{"id":136002,"date":"2026-04-24T10:45:20","date_gmt":"2026-04-24T07:45:20","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=136002"},"modified":"2026-04-24T10:45:23","modified_gmt":"2026-04-24T07:45:23","slug":"ce-se-ascunde-la-pustiosu-misterele-unui-loc-tainic-al-dacilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=136002","title":{"rendered":"Ce se ascunde la Pustiosu: misterele unui loc tainic al dacilor"},"content":{"rendered":"\n

Ascuns \u00een Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, la doar c\u00e2teva sute de metri de Via Transilvanica, sanctuarul de la Pustiosu a r\u0103mas un loc plin de mistere. Terasele sale, pres\u0103rate cu blocuri masive de andezit, \u0219i ruinele unui presupus templu i-au intrigat pe arheologi \u0219i c\u0103ut\u0103tori de comori.\"Sanctuarul<\/p>\n\n\n\n

Sanctuarul de la Pustiosu. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Via Transilvanica traverseaz\u0103 Rom\u00e2nia, din Bucovina p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, pe un traseu de peste 1.400 de kilometri, care \u00een\u0219ir\u0103 unele dintre cele mai pitore\u0219ti locuri din Carpa\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Via Transilvanica, ofertant\u0103 \u00een locuri atractive<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Hunedoara, un segment de 150 de kilometri al rutei de drume\u021bie, inaugurat \u00een 2022 sub numele de Terra Dacica, trece prin Parcul Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului \u2013 Cioclovina (Mun\u021bii \u0218ureanu) \u0219i pe la poalele Retezatului. C\u0103l\u0103torii coboar\u0103 de aici la Ulpia Traiana Sarmizegetusa \u0219i p\u0103r\u0103sesc jude\u021bul \u0219i Terra Dacica la Por\u021bile de Fier ale Transilvaniei, trec\u0103toarea dintre Ardeal \u0219i Banatul Montan, respectiv dintre Hunedoara \u0219i Cara\u0219-Severin.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Hunedoara, Via Transilvanica <\/a>le \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 drume\u021bilor o mul\u021bime de locuri atractive: satele pastorale din Mun\u021bii \u0218ureanu (M\u0103gureni \u0219i T\u00e2rsa), locurile st\u00e2nelor \u0219i s\u0103la\u0219elor arhaice (Poiana Omului, Fund\u0103tura Ponorului), v\u0103ile s\u0103lbatice ale p\u00e2raielor de munte (Sibi\u0219el, Gr\u0103di\u0219tea, Ponor), platourile montane locuite din cele mai vechi timpuri (Luncani, V\u00e2rtoape), \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice (Sarmizegetusa Regia, Coste\u0219ti, Blidaru) \u0219i al celor mai vechi a\u0219ez\u0103ri romane (Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Un segment aparte al traseului leag\u0103 Valea Gr\u0103di\u0219tii \u2013 locul pe care s-au \u00een\u0219irat cele mai spectaculoase a\u0219ez\u0103ri dacice din Rom\u00e2nia \u2013 de Platoul Luncanilor.<\/p>\n\n\n\n

La Gr\u0103di\u0219tea de Munte, dup\u0103 ce c\u0103l\u0103torii p\u0103r\u0103sesc Valea Gr\u0103di\u0219tii, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 \u0219oseaua Coste\u0219ti \u2013 Sarmizegetusa Regia pentru a urca prin p\u0103dure spre satul pastoral T\u00e2rsa, ei trec la c\u00e2teva sute de metri de unul dintre locurile pline de mister ale \u021binutului cet\u0103\u021bilor dacice.<\/p>\n\n\n\n

