{"id":140290,"date":"2026-08-19T10:44:43","date_gmt":"2026-08-19T07:44:43","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140290"},"modified":"2026-08-19T10:52:17","modified_gmt":"2026-08-19T07:52:17","slug":"140290","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140290","title":{"rendered":"R\u00e2u\u0219or, sta\u021biunea din Retezat care prinde via\u021b\u0103. Ce schimb\u0103ri aduc noile investi\u021bii"},"content":{"rendered":"\n

R\u00e2u\u0219or, o mic\u0103 sta\u021biune montan\u0103 din Hunedoara \u0219i o important\u0103 poart\u0103 de acces dezvoltat\u0103 la limita Parcului Na\u021bional Retezat, \u00eencepe s\u0103 se schimbe odat\u0103 cu investi\u021biile private realizate aici \u00een ultimii ani \u0219i cu lucr\u0103rile de infrastructur\u0103 \u00eencepute recent.\"Sta\u021biunea<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biunea R\u00e2u\u0219or, vegheat\u0103 de V\u00e2rful Retezat. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2u\u0219or, o mic\u0103 sta\u021biune montan\u0103 din Hunedoara \u0219i o important\u0103 poart\u0103 de acces dezvoltat\u0103 la limita Parcului Na\u021bional Retezat, \u00eencepe s\u0103 se schimbe odat\u0103 cu investi\u021biile private realizate aici \u00een ultimii ani \u0219i cu lucr\u0103rile de infrastructur\u0103 \u00eencepute recent.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2u\u0219or, de la colonie muncitoreasc\u0103 la sta\u021biune<\/h2>\n\n\n\n

Zona turistic\u0103 R\u00e2u\u0219or s-a dezvoltat pe locul unei foste colonii muncitore\u0219ti, ap\u0103rute \u00een anii \u201970 \u00een timpul lucr\u0103rilor la Amenajarea hidroenergetic\u0103 R\u00e2ul Mare\u2013Retezat. \u00cen acea perioad\u0103 a fost amenajat \u0219i drumul care leag\u0103 satele comunei R\u00e2u de Mori de actuala sta\u021biune. \u0218oseaua trece pe la poalele Cet\u0103\u021bii medievale Col\u021b \u0219i ale M\u0103n\u0103stirii Col\u021b, ambele ridicate \u00een secolul al XIV-lea, apoi urmeaz\u0103 traseul sinuos al V\u0103ii R\u00e2u\u0219orului spre interiorul masivului.<\/p>\n\n\n\n

La cap\u0103tul drumului de aproximativ 15 kilometri din centrul comunei p\u00e2n\u0103 la R\u00e2u\u0219or, vechile construc\u021bii ale coloniei au fost \u00eenlocuite treptat de cabane \u0219i pensiuni, concentrate \u00een jurul p\u00e2rtiei de schi amenajate \u00een anii \u201980.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990, sta\u021biunea s-a extins, iar num\u0103rul caselor de vacan\u021b\u0103 \u0219i al pensiunilor a crescut. Noii proprietari de terenuri din zon\u0103 au construit haotic, dar, chiar \u0219i a\u0219a, R\u00e2u\u0219orul a devenit tot mai popular datorit\u0103 apropierii de Ha\u021beg, pozi\u021biei sale la marginea Parcului Na\u021bional Retezat \u0219i, mai ales, accesului direct spre V\u00e2rful Retezat, aflat la 2.485 de metri altitudine.<\/p>\n\n\n\n

Iarna, turi\u0219tii ajung aici pentru z\u0103pad\u0103, schi, s\u0103niu\u0219 \u0219i aerul curat de munte. Vara, R\u00e2u\u0219orul este una dintre principalele por\u021bi de intrare spre zona \u00eenalt\u0103 a masivului \u0219i punctul de plecare al celui mai scurt traseu turistic spre V\u00e2rful Retezat.<\/p>\n\n\n\n

Poteca porne\u0219te din sta\u021biune \u0219i urc\u0103 sus\u021binut prin p\u0103durea de conifere, apoi continu\u0103 spre zona alpin\u0103, Lacul \u0218tevia \u0219i \u0218aua Lolaia. De aici, traseul urc\u0103 spre creasta masivului \u0219i V\u00e2rful Retezat. Vara, drumul este accesibil turi\u0219tilor cu o condi\u021bie fizic\u0103 bun\u0103, \u00eens\u0103 iarna devine mult mai dificil, iar parcurgerea lui necesit\u0103 experien\u021b\u0103 \u0219i echipament adecvat condi\u021biilor alpine.<\/p>\n\n\n\n

