{"id":139029,"date":"2026-07-09T09:22:23","date_gmt":"2026-07-09T06:22:23","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=139029"},"modified":"2026-07-09T09:22:27","modified_gmt":"2026-07-09T06:22:27","slug":"canicula-nu-afecteaza-pe-toata-lumea-la-fel-ce-persoane-sunt-mai-expuse-si-cum-ne-protejam","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=139029","title":{"rendered":"Canicula nu afecteaz\u0103 pe toat\u0103 lumea la fel. Ce persoane sunt mai expuse \u0219i cum ne protej\u0103m"},"content":{"rendered":"\n<p>Canicula nu se traduce doar prin disconfort fizic. Tot mai multe cercet\u0103ri arat\u0103 c\u0103 temperaturile extreme influen\u021beaz\u0103 \u0219i felul \u00een care g\u00e2ndim, sim\u021bim \u0219i reac\u021bion\u0103m. O analiz\u0103 publicat\u0103 \u00een revista&nbsp;<em>American Psychologist<\/em>&nbsp;arat\u0103 c\u0103 expunerea la c\u0103ldur\u0103 este asociat\u0103 cu agravarea simptomelor anxiet\u0103\u021bii \u0219i depresiei, dificult\u0103\u021bi de concentrare, tulbur\u0103ri de somn \u0219i o vulnerabilitate emo\u021bional\u0103 mai mare. De ce \u00eei afecteaz\u0103 pe unii oameni mai mult dec\u00e2t pe al\u021bii \u0219i ce putem face pentru a ne proteja s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103?<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/462c6a32-2ed3-4a4b-9f3f-20d66a1456c3\/index.jpeg?resize=800%2C429&#038;ssl=1\" alt=\"De ce \u00eei afecteaz\u0103 canicula mai mult pe unii oameni dec\u00e2t pe al\u021bii\" width=\"800\" height=\"429\"  data-recalc-dims=\"1\"><\/p>\n\n\n\n<p>Ce putem face \u00een perioadele cu temperaturi extreme Surs\u0103 foto: Shutterstock<\/p>\n\n\n\n<p>Mul\u021bi oameni observ\u0103 c\u0103<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/meteo\/vremea-pana-la-inceputul-lui-august-romania-intra-2541446.html\">&nbsp;\u00een zilele caniculare devin mai irascibili, \u00ee\u0219i pierd r\u0103bdarea mai repede sau se concentreaz\u0103 cu dificultate.<\/a>&nbsp;De cele mai multe ori, pun aceste schimb\u0103ri pe seama stresului sau a oboselii. Speciali\u0219tii spun \u00eens\u0103 c\u0103 explica\u021bia este mai complex\u0103 \u0219i \u021bine de felul \u00een care organismul \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 temperaturilor ridicate.<\/p>\n\n\n\n<p>O ampl\u0103 analiz\u0103 publicat\u0103 \u00een&nbsp;<em>American Psychologist&nbsp;<\/em>arat\u0103 c\u0103 temperaturile extreme sunt asociate cu agravarea simptomelor anxiet\u0103\u021bii \u0219i depresiei, tulbur\u0103ri cognitive, probleme de somn \u0219i o vulnerabilitate emo\u021bional\u0103 crescut\u0103. Autorul trece \u00een revist\u0103 dovezile privind efectele c\u0103ldurii asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii psihice \u0219i explic\u0103 mecanismele biologice, sociale \u0219i cognitive care stau la baza acestora, subliniind c\u0103 rela\u021bia dintre canicul\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 este \u00eenc\u0103 prea pu\u021bin discutat\u0103, de\u0219i va deveni tot mai important\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce temperaturile globale continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eAtunci c\u00e2nd temperaturile cresc foarte mult, nu se schimb\u0103 doar vremea. Se schimb\u0103 \u0219i felul \u00een care func\u021bion\u0103m noi. Mul\u021bi oameni observ\u0103 c\u0103 devin mai ner\u0103bd\u0103tori, c\u0103 se enerveaz\u0103 mai u\u0219or, c\u0103 le este mai greu s\u0103 se concentreze sau c\u0103 suport\u0103 cu dificultate zgomotul, aglomera\u021bia \u0219i conflictele. De cele mai multe ori, \u00ee\u0219i explic\u0103 aceste reac\u021bii prin lipsa r\u0103bd\u0103rii, prin stres sau chiar prin propriul caracter, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama c\u0103 organismul lor trece printr-un efort uria\u0219, invizibil (&#8230;)&nbsp;<\/em><em>Mintea nu func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu izolat, func\u021bioneaz\u0103 \u00een interiorul unui organism care \u00eencearc\u0103 permanent s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze echilibrul<\/em><em>\u201d<\/em>, declar\u0103 Gabriela Marc, psiholog clinician principal \u0219i lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie \u0219i \u0218tiin\u021bele Educa\u021biei pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Corpul \u0219i mintea nu duc dou\u0103 vie\u021bi separate<\/h2>\n\n\n\n<p>Specialista spune c\u0103, mult timp am fost \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 credem c\u0103 emo\u021biile sunt produsul exclusiv al g\u00e2ndurilor \u0219i c\u0103, dac\u0103 suntem suficient de puternici, suficient de disciplina\u021bi sau suficient de motiva\u021bi, putem controla aproape orice stare interioar\u0103. Numai c\u0103 organismul nostru spune o alt\u0103 poveste.