{"id":139527,"date":"2026-07-22T09:47:47","date_gmt":"2026-07-22T06:47:47","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=139527"},"modified":"2026-07-22T09:50:17","modified_gmt":"2026-07-22T06:50:17","slug":"139527","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=139527","title":{"rendered":"Fenomen spectaculos \u00een Rom\u00e2nia: lacul care \u00ee\u0219i schimb\u0103 culoarea \u0219i atrage tot mai mul\u021bi turi\u0219ti"},"content":{"rendered":"\n

La dou\u0103 decenii de la \u00eenchiderea ultimelor mine de aur, micile ora\u0219e miniere dezvoltate \u00een jurul lor au \u00eencercat s\u0103 se reinventeze, miz\u00e2nd pe valorificarea poten\u021bialului turistic al zonelor care le \u00eenconjoar\u0103, cu numeroase locuri deosebite.\"Lacul<\/p>\n\n\n\n

Lacul Albastru a r\u0103mas o atrac\u021bie turistic\u0103 a ora\u0219ului Baia Sprie. Foto: Prim\u0103ria Baia Sprie.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ele Baia Sprie, din Maramure\u0219, Zlatna \u0219i Abrud, din jude\u021bul Alba, \u0219i Brad, din jude\u021bul Hunedoara, s-au dezvoltat \u00een mijlocul unor peisaje spectaculoase.<\/p>\n\n\n\n

Centrele lor istorice, cu cl\u0103diri ridicate \u00een secolele trecute, sunt \u00eenconjurate de cartiere muncitore\u0219ti lini\u0219tite, care par \u00eencremenite \u00een timp, dar \u0219i de \u00eentinderi montane acoperite de p\u0103duri, br\u0103zdate de r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele industriei miniere: galerii, pu\u021buri, cariere care au luat forma unor cicatrici galbene uria\u0219e, \u00een versan\u021bii \u00eenverzi\u021bi de p\u0103dure, uzine de preparare p\u0103r\u0103site \u0219i foste colonii muncitore\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul minier din Maramure\u0219, cu atrac\u021bii turistice deosebite<\/h2>\n\n\n\n

Aflat \u00een vecin\u0103tatea municipiului Baia Mare, la poalele Mun\u021bilor Gut\u00e2i, ora\u0219ul Baia Sprie, cu 14.000 de locuitori, a fost unul dintre marile centre miniere ale Maramure\u0219ului. A\u0219ezarea este atestat\u0103 documentar \u00een secolul al XIV-lea, iar existen\u021ba sa a fost legat\u0103 de peste \u0219apte secole de exploatarea aurului, argintului \u0219i a minereurilor neferoase. \u00cen secolul al XIX-lea, la Baia Sprie func\u021bionau 46 de societ\u0103\u021bi miniere \u0219i erau cunoscute peste 300 de mine \u0219i glocuri de exploatare.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Centrul s\u0103u istoric, dominat de vechile biserici romano-catolic\u0103, reformat\u0103 \u0219i ortodox\u0103, p\u0103streaz\u0103 numeroase indicii despre importan\u021ba din trecut a ora\u0219ului. Cea mai spectaculoas\u0103 dintre ele este Biserica romano-catolic\u0103 \u201eSf\u00e2nta Maria\u201d, ridicat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, \u00een stil neoclasic, cu elemente de inspira\u021bie romanic\u0103. Tot aici, c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc cl\u0103direa Prim\u0103riei, una dintre construc\u021biile emblematice ale centrului vechi.<\/p>\n\n\n\n

