![\"Drumul](\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5f882e90-870b-45f0-ba73-d8d56c26f088\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\nC\u00e2teva locuri au p\u0103strat r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele drumurilor de piatr\u0103 construite \u00een urm\u0103 cu aproape dou\u0103 milenii, c\u00e2nd o mare parte din \u021binuturile actuale ale Rom\u00e2niei se aflau \u00een componen\u021ba Imperiului Roman. Unele drumuri antice au rezistat trecerii timpului \u0219i au devenit atrac\u021bii turistice.<\/p>\n\n\n\n
Drumul roman de la Porolissum. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n
Drumurile romane, pl\u0103nuite cu grij\u0103 de arhitec\u021bii \u0219i inginerii antici \u0219i construite \u00eencep\u00e2nd din secolul IV \u00ee. Hr., au fost printre cele mai impresionante lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 ale Antichit\u0103\u021bii. Re\u021beaua uria\u0219\u0103 de drumuri care lega Roma de provinciile Imperiului Roman a fost extins\u0103 de-a lungul timpului la peste 400.000 de kilometri, din care peste 80.000 de kilometri erau pava\u021bi cu piatr\u0103.<\/p>\n\n\n\n
La \u00eenceputul secolului al II-lea, \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Traian, c\u00e2nd au fost construite primele drumuri din Dacia, lungimea arterelor rutiere din imperiu dep\u0103\u0219ise 100.000 de kilometri. Totodat\u0103, acestea cuprindeau peste 2.000 de poduri \u0219i pode\u021be, arat\u0103 istoricii.<\/p>\n\n\n\n
Drumurile construite \u00een Antichitate erau de mai multe feluri, de la drumuri \u00eenguste, numite \u201eactus\u201d, p\u00e2n\u0103 la \u0219osele largi, numite \u201evia\u201d \u0219i construite pentru a lega localit\u0103\u021bile importante din provincii, forturile militare \u0219i centrele comerciale \u0219i miniere. Unele erau acoperite cu piatr\u0103, bombate \u0219i dotate cu rigole pentru scurgerea apelor.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen unele zone, drumurile au fost s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, iar \u00een locurile ml\u0103\u0219tinoase \u0219i inundabile, por\u021biuni ale lor erau sus\u021binute pe poduri, pode\u021be, funda\u021bii de lemn sau piloni \u00eenfip\u021bi \u00een st\u00e2nc\u0103. Unele lucr\u0103ri complexe pe traseele drumurilor romane au fost identificate \u0219i pe teritoriul Rom\u00e2niei, pe valea Oltului \u0219i la Por\u021bile de Fier, pe Dun\u0103re. Drumurile romane beneficiau de \u00eentre\u021bineri \u0219i repara\u021bii frecvente pentru a prelungi durata lor de via\u021b\u0103, estimat\u0103 ini\u021bial, potrivit unor autori, la 70 de ani.<\/p>\n\n\n\n
\u201eCa pretutindeni \u00een imperiu, romanii au construit drumuri militare \u015fi comerciale solide, netede \u015fi largi, iar de-a lungul lor, la anumite distan\u0163e se ridicau pentru c\u0103l\u0103tori l\u0103ca\u015furi de repaus, unde se schimbau tr\u0103g\u0103torii. Unde pozi\u0163ia topografic\u0103 \u00eeng\u0103duia se construiau turnuri de straj\u0103 (speculae), care aveau menirea s\u0103 supravegheze nu numai drumurile, dar \u015fi s\u0103 observe orice \u00eenc\u0103lcare str\u0103in\u0103<\/em>\u201c, ar\u0103ta istoricul Traian Simu.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenceputul secolului al II-lea, pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei au fost construi\u021bi peste 4.000 de kilometri de drumuri pietruite \u0219i pavate cu lespezi, ar\u0103tau arheologii. Unele segmente au rezistat timp de aproape dou\u0103 milenii, \u00een timp ce alte trasee sunt folosite \u0219i \u00een prezent, ascunse sub \u0219osele moderne.<\/p>\n\n\n\n \u00cen lucrarea \u201eDrumurile din Dacia roman\u0103\u201d<\/a> (Cluj-Napoca, 2006), istoricul Florin Fodorean ar\u0103ta c\u0103, \u00een primii ani de dup\u0103 cucerirea Daciei, romanii au construit principalele artere ale provinciei, cu un pronun\u021bat caracter militar. Aceste drumuri legau Dun\u0103rea de nordul provinciei, castrele de pe limes, marile centre urbane \u0219i a\u0219ez\u0103rile strategice de pe v\u0103ile Mure\u0219ului \u0219i Oltului.