Dealul Pustiosu<\/h2>\n\n\n\n

O potec\u0103 nemarcat\u0103 urc\u0103,<\/a>\u00a0de la ocolul silvic local, \u00een st\u00e2nga drumului forestier, spre a\u0219ezarea dacic\u0103 de pe Dealul Pustiosu din Hunedoara, aflat\u0103 la circa 20 de minute de mers pe jos, pe un traseu aproape paralel cu Via Transilvanica, dar care urmeaz\u0103 un presupus drum dacic. Vechea potec\u0103 urc\u0103 tot mai mult spre coama dealului, l\u0103s\u00e2nd tot mai jos valea ad\u00e2nc\u0103 a p\u00e2r\u00e2ului Pustiosu (Apa Mic\u0103), folosit\u0103 de turi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Aproape de culmea dealului, acoperite de p\u0103dure, pot fi identificate terasele fostei a\u0219ez\u0103ri dacice \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unei mari cl\u0103diri cu absid\u0103, identificat\u0103 de istorici drept sanctuar.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219ezarea dacic\u0103 a fost descoperit\u0103 \u00een anii \u201950 de arheologii condu\u0219i de Constantin Daicoviciu, iar de atunci oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu au mai cercetat-o. \u00cen schimb, \u00een anii \u201990 \u0219i 2000, ruinele edificiilor sale au fost scormonite de c\u0103ut\u0103torii de comori.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePe partea st\u00e2ng\u0103 a Apei Gr\u0103di\u0219tei, \u00eenainte de a se \u00eempreuna cu Valea Anine\u0219ului, se \u00eenal\u021b\u0103 un deal \u00eemp\u0103durit cu fagi \u00eenal\u021bi, cunoscut de c\u0103tre localnici sub numele de Pustiosu. Acest deal se \u00eentinde \u00een direc\u021bia S-V, de-a lungul Apei Gr\u0103di\u0219tei, \u00eencep\u00e2nd de la confluen\u021ba acestei v\u0103i cu Apa Mic\u0103, hot\u0103rnicind spre S-V satul Gr\u0103di\u0219tea Muncelului de satul Luncani. \u00cen ciuda numelui pe care \u00eel poart\u0103 acum acest deal, cu r\u00e2pe abrupte, el este plin de copaci, form\u00e2nd o p\u0103dure deas\u0103 de fagi \u00eenal\u021bi, nu prea b\u0103tr\u00e2ni. Nimeni dintre localnici nu-\u0219i aduce aminte de acest deal purt\u00e2nd un nume at\u00e2t de curios \u0219i de nepotrivit cu situa\u021bia locului\u201d<\/em>, notau arheologii Constantin Daicoviciu, Nicolae Gostar \u0219i Ion Hora\u021biu Cri\u0219an, \u00een raportul cercet\u0103rilor de la Pustiosu, din 1955.<\/p>\n\n\n\n

\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n
\"SANCTUAR<\/figure>\n\n\n\n
\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n
\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n
\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n
\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n
\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n
\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n
\"A\u0219ezarea<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201950, arheologii au urmat un traseu asem\u0103n\u0103tor cu cel al potecii de ast\u0103zi spre a\u0219ezarea dacic\u0103. Au pornit de la casa brigadierului, aflat\u0103 la confluen\u021ba Apei Mici cu Apa Gr\u0103di\u0219tei, au urmat drumul forestier \u00een susul v\u0103ii circa 150 de metri, apoi au intrat pe o potec\u0103 ce urca pe una dintre d\u00e2lmele Dealului Pustiosu.<\/p>\n\n\n\n

De aici, au continuat pe o pant\u0103 lin\u0103, urm\u00e2nd ceea ce cercet\u0103torii au identificat drept un drum antic, amenajat pe culme \u0219i u\u0219or ad\u00e2ncit \u00een p\u0103m\u00e2nt de folosirea \u00eendelungat\u0103. De-a lungul acestui traseu au observat mai multe terase, iar dup\u0103 aproximativ 15\u201320 de minute de mers au ajuns la o teras\u0103 mai larg\u0103, \u00een apropierea c\u0103reia drumul antic se bifurca, cu o ramur\u0103 spre nord \u0219i alta spre vest.<\/p>\n\n\n\n