Mult timp, \u00eens\u0103, dezvoltarea sta\u021biunii a fost fr\u00e2nat\u0103 de infrastructura modest\u0103. Re\u021beaua electric\u0103 subdimensionat\u0103 \u0219i \u00eentreruperile frecvente de curent din timpul iernii, lipsa locurilor de parcare, starea drumului \u0219i absen\u021ba, p\u00e2n\u0103 recent, a re\u021belelor moderne de ap\u0103 \u0219i canalizare au r\u0103mas printre problemele reclamate de localnici \u0219i de proprietarii de pensiuni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani, situa\u021bia a \u00eenceput s\u0103 se schimbe. Investi\u021biile private au atras tot mai mul\u021bi turi\u0219ti, iar primul telescaun al sta\u021biunii, folosit \u0219i \u00een sezonul cald, a f\u0103cut zona mai atractiv\u0103 \u0219i vara, scurt\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp accesul spre traseele care urc\u0103 spre V\u00e2rful Retezat.<\/p>\n\n\n\n

Telescaunul scurteaz\u0103 drumul spre V\u00e2rful Retezat<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen toamna anului 2024 a fost amenajat primul telescaun din R\u00e2u\u0219or, o instala\u021bie care porne\u0219te de la baza p\u00e2rtiei de schi \u0219i urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cota 1.560 de metri. La sta\u021bia de sus a telescaunului a fost amenajat\u0103 o teras\u0103, de unde turi\u0219tii pot admira V\u00e2rful Retezat.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

O potec\u0103 amenajat\u0103 face leg\u0103tura dintre sta\u021bia superioar\u0103 a telescaunului \u0219i traseul marcat cu band\u0103 ro\u0219ie spre V\u00e2rful Retezat. Astfel, turi\u0219tii care folosesc instala\u021bia pot evita prima parte a urcu\u0219ului \u0219i pot porni spre creste de la o altitudine mai mare.<\/p>\n\n\n\n

\u201eO potec\u0103 amenajat\u0103 porne\u0219te de aici p\u00e2n\u0103 la traseul cu band\u0103 ro\u0219ie spre V\u00e2rful Retezat. Putem spune c\u0103 scurteaz\u0103 drumul spre creste, fa\u021b\u0103 de traseul clasic care urc\u0103 de la baza muntelui. Mul\u021bi turi\u0219ti ne \u00eentreab\u0103 c\u00e2t fac de aici p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rf, iar noi le spunem s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o excursie de o zi. \u00cen mod normal, dac\u0103 se gr\u0103besc, pot face trei-patru ore, dar trebuie s\u0103 ia \u00een calcul popasurile, opririle pentru fotografii, drumul de \u00eentoarcere \u0219i dificult\u0103\u021bile din unele zone, cum este \u0218aua Lolaia\u201d,<\/em> spune un salvamontist.<\/p>\n\n\n\n

Dinspre R\u00e2u\u0219or, traseul marcat cu band\u0103 ro\u0219ie urc\u0103 pe Valea \u0218teviei, trece prin p\u0103durea de molid \u0219i, dup\u0103 ie\u0219irea \u00een golul alpin, ajunge \u00een apropierea Lacului \u0218tevia, aflat sub pere\u021bii abrup\u021bi ai V\u00e2rfului Retezat. De aici, drumul continu\u0103 prin grohoti\u0219urile de sub creast\u0103 spre \u0218aua Lolaia \u0219i v\u00e2rf.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ini\u021bial telescaunul func\u021biona iarna, pentru a-i duce pe turi\u0219ti deasupra p\u00e2rtiilor de schi, unele dintre acestea amenajate \u0219i extinse \u00een ultimii ani, acum instala\u021bia este folosit\u0103 \u0219i \u00een timpul verii. Un bilet dus-\u00eentors cost\u0103 25 de lei, iar mul\u021bi dintre turi\u0219ti urc\u0103 doar pentru plimbarea cu telescaunul \u0219i pentru priveli\u0219tea de la cap\u0103tul instala\u021biei, unde se pot sim\u021bi mai aproape de v\u00e2rful emblematic al Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

Scurt\u0103tura spre V\u00e2rful Retezat<\/h2>\n\n\n\n

V\u00e2rful Retezat (2.485 de metri), care d\u0103 numele masivului, este u\u0219or de recunoscut prin forma sa neobi\u0219nuit\u0103, de piramid\u0103 cu partea superioar\u0103 aparent \u201et\u0103iat\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Acoperit de z\u0103pad\u0103 o mare parte din an, v\u00e2rful domin\u0103 partea nordic\u0103 a masivului \u0219i poate fi observat de la mari distan\u021be din \u021aara Ha\u021begului. \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area sa aparte a dat na\u0219tere \u0219i mai multor legende. Una dintre ele spune c\u0103 uria\u0219ii care st\u0103p\u00e2neau odinioar\u0103 aceste locuri ar fi fost \u00eenfr\u00e2n\u021bi de un voinic, care i-a t\u0103iat capul unui c\u0103pc\u0103un \u0219i l-a pref\u0103cut \u00eentr-un munte de piatr\u0103, de unde ar proveni numele Retezat.<\/p>\n\n\n\n