\u201eFost sediu al Oficiului Minelor, ea flancheaz\u0103 patrulaterul centrului istoric al urbei \u0219i a fost construit\u0103 \u00een anul 1739, \u00een stil baroc. Cl\u0103direa a fost ridicat\u0103 pe ruinele vechii prim\u0103rii, ce a fost distrus\u0103 \u00een 1539. Tavanele \u00eenc\u0103perilor interioare sunt frumos decorate cu basoreliefuri, iar emblema minereasc\u0103 \u2014 dou\u0103 ciocane \u00eencruci\u0219ate \u2014 mai poate fi v\u0103zut\u0103 pe bol\u021bile intr\u0103rilor de la subsol<\/em>\u201d, informeaz\u0103 Prim\u0103ria Baia Sprie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen centrul vechi, pe marginea drumului Baia Mare\u2013Baia Sprie\u2013Sighetu Marma\u021biei, se \u00een\u0219ir\u0103 alte case vechi, cu pivni\u021be ad\u00e2nci \u0219i intr\u0103ri boltite. \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area lor seam\u0103n\u0103 cu galeriile miniere, iar fa\u021badele au p\u0103strat elemente arhitecturale din secolele al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea. \u00cen vecin\u0103tatea centrului, cartierele de blocuri muncitore\u0219ti construite \u00een perioada comunist\u0103 amintesc de forfota trecutului minier al a\u0219ez\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Atunci, Baia Sprie \u0219i-a extins exploat\u0103rile, iar mul\u021bi localnici munceau \u00een Mina Baia Sprie, la exploat\u0103rile Herja \u0219i \u0218uior, la pu\u021burile \u0219i galeriile din Dealul Minei ori la Uzina de Preparare Baia Sprie.<\/p>\n\n\n\n

Minereurile erau transportate la flota\u021bie, unde erau concasate, m\u0103cinate \u0219i separate pentru recuperarea metalelor. \u00cen perioada comunist\u0103, exploat\u0103rile au fost extinse, \u00eens\u0103 activitatea minier\u0103 a intrat \u00een declin dup\u0103 1990. Mina Baia Sprie \u0219i exploat\u0103rile din jurul ei au fost \u00eenchise \u00een 2006. Ruinele industriei miniere sunt \u00eenc\u0103 prezente la marginea ora\u0219ului. Colonia minier\u0103 \u0219i fosta uzin\u0103 de preparare au fost propuse de-a lungul timpului pentru reconversie \u0219i valorificare turistic\u0103. \u00cen apropiere, dealul Minei, galeriile \u00eenchise, pu\u021burile \u0219i construc\u021biile degradate p\u0103streaz\u0103 amintirea industriei care a sus\u021binut ora\u0219ul timp de secole.<\/p>\n\n\n\n

\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n

1\/14<\/p>\n\n\n\n

Lacul Albastru Foto Prim\u0103ria Baia Sprie jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Lacul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n

Lacul Albastru din Baia Sprie, format \u00een anii 1919\u20131920 \u00een urma pr\u0103bu\u0219irii unei galerii miniere a devenit cunoscut datorit\u0103 culorii sale schimb\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrezen\u021ba \u00een ap\u0103 a sulfatului de fier creeaz\u0103 reflexii de albastru \u0219i turcoaz prim\u0103vara, \u00een lunile aprilie \u0219i mai, verde-smarald \u00een perioada verii, iar toamna lacul cap\u0103t\u0103 o culoare verde-maronie. Lacul Albastru a primit statutul de rezerva\u021bie natural\u0103 de interes hidrogeologic \u00een anul 1977, iar mai apoi \u00een anul 2020\u201d<\/em>, arat\u0103 Prim\u0103ria Baia Sprie.<\/p>\n\n\n\n

La Lacul Albastru, turi\u0219tii pot ajunge pe un traseu care \u00eencepe din centrul ora\u0219ului Baia Sprie. Drumul urc\u0103 prin spatele Bisericii romano-catolice \u201eSf\u00e2nta Maria\u201d, trece pe l\u00e2ng\u0103 F\u00e2nt\u00e2na lui Stoll, amenajat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, apoi continu\u0103 pe o stradel\u0103 pavat\u0103 spre liziera p\u0103durii \u0219i spre Dealul Minei.<\/p>\n\n\n\n