&nbsp;<em>\u201eSistemul nervos nu face diferen\u021ba \u00eentre o amenin\u021bare emo\u021bional\u0103 \u0219i una fizic\u0103. El r\u0103spunde continuu la aceea\u0219i \u00eentrebare fundamental\u0103: \u00abSunt \u00een siguran\u021b\u0103?\u00bb. Iar \u00een zilele caniculare r\u0103spunsul implic\u0103 un efort extraordinar. Corpul \u00eencearc\u0103 ne\u00eencetat s\u0103 \u00ee\u0219i regleze temperatura, s\u0103 men\u021bin\u0103 echilibrul apei \u0219i al electroli\u021bilor, s\u0103 sus\u021bin\u0103 ritmul inimii \u0219i func\u021bionarea creierului. Toate aceste procese consum\u0103 resurse, chiar dac\u0103 noi nu le vedem\u201d,<\/em>&nbsp;sus\u021bine ea.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, explic\u0103 psihologul, organismul redirec\u021bioneaz\u0103 o mare parte din energie c\u0103tre men\u021binerea echilibrului biologic, iar reglarea emo\u021bional\u0103 are mai pu\u021bine resurse la dispozi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eAtunci c\u00e2nd organismul investe\u0219te at\u00e2t de mult\u0103 energie pentru a men\u021bine echilibrul biologic, sistemul nervos dispune de mai pu\u021bine resurse pentru reglarea emo\u021bional\u0103. Din acest motiv, pragul de toleran\u021b\u0103 la frustrare scade, iar lucruri care \u00eentr-o zi obi\u0219nuit\u0103 ar trece aproape neobservate pot deveni cople\u0219itoare. Nu pentru c\u0103 ne-am schimbat caracterul. Toleran\u021ba scade pentru c\u0103 s-a schimbat cantitatea de energie pe care organismul o mai are disponibil\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 lumii. Nu orice reac\u021bie vorbe\u0219te despre cine suntem. Uneori vorbe\u0219te despre c\u00e2t de multe resurse ne-au mai r\u0103mas\u201d<\/em>, afirm\u0103 Gabriela Marc.<\/p>\n\n\n\n<p>Mai mult, specialista atrage aten\u021bia c\u0103 oamenii tind s\u0103 transforme fiecare reac\u021bie \u00eentr-o concluzie despre identitatea noastr\u0103.&nbsp;<em>\u201eSpunem despre noi c\u0103 suntem prea nervo\u0219i, prea sensibili, prea impulsivi sau c\u0103 nu mai avem r\u0103bdare, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een ce stare se afl\u0103 sistemul nostru nervos \u00een acel moment. \u00cen realitate, \u00eentre ceea ce sim\u021bim \u0219i ceea ce suntem exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 esen\u021bial\u0103. Un sistem nervos odihnit poate tolera mai u\u0219or incertitudinea, zgomotul, a\u0219teptarea \u0219i conflictele. Un sistem nervos suprasolicitat reac\u021bioneaz\u0103 diferit, exact a\u0219a cum un mu\u0219chi obosit nu mai poate ridica aceea\u0219i greutate, nu pentru c\u0103 \u0219i-a pierdut for\u021ba, ci pentru c\u0103 \u0219i-a consumat resursele\u201d,<\/em>&nbsp;explic\u0103 aceasta.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">De ce \u00eei afecteaz\u0103 canicula mai mult pe unii oameni dec\u00e2t pe al\u021bii<\/h2>\n\n\n\n<p>Nu to\u021bi oamenii reac\u021bioneaz\u0103 la fel \u00een perioadele cu temperaturi extreme. Potrivit Gabrielei Marc, diferen\u021ba \u021bine de resursele pe care sistemul nervos le are deja disponibile \u00eenainte de apari\u021bia unui factor suplimentar de stres, cum este canicula.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eProblema este c\u0103 noi continu\u0103m s\u0103 ne cerem aceea\u0219i performan\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 indiferent de context. Ne a\u0219tept\u0103m s\u0103 fim la fel de r\u0103bd\u0103tori dup\u0103 o noapte nedormit\u0103, \u00eentr-o zi cu patruzeci de grade, dup\u0103 luni de stres \u0219i responsabilit\u0103\u021bi, ca \u0219i \u00eentr-un moment \u00een care organismul este odihnit \u0219i \u00een echilibru. Corpul nu func\u021bioneaz\u0103 \u00eens\u0103 dup\u0103 regulile perfec\u021bionismului, el func\u021bioneaz\u0103 dup\u0103 regulile supravie\u021buirii\u201d<\/em>, afirm\u0103 psihologul.