere\u0219ul (Ghere\u0219ul). Complexul de lacuri C\u00e2lcescu este mai s\u0103rac ca num\u0103r, dar cuprinde, \u00een schimb, printre ele, cel mai frumos lac glaciar. Lacul C\u00e2lcescu se afl\u0103 la altitudinea de 1.921 de metri, fiind totodat\u0103 unul dintre cele mai mari \u0219i mai ad\u00e2nci din masiv\u201d,<\/em> arat\u0103 autorii monografiei Mun\u021bilor Par\u00e2ng \u0219i \u0218ureanu (1965).Motivul pentru care sc\u0103ldatul \u00een lacurile glaciare din Mun\u021bii Retezat este interzis FOTO<\/a><\/p>\n\n\n\n

B\u00e2lea, lacul-vedet\u0103 din F\u0103g\u0103ra\u0219<\/h2>\n\n\n\n

Aflat la peste 2.000 de metri altitudine, \u00een Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219, lacul B\u00e2lea este una dintre atrac\u021biile \u021binutului traversat de faimoasa \u0219osea Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an (DN7C). Lacul glaciar, cel mai popular din F\u0103g\u0103ra\u0219, are o suprafa\u021b\u0103 de 4,7 hectare \u0219i o ad\u00e2ncime de 11 metri \u0219i este \u00eenconjurat de crestele ascu\u021bite, care, \u00eempreun\u0103 cu el, formeaz\u0103 o rezerva\u021bie natural\u0103. Aflat la 45 de minute de B\u00e2lea Lac, la altitudinea de 2.230 de metri, lacul Capra este aproape la fel de cunoscut. Alte zeci de lacuri din F\u0103g\u0103ra\u0219 le concureaz\u0103 \u00een atractivitate.<\/p>\n\n\n\n

\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n
\"Muntii<\/figure>\n\n\n\n

\u201e\u00cen c\u0103ld\u0103rile \u0219i pe treptele v\u0103ilor glaciare se \u00eent\u00e2lnesc adesea oglinzi de ap\u0103, ascunse \u00een c\u0103u\u0219ul cuvetelor sau \u00een spatele pragurilor de moren\u0103 r\u0103mase \u00een urma ghe\u021barilor din Cuaternar. \u00cen \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia crestelor, acestea au un pitoresc aparte: \u00een apele lor limpezi, ca de cristal, se oglindesc cerul albastru \u0219i versan\u021bii abrup\u021bi care le \u00eenconjoar\u0103. Cele peste 60 de lacuri glaciare ale F\u0103g\u0103ra\u0219ilor \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 24 de hectare de luciu de ap\u0103. Lacul aflat la cea mai mare altitudine din \u021bar\u0103, la 2.282 de metri, este T\u0103ul Mioarelor\u201d,<\/em> se arat\u0103 \u00een Planul de management al Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219.<\/p>\n\n\n\n

Lacurile cele mai cunoscute din Masivul F\u0103g\u0103ra\u0219 sunt, pe versantul nordic, Urlea, Mo\u0219u, Vi\u0219ti\u0219oara, Podragu Mare, Podragu Mic, Podr\u0103gel, B\u00e2lea, T\u0103ul Buteanului, Doamnei \u0219i Avrigului. Pe versantul sudic se afl\u0103 C\u0103l\u021bun, lacurile Paltinului, Capra, Capri\u021ba, cele din Mu\u0219eteica, R\u0103iosu, Buda, Iezerul Podu Giurgiului, lacul din Valea Rea, Galbena Sc\u0103ri\u0219oara, Galbena IV, M\u0103n\u0103stirii, Bindea, Gemenu de Sus, Gemenu de Jos, Ro\u0219u, Z\u00e2rna \u0219i Jgheburoasa, iar pe culmea F\u0103g\u0103ra\u0219ilor se g\u0103sesc Lacul Cerbului \u0219i Lacul Br\u0103tila.<\/p>\n\n\n\n

Lacuri cu p\u0103str\u0103vi curcubeu \u00een Mun\u021bii Rodnei<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Mun\u021bii Rodnei, lacurile glaciare s-au format la altitudini de 1.800\u20132.000 de metri, \u00een circurile sau v\u0103ile fo\u0219tilor ghe\u021bari.<\/p>\n\n\n\n

\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n
\"Lac<\/figure>\n\n\n\n

\u201eSub limita crestei principale exist\u0103 circa 23 de lacuri glaciare, dintre care pot fi amintite Iezerul Pietrosului, T\u0103urile Buh\u0103escului, Lala Mare, Lala Mic\u0103 \u0219i Lacul \u0218tiol\u201d<\/em>, noteaz\u0103 reprezentan\u021bii rezerva\u021biei Parcul Na\u021bional Mun\u021bii Rodnei.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai multe lacuri glaciare din Mun\u021bii Rodnei au form\u0103 circular\u0103, fiind formate \u00een spatele unor depozite morenice. Apa lor are 10\u201312 grade, iar \u00een timpul iernii majoritatea sunt acoperite de ghea\u021b\u0103 \u0219i z\u0103pad\u0103. Unele, ca Iezerul Pietrosului, au fost populate cu p\u0103str\u0103vi curcubeu. Cel mai \u00eentins dintre ele este Lala Mare, cu o suprafa\u021b\u0103 de 6.000 de metri p\u0103tra\u021bi \u0219i o ad\u00e2ncime de aproximativ doi metri.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mun\u021bii Retezat, F\u0103g\u0103ra\u0219, Par\u00e2ng \u0219i Rodnei au p\u0103strat cele mai spectaculoase urme ale glacia\u021biunilor care au modelat Carpa\u021bii \u00een urm\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":135844,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-135843","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/index-1-5.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s61naM-135843","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135843","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=135843"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135843\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":135846,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135843\/revisions\/135846"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/135844"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=135843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=135843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=135843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}