Traseul din centrul ora\u0219ului p\u00e2n\u0103 la lac este marcat cu punct ro\u0219u \u0219i cruce ro\u0219ie. O alt\u0103 rut\u0103, marcat\u0103 cu cruce albastr\u0103, urc\u0103 dinspre p\u00e2r\u00e2ul Tulbure \u0219i fosta Exploatare Minier\u0103 Baia Sprie.<\/p>\n\n\n\n

Serpentinele din Pasul Gut\u00e2i<\/h2>\n\n\n\n

La ie\u0219irea din Baia Sprie spre Sighetu Marma\u021biei, drumul na\u021bional traverseaz\u0103, pe aproximativ 20 de kilometri, cea mai spectaculoas\u0103 por\u021biune a sa. DN18 urc\u0103 prin p\u0103durile Mun\u021bilor Gut\u00e2i p\u00e2n\u0103 \u00een pasul aflat la 987 de metri altitudine, apoi coboar\u0103 \u00een serpentine spre localitatea Mara \u0219i spre \u021aara Maramure\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u0218oseaua a fost modernizat\u0103 \u00een anii \u201960 \u0219i \u201970,<\/a> pe traseul unui drum montan mai vechi \u0219i greu de str\u0103b\u0103tut. Mii de oameni au lucrat la amenajarea curbelor, a terasamentelor \u0219i a zidurilor de sprijin.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDrumul lui Drago\u0219 Vod\u0103 trece pe sub fagii \u0219i brazii impun\u0103tori, peste Gut\u00e2i. Drumul une\u0219te Baia Mare cu cel mai nordic ora\u0219 al \u021b\u0103rii, cu Sighetul Marma\u021biei. Une\u0219te Maramure\u0219ul, prin Pasul Prislop, cu Moldova. Une\u0219te centrele miniere cu \u021aara Oa\u0219ului. Pe aici, legendele c\u00e2nt\u0103 faptele lui Pintea Viteazul\u201d<\/em>, informa publicistul Traian Filip, \u00een 1968.<\/p>\n\n\n\n

\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n

1\/12<\/p>\n\n\n\n

Orasul Baia Sprie Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (14) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n

Pasul Gut\u00e2i, cunoscut \u00een trecut \u0219i ca Pasul Paltinu sau Pasul Pintea, desparte Mun\u021bii Igni\u0219ului de Mun\u021bii Gut\u00e2i \u0219i face leg\u0103tura dintre Depresiunea Baia Mare \u0219i Maramure\u0219ul istoric.<\/p>\n\n\n\n

Patrulaterul aurifer<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Mun\u021bii Apuseni, Abrud, Zlatna \u0219i Brad s-au dezvoltat \u00een apropierea unora dintre cele mai bogate z\u0103c\u0103minte de aur, argint \u0219i cupru din Europa.<\/p>\n\n\n\n