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceasta explic\u0103 faptul c\u0103 fiecare persoan\u0103 porne\u0219te de la un nivel diferit de solicitare fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201eNu to\u021bi pornim de la aceea\u0219i linie de start, pentru c\u0103 nu toate sistemele nervoase poart\u0103 aceea\u0219i povar\u0103. Exist\u0103 oameni care tr\u0103iesc de luni sau chiar de ani \u00eentr-o stare de activare continu\u0103, fie \u00eengrijesc un p\u0103rinte bolnav, cresc singuri un copil, traverseaz\u0103 dificult\u0103\u021bi financiare sau locuiesc \u00eentr-un mediu \u00een care corpul lor nu a mai cunoscut de mult senza\u021bia autentic\u0103 de siguran\u021b\u0103. Al\u021bii poart\u0103 experien\u021be vechi care par uitate la nivel con\u0219tient, dar care continu\u0103 s\u0103 existe \u00een felul \u00een care organismul r\u0103spunde la stres. Pentru ace\u0219ti oameni, canicula nu este doar o temperatur\u0103 ridicat\u0103. Este \u00eenc\u0103 un factor care se adaug\u0103 unui sistem deja suprasolicitat. De aceea, uneori nu c\u0103ldura este cea care provoac\u0103 reac\u021bia. Reac\u021bia vine \u00eentr-un organism care \u00ee\u0219i consumase deja aproape toate resursele, iar canicula este ultima pic\u0103tur\u0103 \u00eentr-un pahar care era aproape plin\u201d,<\/em>&nbsp;mai spune Gabriela Marc.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Ce putem face \u00een perioadele cu temperaturi extreme<\/h2>\n\n\n\n<p>Dincolo de recomand\u0103rile privind hidratarea, evitarea expunerii la temperaturi ridicate \u0219i odihna, psihologul consider\u0103 c\u0103 este important s\u0103 ne schimb\u0103m \u0219i felul \u00een care interpret\u0103m propriile reac\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00cen loc s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m imediat \u00abCe este \u00een neregul\u0103 cu mine?\u00bb, ar fi poate mai util s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00abCe \u00eencearc\u0103 organismul meu s\u0103 \u00eemi spun\u0103?\u00bb. Uneori r\u0103spunsul nu este mai mult\u0103 disciplin\u0103, mai mult\u0103 voin\u021b\u0103 sau \u0219i mai mult efort. Uneori r\u0103spunsul este \u00eencetinirea ritmului, odihna, reducerea presiunii \u0219i acceptarea faptului c\u0103 organismul nu poate func\u021biona la aceea\u0219i capacitate \u00een orice condi\u021bii. A avea grij\u0103 de s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 \u00eencepe, adesea, prin a avea grij\u0103 de s\u0103n\u0103tatea biologic\u0103\u201d<\/em>, l\u0103mure\u0219te aceasta.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit Gabrielei Marc, perioadele de canicul\u0103 ne reamintesc c\u0103 starea psihic\u0103 \u0219i cea fizic\u0103 nu pot fi separate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Canicula ne oblig\u0103 s\u0103 ne reamintim un adev\u0103r pe care \u00eel uit\u0103m prea des: omul nu poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een corp \u0219i minte. Tot ceea ce tr\u0103im emo\u021bional trece prin corp, iar tot ceea ce tr\u0103ie\u0219te corpul modeleaz\u0103 felul \u00een care iubim, g\u00e2ndim, alegem \u0219i r\u0103spundem lumii din jur. \u00centr-o cultur\u0103 care admir\u0103 rezisten\u021ba \u0219i performan\u021ba, am ajuns s\u0103 privim oboseala ca pe o sl\u0103biciune \u0219i nevoia de odihn\u0103 ca pe un lux. Ne cerem s\u0103 func\u021bion\u0103m la aceea\u0219i intensitate indiferent de context \u0219i ne judec\u0103m aspru atunci c\u00e2nd nu mai reu\u0219im. Numai c\u0103 organismul nu este un mecanism pe care \u00eel putem for\u021ba la nesf\u00e2r\u0219it. El vorbe\u0219te \u00eenainte ca noi s\u0103 fim dispu\u0219i s\u0103 \u00eel ascult\u0103m, iar atunci c\u00e2nd nu \u00eei respect\u0103m limitele, \u00eencepe s\u0103 le transforme \u00een simptome\u201d<\/em>, explic\u0103 psihologul.<\/p>\n\n\n\n<p>Ea subliniaz\u0103 c\u0103 rezilien\u021ba nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ignor\u0103m semnalele pe care ni le transmite corpul, ci s\u0103 le recunoa\u0219tem la timp.