Terasa care le-a atras aten\u021bia se \u00eentindea pe aproape un hectar, av\u00e2nd form\u0103 semicircular\u0103, cu v\u00e2rful pe direc\u021bia nordic\u0103, iar \u00een partea de sud se sprijinea de poalele unei d\u00e2lme \u00eenalte \u0219i pr\u0103p\u0103stioase. Spre nord se aflau drumul antic \u0219i p\u0103durea care cobora spre valea Apei Gr\u0103di\u0219tei.<\/p>\n\n\n\n

Misterioasa construc\u021bie de la Pustiosu<\/h2>\n\n\n\n

Peste 100 de copaci \u00eenal\u021bi ocupau terasa din fa\u021ba pintenului de pe Dealul Pustiosu, astfel c\u0103 oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au avut dificult\u0103\u021bi \u00een cercetarea a\u0219ez\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, \u00eenc\u0103 din primele zile de la \u00eenceperea s\u0103p\u0103turilor au descoperit numeroase blocuri de piatr\u0103 antice, de calcar \u0219i andezit, folosite \u00een componen\u021ba unor construc\u021bii, ceramic\u0103, obiecte de fier \u0219i c\u00e2teva movile care indicau urme ale unor edificii antice. Cea mai important\u0103 descoperire a fost reprezentat\u0103 de ruinele unei construc\u021bii circulare, \u00een interiorul c\u0103reia se afla o \u00eenc\u0103pere de form\u0103 circular\u0103, iar \u00een interiorul acesteia, o alt\u0103 \u00eenc\u0103pere rectangular\u0103 \u0219i o veche vatr\u0103 de foc.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201ePrin dou\u0103 intr\u0103ri se p\u0103trundea \u00eentr-un coridor larg, rotund, de unde, prin alte patru intr\u0103ri, se ajungea \u00een interiorul unui spa\u021biu tot de form\u0103 rotund\u0103 cu pere\u021bi de chirpici v\u0103rui\u021bi \u00een alb. Lumina p\u0103trundea aici prin ferestruici a\u0219ezare undeva sus \u00een perete, deoarece acest zid era destul de gros \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103 mult mai \u00eenalt dec\u00e2t zidul cercului exterior. Ultima \u00eencepere, cu o vatr\u0103 de foc \u00een mijloc, era probabil \u00eenc\u0103perea cea mai luxoas\u0103 a acestui grandios edificiu dacic. Lumina venea foarte probabil din partea de vest, printr-o deschidere fixat\u0103 \u00een peretele celui de-al doilea cerc\u201d<\/em>, notau arheologii.<\/p>\n\n\n\n

Acest tip de edificii cu absid\u0103 a mai fost identificat \u0219i \u00een alte a\u0219ez\u0103ri dacice, cele mai cunoscute fiind cele de la Sarmizegetusa Regia, Fe\u021bele Albe \u0219i Piatra Ro\u0219ie. Unii arheologi le-au descris ca fiind cl\u0103diri cu rol religios sau de \u00eent\u00e2lnire ale c\u0103peteniilor dacice. Alte construc\u021bii asem\u0103n\u0103toare, de form\u0103 circular\u0103, descoperite \u00een mun\u021bii din \u00eemprejurimile Sarmizegetusei Regia (Rudele, T\u00e2mpu \u0219i Maleia), au fost prezentate de unii istorici drept locuin\u021be pastorale sau ale muncitorilor din exploat\u0103rile miniere antice.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceste locuin\u021be, care deriv\u0103 probabil din acel primitiv tugurium (n.r. colib\u0103), erau mult apreciate, datorit\u0103 elegan\u021bei \u0219i rotunjimii liniei, de c\u0103tre arhitec\u021bii daci. Din relieful roman deducem c\u0103 intrarea era \u00eempodobit\u0103 cu ornamente sculptate \u00een lemn\u201d, <\/em>ar\u0103ta istoricul Constantin Daicoviciu.<\/p>\n\n\n\n