\u00cempreun\u0103 cu Ro\u0219ia Montan\u0103,<\/a>\u00a0S\u0103c\u0103r\u00e2mb, ele au f\u0103cut parte din \u021binutul cunoscut sub numele de \u201ePatrulaterul Aurifer\u201d. Regiunea, \u00eentins\u0103 pe aproximativ 600 de kilometri p\u0103tra\u021bi \u00een Mun\u021bii Metaliferi, era m\u0103rginit\u0103 de Abrud \u0219i Ro\u0219ia Montan\u0103 la nord, Zlatna la est, S\u0103c\u0103r\u00e2mb la sud \u0219i Brad, al\u0103turi de c\u00e2mpul minier Barza \u0219i localit\u0103\u021bile de pe valea Cri\u0219ului Alb, la vest.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eZ\u0103c\u0103mintele de aur din Mun\u021bii Metaliferi au reprezentat principala surs\u0103 de aur a Rom\u00e2niei, probabil peste 75 la sut\u0103 din cantitatea total\u0103 extras\u0103 de-a lungul istoriei provenind din aceast\u0103 zon\u0103. La scara \u00eentregului lan\u021b carpato-balcanic, aceast\u0103 unitate reprezint\u0103 o anomalie a metalogenezei aurului \u0219i a r\u0103mas una dintre cele mai productive regiuni miniere aurifere din Europa \u0219i din lume. Cantitatea istoric\u0103 de aur extras\u0103 din cele aproximativ 60 de z\u0103c\u0103minte epitermale cunoscute din Patrulaterul Aurifer a fost de circa 1.750 de tone<\/em>\u201d, arat\u0103 geologii Gheorghe C. Popescu, Gheorghe Ilinca, Antonela Neac\u0219u \u0219i Grigore Verde\u0219, \u00een lucrarea \u201eThe Gold Museum of Brad\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Muzeul aurului din Brad<\/h2>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor 2000, cele mai multe mine de aur \u0219i-au \u00eencetat activitatea, ultimele fiind Ro\u0219ia Montan\u0103, din vecin\u0103tatea Abrudului \u0219i centrul minier Barza, din vecin\u0103tatea Bradului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Municipiul Brad, cu mai pu\u021bin de 13.000 de locuitori se afl\u0103 pe valea Cri\u0219ului Alb \u0219i este traversat de DN76 Deva\u2013Oradea. Ora\u0219ul minier din nordul jude\u021bului Huendoara a fost afectat de declinul mineritului, dup\u0103 \u00eenchiderea, \u00een 2006, a exploat\u0103rilor de la Barza\u2013Gurabarza, unde \u00een anii \u201990 lucrau peste 5.000 de oameni.<\/p>\n\n\n\n

Brad a p\u0103strat \u00eens\u0103 una dintre cele mai spectaculoase m\u0103rturii ale istoriei aurului rom\u00e2nesc. Aici se afl\u0103 Muzeul Aurului, ale c\u0103rui colec\u021bii cuprind e\u0219antioane rare de aur nativ, minerale, unelte \u0219i documente despre mineritul din Mun\u021bii Apuseni. Unele exponate au forme naturale asem\u0103n\u0103toare unor plante, animale ori obiecte \u0219i provin din minele Patrulaterului Aurifer.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropiere de Brad, c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc galeria Treptele Romane, una dintre cele mai vechi exploat\u0103ri aurifere din zon\u0103. Mina a fost deschis\u0103 \u00een vremea romanilor \u0219i refolosit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea. Brad este \u0219i un loc de popas pentru c\u0103l\u0103torii care urmeaz\u0103 valea Cri\u0219ului Alb spre \u021aara Mo\u021bilor \u0219i centrul Mun\u021bilor Apuseni.<\/p>\n\n\n\n

Ro\u0219ia Montan\u0103, \u021binutul aurului antic<\/h2>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Abrud, din jude\u021bul Alba, cu pu\u021bin peste 4.000 de locuitori, a fost \u00een trecut unul dintre cele mai prospere centre ale \u021a\u0103rii Mo\u021bilor. Minele din \u00eemprejurimi \u0219i apropierea de Ro\u0219ia Montan\u0103 au atras negustori, me\u0219te\u0219ugari \u0219i c\u0103ut\u0103tori de aur, iar centrul ora\u0219ului a fost \u00eempodobit cu biserici \u0219i cl\u0103diri ridicate de familiile \u00eenst\u0103rite.<\/p>\n\n\n\n

\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n

1\/21<\/p>\n\n\n\n

Orasul Abrud din Alba Foto Daniel Guta (2) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"ABrud<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Abrud<\/figure>\n\n\n\n
\"Abrud<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n
\"Orasul<\/figure>\n\n\n\n

Multe dintre cl\u0103dirile vechi au r\u0103mas aproape pustii, dar p\u0103streaz\u0103 amintirea bog\u0103\u021biei din trecut. Pia\u021ba central\u0103 a fost \u0219i scena unor evenimente tulbur\u0103toare. Ora\u0219ul a fost devastat de mai multe ori, \u00een timpul R\u0103scoalei lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an, din 1784, \u0219i al Revolu\u021biei transilv\u0103nene de la 1848\u20131849.<\/p>\n\n\n\n