<\/p>\n\n\n\n Primele dou\u0103 drumuri folosite de armatele romane pentru a avansa \u00een Dacia, Lederata \u2013 Tibiscum \u0219i Dierna \u2013 Tibiscum, \u00eencepeau de la Dun\u0103re, unul din dreptul localit\u0103\u021bii Bazia\u0219 (Cara\u0219-Severin), unde fusese \u00eenfiin\u021bat castrul Lederata, iar cel\u0103lalt din Or\u0219ova (Mehedin\u021bi), anticul ora\u0219 Dierna. Pe aici, armatele romane au trecut Dun\u0103rea \u00een Dacia pe poduri construite din vase, potrivit istoricilor. Ambele drumuri ocoleau Mun\u021bii Banatului \u0219i se \u00eent\u00e2lneau la Tibiscum, \u00een apropiere de Caransebe\u0219.<\/p>\n\n\n\n De la Tibiscum, drumul imperial urma traseul Ulpia Traiana Sarmizegetusa \u2013 Apulum \u2013 Salinae \u2013 Potaissa \u2013 Napoca \u2013 Porolissum, cu o lungime de peste 300 de kilometri. Astfel, drumul roman continua spre colonia Sarmizegetusa, capitala Daciei Felix, trec\u00e2nd prin Por\u021bile de Fier ale Transilvaniei, locul legendarei Tapae.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n Din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video), \u00een anii care au urmat r\u0103zboaielor daco-romane, traseul drumului imperial a fost prelungit \u00een interiorul Daciei, pe v\u0103ile Streiului \u0219i Mure\u0219ului, apoi prin Mun\u021bii Apuseni, spre nordul provinciei, pentru a putea fi exploatate resursele importante de aur \u0219i sare ale Daciei. Drumul de piatr\u0103 din vremea \u00eemp\u0103ratului Traian traversa ora\u0219ele antice Apulum (Alba Iulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj-Napoca) \u0219i se oprea la Porolissum (Moigrad), num\u0103r\u00e2nd, \u00een \u00eentinderea sa de la Dun\u0103re spre nordul provinciei, peste 550 de kilometri.<\/p>\n\n\n\n Un alt drum roman urma traseul Drobeta \u2013 Bumbe\u0219ti \u2013 Pasul V\u00e2lcan \u2013 Sarmizegetusa.<\/p>\n\n\n\n Numit Via Alutana, drumul roman care urca pe Valea Oltului trecea prin a\u0219ez\u0103rile antice Sucidava \u2013 Romula \u2013 Acidava \u2013 Rusidava \u2013 Pons Aluti \u2013 Buridava \u2013 Castra Traiana \u2013 Arutela \u2013 Praetorium \u2013 Pons Vetus \u2013 Caput Stenarum \u2013 Sacidava \u2013 Apulum, cu o ramifica\u021bie spre est, care unea castrele a\u0219ezate de-a lungul Oltului transilvan: Caput Stenarum \u2013 Cinc\u0219or \u2013 Feldioara \u2013 Hoghiz \u2013 Olteni \u2013 Bre\u021bcu.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n \u00cen defileul Oltului, la fel ca drumul roman din Cazanele Dun\u0103rii, era pe alocuri suspendat pe b\u00e2rne \u00eempl\u00e2ntate \u00een versan\u021bi, pentru ca apele s\u0103 nu \u00eel inunde. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost identificate \u00een zona Racovi\u021ba-Cornet, la ie\u0219irea din Parcul Na\u021bional Cozia. Potrivit istoricilor, drumul de pe Valea Oltului, care urca p\u00e2n\u0103 la Turnu Ro\u0219u, a fost ref\u0103cut \u00een vremea \u00eemp\u0103ratului Hadrian (117\u2013138) \u0219i a fost folosit \u0219i \u00een Evul Mediu, trec\u0103toarea fiind amintit\u0103 \u00een vremea voievozilor Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i Mihai Viteazul. Castrul Arutela. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n Istoricul Florin Fodorean men\u021biona alte drumuri principale construite \u00een provincia Dacia. Acestea sunt: Via Transalutana, pe traseul Fl\u0103m\u00e2nda \u2013 Putineiu \u2013 B\u0103neasa \u2013 Ro\u0219iorii de Vede \u2013 Gresia \u2013 Ghioca \u2013 Urluieni \u2013 S\u0103pata de Jos \u2013 Purc\u0103reni \u2013 Apa S\u0103rat\u0103 \u2013 Jidova \u2013 C\u00e2mpulung \u2013 Voine\u0219ti \u2013 Ruc\u0103r \u2013 R\u00e2\u0219nov \u2013 Bre\u021bcu; drumul de-a lungul Mure\u0219ului: Apulum \u2013 Micia \u2013 Partiscum; drumul care lega castrele de pe limesul de nord-vest al Daciei: Bologa \u2013 Buciumi \u2013 Rom\u00e2na\u0219i \u2013 Romita \u2013 Porolissum; drumul de pe grani\u021ba de nord a Daciei: Tih\u0103u \u2013 Ileanda \u2013 C\u0103\u0219eiu \u2013 Dej; acela\u0219i drum de pe grani\u021ba de nord, \u00een continuare, de la vest la est, \u00een sectorul Dej \u2013 Ili\u0219ua \u2013 Orheiu Bistri\u021bei; drumul care lega castrele de pe limesul estic al Daciei: C\u0103lug\u0103reni \u2013 S\u0103r\u0103\u021beni \u2013 Inl\u0103ceni \u2013 Odorhei \u2013 S\u00e2npaul \u2013 Olteni \u2013 Bre\u021bcu.