Arheologii au stabilit c\u0103 a\u0219ezarea de pe Dealul Pustiosu data din secolul I \u00ee. Hr. \u0218i ar fi fost distrus\u0103 \u00een urma unui incendiu. O alt\u0103 construc\u021bie ridicat\u0103 pe locul ei a fost \u0219i ea devastat\u0103 de foc. \u00cen perioada comunist\u0103, turi\u0219tii au ajuns rar la a\u0219ezarea de pe Dealul Pustiosu.<\/p>\n\n\n\n

Misterele pietrelor de andezit de la Pustiosu<\/h2>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990, sanctuarul Pustiosu a fost cercetat cel mai adesea de c\u0103ut\u0103torii de comori, care au scormonit zidurile sale.<\/p>\n\n\n\n

Aici a ajuns \u0219i omul de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i publicistul Andrei V\u00e2rtic (1948\u20132009), din Republica Moldova, cunoscut mai ales pentru preocup\u0103rile sale legate de istoria veche a spa\u021biului carpato-danubian. Acesta descria plastic a\u0219ezarea, uimit de num\u0103rul mare al rocilor de andezit de pe terasele sale \u0219i de modul \u00een care era terasat\u0103, pe partea nordic\u0103, umbrit\u0103, a pantei.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVine la r\u00e2nd Pustiosu, munte cu sanctuare din andezit. Piatra cu dimensiunile de 432\u00d7360\u00d7180 = 27.993.600 cm cubi, despre care am vorbit \u0219i-n alt\u0103 parte, zace aici \u00een cantit\u0103\u021bi respectabile pe o teras\u0103 colosal\u0103, rotunjit\u0103 \u00een creasta muntelui, str\u0103juit\u0103 \u0219i ea de un fel de construc\u021bie din p\u0103m\u00e2nt de felul celor de pe Com\u0103rnicelul Cet\u0103\u021bii \u0219i Sub Cununi. De ce i-au trebuit dacului aceste pietre ve\u0219nice, andezitele? De ce a trebuit s\u0103 le taie din roc\u0103, urm\u00e2nd linia c\u00e2mpului magnetic din timpul solidific\u0103rii \u2013 cum a ar\u0103tat cercetarea noastr\u0103, s\u0103 le fasoneze, s\u0103 le aduc\u0103 de la mari dep\u0103rt\u0103ri \u0219i s\u0103 le pun\u0103 \u00een anumite locuri f\u0103r\u0103 sensuri utilitare? Nu faci nici cas\u0103, nici grajd, nici chiar sanctuar, din andezite (care are sensul s\u0103 fie fundamentul at\u00e2t de perfect la baza unor construc\u021bii din nuiele, fe\u021buite cu lut \u0219i chirpici?)\u201d, <\/em>nota acesta.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropiere se aflau minele de uraniu de la Gerosu<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen apropiere de Pustiosu, \u00eentr-o alt\u0103 vale ad\u00e2nc\u0103, la Gerosu, p\u0103durea ascunde r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unor mine de uraniu abandonate din anii \u201990. Explor\u0103rile geologice \u00een Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei ar fi avut loc \u00eenc\u0103 din anii \u201940.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrimele cercet\u0103ri privind prezen\u0163a uraniului \u00een zon\u0103 au fost f\u0103cute de nem\u0163i, prin 1942-1943, acei nem\u0163i care l-au ajutat pe Constantin Daicoviciu s\u0103 fac\u0103 s\u0103p\u0103turile la Cetate (n.r. Sarmizegetusa Regia). Mina pe care o \u00eencepuser\u0103 se mai vede \u015fi acum, se nume\u015fte, cu umorul caracteristic rom\u00e2nilor, Gaura Neam\u0163ului, \u015fi se afl\u0103 pu\u0163in mai sus de sat, pe malul drept al apei (n.r. Gr\u0103di\u0219tea)\u201d, <\/em>relata Cornelius Ionescu, un bun cunosc\u0103tor al zonei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primii ani ai comunismului, c\u00e2nd exploatarea resurselor naturale ale Rom\u00e2niei era controlat\u0103 \u00een mare parte de sovietici, goana dup\u0103 metalele rare a continuat \u00een Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei, p\u00e2n\u0103 \u00een vecin\u0103tatea Sarmizegetusei Regia, \u00eens\u0103 z\u0103c\u0103mintele descoperite nu au fost considerate viabile.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen timpul ocupa\u0163iei sovietice \u015fi p\u00e2n\u0103 prin 1980 s-au f\u0103cut \u00een continuare s\u0103p\u0103turi, dar doar pentru prospectare, nu \u015fi de exploatare. Minele de pe versantul st\u00e2ng al Gr\u0103di\u015ftei, de pe Valea Gerosu, Valea Larg\u0103, sunt f\u0103cute de ru\u015fi pentru exploatarea uraniului. Minele au fost, de fapt, abandonate dup\u0103 1989, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00eenchiderea lor pe seama timpului\u201d,<\/em> afirma Cornelius Ionescu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201990 \u0219i 2000, unii localnici se pl\u00e2ngeau de faptul c\u0103 locurile unde se mai vedeau \u00eenc\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele minelor nu au fost ecologizate. Garda de Mediu Hunedoara anun\u0163a \u00eens\u0103 c\u0103 fostele perimetre miniere nu prezentau un nivel ridicat de radia\u0163ii, \u00eenc\u00e2t s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol s\u0103n\u0103tatea oamenilor. Andrei V\u00e2rtic explorase \u0219i el Gerosu, un deal acoperit acum de p\u0103duri vaste.<\/p>\n\n\n\n