Din Abrud, c\u0103l\u0103torii urc\u0103 zece kilometri p\u00e2n\u0103 la Ro\u0219ia Montan\u0103, unul dintre cele mai vechi centre miniere din Europa.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219ezarea antic\u0103 Alburnus Maior este atestat\u0103 din anul 131, iar \u00een masivele sale au fost p\u0103strate galerii romane, necropole, monumente funerare, edificii sacre \u0219i urmele cl\u0103dirilor publice ale vechiului district aurifer.<\/p>\n\n\n\n

Mina de la Ro\u0219ia Montan\u0103 t a fost \u00eenchis\u0103 \u00een 2006, iar \u00een 2021 Peisajul cultural minier Ro\u0219ia Montan\u0103 a fost \u00eenscris \u00een Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind recunoscut pentru sistemul minier roman \u0219i pentru evolu\u021bia exploat\u0103rilor aurifere de-a lungul a aproape dou\u0103 milenii.<\/p>\n\n\n\n

Co\u0219ul de fum uitat de la Zlatna<\/h2>\n\n\n\n

Zlatna, ora\u0219 cu aproximativ 6.500 de locuitori, se afl\u0103 la 35 de kilometri de Alba Iulia, pe valea Ampoiului. \u00cen Antichitate, aici s-a dezvoltat Ampelum, unul dintre principalele centre administrative \u0219i miniere ale Daciei romane. Vestigiile antice, bisericile \u0219i cl\u0103dirile monument din centrul ora\u0219ului amintesc de \u00eendelungata istorie a a\u0219ez\u0103rii, \u00eens\u0103 imaginea Zlatnei a fost marcat\u0103 \u00een secolul XX de minele \u0219i uzinele metalurgice care prelucrau minereurile neferoase din Mun\u021bii Apuseni.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul a fost considerat unul dintre cele mai poluate din Rom\u00e2nia comunist\u0103, din cauza emisiilor de dioxid de sulf \u0219i pulberi cu metale grele produse de uzina Ampelum.<\/p>\n\n\n\n

\u201eInginerul-\u0219ef Mircea Roman a v\u0103zut cu ochii lui gr\u0103dinile oamenilor \u0219i p\u0103durile arse de acidul sulfuric, provenit din combinarea bioxidului de sulf cu umiditatea din atmosfer\u0103, a v\u0103zut, de asemenea, ciorapii femeilor ar\u0219i de acela\u0219i nefericit acid. \u0218tie c\u0103 exist\u0103 multe intoxica\u021bii cu plumb, c\u0103 sunt afectate c\u0103ile respiratorii, c\u0103 oamenii au dureri de cap din pricina gazelor rezultate \u00een urma procesului de produc\u021bie \u0219i mai \u0219tie c\u0103, din cauza cadmiului, osul devine spongios \u0219i fragil\u201d<\/em>, informa revista \u201eFlac\u0103ra\u201d, \u00een 1987.<\/p>\n\n\n\n

Industria metalurgic\u0103 s-a restr\u00e2ns dup\u0103 1990, iar vechea uzin\u0103 \u0219i-a \u00eencetat definitiv activitatea \u00een 2003. Din fostul ansamblu industrial a r\u0103mas co\u0219ul de evacuare a gazelor, \u00eenalt de 220 de metri, care domin\u0103 ora\u0219ul \u0219i valea Ampoiului \u0219i atrage privirile c\u0103l\u0103torilor.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Lacul Albastru a r\u0103mas o atrac\u021bie turistic\u0103 a ora\u0219ului Baia Sprie. Foto: Prim\u0103ria Baia Sprie<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La dou\u0103 decenii de la \u00eenchiderea ultimelor mine de aur, micile ora\u0219e miniere dezvoltate \u00een jurul lor au \u00eencercat s\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":139528,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-139527","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/index-1-4.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s61naM-139527","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=139527"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139527\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":139530,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/139527\/revisions\/139530"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/139528"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=139527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=139527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=139527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}