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mai multe locuri din Rom\u00e2nia, turi\u0219tii pot vedea segmente bine conservate ale drumurilor romane. Un astfel de drum se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea sta\u021biunii Geoagiu B\u0103i, numit\u0103 Germisara \u00een Antichitate.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n \u201eAcest drum roman avea rol de leg\u0103tur\u0103 cu castrul de la Cigm\u0103u, fiind un drum pavat cu dale poligonale (via silica stratae), iar \u00een unele locuri arheologii au descoperit c\u0103 ad\u00e2ncimea drumului are \u015fi 70 de centimetri, lucru care justific\u0103 p\u0103strarea intact\u0103 a aleilor p\u00e2n\u0103 acum. Drumul era prev\u0103zut cu rigole care colectau apele pluviale. \u00cen epoca roman\u0103, drumurile amenajate erau generic numite \u00abvia stratae\u00bb, deoarece erau construite din mai multe straturi. \u00cen prezent, mai exist\u0103 doar aceast\u0103 por\u0163iune, \u00een lungime de 165 de metri\u201d<\/em>, ar\u0103tau reprezentan\u0163ii Asocia\u0163iei Terra Dacica Aeterna, de reconstituire istoric\u0103.<\/p>\n\n\n\n Drumul de la Germisara reprezenta o ramur\u0103 a drumului imperial care urca pe valea Mure\u0219ului, spre Apulum. Potrivit arheologilor, drumul imperial roman trecea prin Simeria, traversa Mure\u015ful pe la Uroi, o a\u0219ezare antic\u0103 a pietrarilor, \u015fi apoi urma malul drept al r\u00e2ului spre Geoagiu, unde \u00een Antichitate func\u0163ionau un castru roman, Cigm\u0103u, \u015fi faimoasele b\u0103i termale Germisara. Drumul roman care trecea prin Germisara urca spre \u0163inutul aurului din Mun\u0163ii Metaliferi.<\/p>\n\n\n\n \u00cen fostul ora\u0219 antic Porolissum, situat \u00een localitatea Moigrad, jude\u021bul S\u0103laj, amfiteatrul \u0219i drumul roman au r\u0103mas bine conservate. A\u0219ezarea de l\u00e2ng\u0103 Zal\u0103u a func\u021bionat ca tab\u0103r\u0103 militar\u0103 \u00eenc\u0103 din 106 d.Hr., \u00een timpul r\u0103zboaielor daco-romane ale lui Traian, \u0219i s-a dezvoltat rapid prin comer\u021b cu b\u0103\u0219tina\u0219ii daci. \u00cen 124 d.Hr. a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis.<\/p>\n\n\n\n Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n Ast\u0103zi, aici se p\u0103streaz\u0103 aproape intact\u0103 o por\u021biune din drumul roman ce pornea de la Dun\u0103re, la peste 500 de kilometri spre sud, \u0219i se termina la Porolissum. Tot \u00een S\u0103laj, la Sutoru, s\u0103p\u0103turile arheologice de pe traseul Autostr\u0103zii Transilvania au dus la descoperirea unui alt segment bine conservat de drum roman, apropiat de castrul roman Optatiana. Drumul de piatr\u0103, \u00eengropat la c\u00e2teva zeci de centimetri sub p\u0103m\u00e2nt, a fost descoperit \u00een 2021, chiar pe traseul vii.<\/p>\n\n\n\n Cel mai spectaculos drum roman de pe teritoriul fostei provincii Dacia a fost identificat \u00een Defileul Dun\u0103rii, cunoscut popular ca Por\u021bile de Fier. Aici, romanii au construit primul drum suspendat \u00een Dacia, iar r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201960, c\u00e2nd nivelul Dun\u0103rii a fost crescut cu aproape 30 de metri, ca urmare a amenaj\u0103rii Sistemului Hidroenergetic \u0219i de Naviga\u021bie Por\u021bile de Fier I.<\/p>\n\n\n\n Drumul a fost construit pe malul drept al fluviului, \u00een zona Cazanelor Dun\u0103rii, \u0219i traversa defileul pe o por\u021biune de circa 40 de kilometri. Din cauza st\u00e2ncilor uria\u0219e \u0219i a faptului c\u0103, pe un sector de vreo cinci kilometri, l\u0103\u021bimea fluviului se \u00eengusta la mai pu\u021bin de 60 de metri, constructorii au recurs la o solu\u021bie ingenioas\u0103 pentru construc\u021bia drumului. \u00cen unele locuri, acesta a fost d\u0103ltuit \u00een munte, iar \u00een alte zone a fost suspendat cu podele din lemn a\u015fezate\u00a0pe grinzi de stejar, \u00eenfipte \u00een peretele de st\u00e2nc\u0103.