\u201eChiar al\u0103turi de Pustiosu, merg\u00e2nd pe cerc spre Sud, atingi cu m\u00e2na (de pe Dealul Muncelului, cota 765), muntele Gerosu, cel cu minele moderne de uraniu \u00een el. L-am trecut \u0219i noi cu radiometrul \u00een m\u00e2n\u0103, inima lui (a radiometrului) b\u0103t\u00e2nd ca inima unui iepure b\u0103tr\u00e2n fug\u0103rit de o vulpe t\u00e2n\u0103r\u0103. Aceste mine de uraniu au fost s\u0103pate industrial ani de-a r\u00e2ndul. Cu ce s-a luat din ele cu basculanta, cu vagonul de cale ferat\u0103 dus este (c\u0103teva ani \u00een urm\u0103 pe Valea Gr\u0103di\u0219tii urca un trenule\u021b, linia c\u0103ruia a fost demontat\u0103 \u00een c\u00e2teva zile dup\u0103 \u00eenchiderea exploat\u0103rii, trenule\u021b nemaipomenit de trebuincios \u0219i localnicilor \u2013 azi nu mai au cu ce s\u0103-\u0219i duc\u0103 la Ora\u0219 produsele muncii lor de cresc\u0103tori de oi \u0219i vite)\u201d<\/em>, relata publicistul \u00een volumul \u201eDrumul spre Kogaionon\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit raportului \u201eStrategia Rom\u00e2niei pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035\u201d, \u00een zona Gr\u0103di\u0219tea de Munte exist\u0103 rezerve de Niobiu \u0219i Tantal, dar \u0219i de p\u0103m\u00e2nturi rare – un grup de 17 elemente chimice esen\u021biale \u00een fabricarea produselor de \u00eenalt\u0103 tehnologie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani, a\u0219ezarea de pe Dealul Pustiosu a continuat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ascuns\u0103 c\u0103l\u0103torilor, \u00een ciuda apropierii sale de doar c\u00e2teva sute de metri de Via Transilvanica.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ascuns \u00een Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, la doar c\u00e2teva sute de metri de Via Transilvanica, sanctuarul de la Pustiosu a r\u0103mas un<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":136003,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-136002","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/index-1-8.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-znA","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136002","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=136002"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136002\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":136004,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/136002\/revisions\/136004"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/136003"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=136002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=136002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=136002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}