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u201e\u00cenainte ca un om s\u0103 ridice tonul, s\u0103 izbucneasc\u0103 \u00een pl\u00e2ns, s\u0103 se retrag\u0103 sau s\u0103 devin\u0103 irascibil, corpul lui a \u00eencercat deja, \u00een t\u0103cere, s\u0103 duc\u0103 mai mult dec\u00e2t putea. Tocmai de aceea, adev\u0103rata s\u0103n\u0103tate emo\u021bional\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu ne cl\u0103tin\u0103m niciodat\u0103, ci s\u0103 avem suficient\u0103 \u00een\u021belepciune \u00eenc\u00e2t s\u0103 recunoa\u0219tem momentul \u00een care sistemul nostru nervos nu mai are nevoie de mai mult\u0103 presiune, ci de mai mult\u0103 grij\u0103\u201d,<\/em>\u00a0crede aceasta.<\/p>\n\n\n\n<p>Nimeni nu se fr\u00e2nge \u00eentr-o singur\u0103 zi de canicul\u0103, subliniaz\u0103 Gabriela Marc.&nbsp;<em>\u201eOamenii se fr\u00e2ng atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i ignor\u0103 prea mult timp limitele, c\u00e2nd confund\u0103 rezisten\u021ba cu s\u0103n\u0103tatea \u0219i performan\u021ba cu valoarea personal\u0103. Iar poate cea mai important\u0103 lec\u021bie pe care ne-o ofer\u0103 corpul este aceea c\u0103 adev\u0103rata putere nu st\u0103 \u00een capacitatea de a \u00eendura orice. Adev\u0103rata putere st\u0103 \u00een maturitatea de a ne asculta \u00eenainte ca organismul s\u0103 fie nevoit s\u0103 strige prin suferin\u021b\u0103\u201d,<\/em>&nbsp;m\u0103rturise\u0219te ea.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru c\u0103 felul \u00een care avem grij\u0103 de corpul nostru este, \u00een cele din urm\u0103, felul \u00een care avem grij\u0103 de via\u021ba noastr\u0103, mai spune specialista<em>. \u201eTrupul nu este doar locul \u00een care exist\u0103m. Este locul din care iubim, sim\u021bim, cre\u0103m \u0219i \u00eei \u00eent\u00e2lnim pe ceilal\u021bi. Iar atunci c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 \u00eei respect\u0103m limitele, descoperim c\u0103 bl\u00e2nde\u021bea fa\u021b\u0103 de propriul organism devine, \u00een timp, bl\u00e2nde\u021be \u0219i fa\u021b\u0103 de oamenii din jur\u201d<\/em>,<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/stiinta\/europa-se-incalzeste-de-trei-ori-mai-repede-decat-2541262.html\">&nbsp;conchide Gabriela Marc.<\/a><\/p>\n\n\n\n<p>Amintim c\u0103 Administra\u021bia Na\u021bional\u0103 de Meteorologie (ANM) estimeaz\u0103 c\u0103 a doua parte a lunii iulie va fi mai cald\u0103 dec\u00e2t \u00een mod obi\u0219nuit, \u00een special \u00een vestul \u0219i sud-vestul \u021b\u0103rii. Potrivit prognozei pentru perioada 6 iulie &#8211; 3 august, temperaturile vor dep\u0103\u0219i treptat valorile specifice perioadei, \u00een timp ce precipita\u021biile vor fi deficitare \u00een primele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, mai ales \u00een jum\u0103tatea vestic\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n<p>Meteorologii precizeaz\u0103 c\u0103 aceste estim\u0103ri sunt orientative \u0219i nu pot anticipa fenomene meteo extreme de scurt\u0103 durat\u0103, precum furtunile violente sau vijeliile. Totu\u0219i, tendin\u021ba indic\u0103 o perioad\u0103 mai cald\u0103 \u0219i mai uscat\u0103 dec\u00e2t \u00een mod obi\u0219nuit spre sf\u00e2r\u0219itul lunii iulie.<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa: adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Canicula nu se traduce doar prin disconfort fizic. Tot mai multe cercet\u0103ri arat\u0103 c\u0103 temperaturile extreme influen\u021beaz\u0103 \u0219i felul \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":100162,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[80],"tags":[],"class_list":["post-139029","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/canicula_8be51_79649400_26ff78ec3d.jpg?fit=1920%2C1080","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-Aap","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139029","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=139029"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139029\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":139030,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139029\/revisions\/139030"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/100162"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=139029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=139029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=139029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}