<\/a> Tabula Traiana. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n \u201eDintre r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele romane ce s-au mai p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 Calea lui Traian este una dintre cele mai grandioase. Pe calea Dun\u0103rii, de la Drencova c\u0103tre Or\u0219ova, pe malul drept, vedem aceast\u0103 capodoper\u0103 a solda\u021bilor lui Traian, care, la ordinele acestui \u00eemp\u0103rat, au t\u0103iat st\u00e2ncile, pentru a face cale pe malul drept al Dun\u0103rii<\/em>. Nu ne putem pe deplin \u00eenchipui acea putere extraordinar\u0103 pe care au exercitat-o ace\u0219ti ageri lucr\u0103tori spre \u00eenvingerea greut\u0103\u021bilor enorme, pentru a executa aceast\u0103 oper\u0103 m\u0103rea\u021b\u0103. St\u00e2ncile \u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-se nemijlocit la marginea apei, lucr\u0103torii nu aveau o palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt sau piatr\u0103, nu au avut la dispozi\u021bia lor vapoare spre c\u0103rarea pietrelor t\u0103iate \u0219i nu aveau pulbere pentru despicarea lor<\/em>\u201d, ar\u0103ta istoricul Aron Densu\u0219ianu, \u00een revista Familia (1866).<\/p>\n\n\n\n \u00cen secolul al XIX-lea, drumul de pe malul drept al Dun\u0103rii era \u00eenc\u0103 folosit, iar pe marginile sale se aflau, din loc \u00een loc, zece monumente de piatr\u0103 sculptate \u00een st\u00e2nc\u0103, unele numite Tabula Traiana, care aminteau eforturile depuse la construc\u021bia drumului \u0219i aduceau omagii \u00eemp\u0103ratului Traian.<\/p>\n\n\n\n Unul dintre monumentele comemorative ridicate pe drumul construit de romani prin Cazanele Dun\u0103rii este cunoscut sub numele Tabula Traiana \u0219i rezist\u0103 de peste 19 secole. \u00cen anii \u201960, a trebuit mutat cu 30 de metri mai sus pentru a nu ajunge sub apele Dun\u0103rii, odat\u0103 cu amenajarea hidroenergetic\u0103 Por\u021bile de Fier. Drumul ajungea la Por\u021bile de Fier, unde Dun\u0103rea era traversat\u0103 pe podul de piatr\u0103 de la Drobeta, ale c\u0103rui r\u0103m\u0103\u0219i\u021be sunt vizibile \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n Sursa: adevarul Foto: adevarul<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" C\u00e2teva locuri au p\u0103strat r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele drumurilor de piatr\u0103 construite \u00een urm\u0103 cu aproape dou\u0103 milenii, c\u00e2nd o mare parte din<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":137137,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-137136","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/index-4.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-zFS","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137136","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=137136"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137136\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":137138,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137136\/revisions\/137138"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/137137"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=137136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=137136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=137136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Cel mai lung drum: de la Dun\u0103re la Porolissum<\/h2>\n\n\n\n
Vechiul drum de pe Valea Oltului<\/h2>\n\n\n\n
![\"Valea](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/37f75f6a-5ab5-4625-90da-fc33ea734b62\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\nDrumul uitat de la Germisara<\/h2>\n\n\n\n
Drumul antic de la grani\u021ba de nord a Imperiului<\/h2>\n\n\n\n
Drumul \u00eenghi\u021bit de Dun\u0103re<\/h2>\n\n\n\n
![\"Monumentul](\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/4c0b456a-ca5a-4297-8fee-46930c3d8a53\/index.jpeg?resize=800%2C429&ssl=1\")
<\/p>\n\n\n\n