Telescaunul urc\u0103 \u00eencet deasupra p\u00e2rtiei m\u0103rginite de p\u0103dure, cufundat\u0103 \u00eentr-o atmosfera calm\u0103, tulburat\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de zgomotele animalelor s\u0103lbatice \u0219i de trilurile p\u0103s\u0103rilor.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eSunt cerbi \u0219i ciute, iar mai sus sunt capre negre. Ur\u0219ii \u00eei putem \u00eent\u00e2lni mai rar, pentru c\u0103 nu se apropie de oameni, cum sunt cei de pe Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an\u201d,<\/em> afirm\u0103 salvamontistul.<\/p>\n\n\n\n

Drumul spre R\u00e2u\u0219or \u00een \u0219antier<\/h2>\n\n\n\n

Una dintre investi\u021biile publice cele mai a\u0219teptate \u00een zon\u0103 este reabilitarea unor sectoare ale Drumului Jude\u021bean 686, \u0219oseaua care leag\u0103 R\u00e2u de Mori de sta\u021biunea R\u00e2u\u0219or. Lucr\u0103rile au loc pe dou\u0103 tronsoane, unul \u00een satul Suseni \u0219i cel\u0103lalt \u00een zona de agrement R\u00e2u\u0219or.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eDrumul jude\u021bean spre sta\u021biunea turistic\u0103 R\u00e2u\u0219or, una dintre por\u021bile de intrare \u00een masivul Retezat, este \u00een plin \u0219antier. Lucr\u0103rile pe drumul jude\u021bean 686 se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe dou\u0103 tronsoane situate pe teritoriul administrativ al comunei R\u00e2u de Mori, \u00een satul Suseni \u0219i \u00een Zona de Agrement R\u00e2u\u0219or. Reabilitarea tronsoanelor spre sta\u021biunea R\u00e2u\u0219or scurteaz\u0103 timpul de parcurs \u0219i faciliteaz\u0103 accesul turi\u0219tilor c\u0103tre p\u00e2rtiile de schi, traseele montane din Parcul Na\u021bional Retezat \u0219i monumentele istorice din zon\u0103\u201d<\/em>, informeaz\u0103 Consiliul Jude\u021bean Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit administra\u021biei jude\u021bene, proiectul include \u0219i lucr\u0103ri destinate siguran\u021bei \u0219i protej\u0103rii drumului de intemperii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMontarea parapetelor metalice de protec\u021bie, 280 de metri \u00een total, \u0219i amenajarea celor opt platforme de \u00eent\u00e2lnire pe sectoarele \u00eenguste fluidizeaz\u0103 traficul \u0219i previn blocajele sau incidentele rutiere \u00een zonele de munte. Peste 2,9 kilometri de rigole carosabile \u0219i noile pode\u021be tubulare asigur\u0103 colectarea \u0219i evacuarea eficient\u0103 a apelor pluviale\u201d<\/em>, mai arat\u0103 Consiliul Jude\u021bean Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Investi\u021bia este estimat\u0103 la 6,8 milioane de lei \u0219i este finan\u021bat\u0103 exclusiv din bugetul propriu al Consiliului Jude\u021bean Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2u\u0219or, o a\u0219ezare neobi\u0219nuit\u0103 \u00een inima Retezatului<\/h2>\n\n\n\n

Retezatul a r\u0103mas vreme \u00eendelungat\u0103<\/a> unul dintre cele mai pu\u021bin locuite masive ale Carpa\u021bilor. Relieful abrupt, defileurile \u00eenguste \u0219i \u00eentinderile mari de p\u0103dure au f\u0103cut dificil\u0103 apari\u021bia unor a\u0219ez\u0103ri permanente \u00een mun\u021bi. Satele \u021a\u0103rii Ha\u021begului s-au \u00eentins, \u00een general, doar p\u00e2n\u0103 la por\u021bile Retezatului, de-a lungul v\u0103ilor r\u00e2urilor.Unde po\u021bi campa cu cortul sau rulota \u00een Rom\u00e2nia. Reguli stricte pentru zona montane, Delta Dun\u0103rii \u0219i litoralul M\u0103rii Negre<\/a><\/p>\n\n\n\n

Zona turistic\u0103 R\u00e2u\u0219or a ap\u0103rut \u00een anii \u201970, odat\u0103 cu colonia muncitoreasc\u0103 ridicat\u0103 pentru marele \u0219antier hidroenergetic R\u00e2ul Mare\u2013Retezat. Dup\u0103 plecarea constructorilor, locul a fost transformat treptat \u00eentr-o zon\u0103 de agrement \u0219i apoi \u00eentr-o mic\u0103 sta\u021biune. \u00cenainte de apari\u021bia primelor construc\u021bii, p\u0103durile ocupau aproape complet Valea R\u00e2u\u0219orului, la altitudini de circa 1.300\u20131.400 de metri.<\/p>\n\n\n\n

Rausor Retezat Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (4) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Rausor<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Statiunea<\/figure>\n\n\n\n
\"Drumul<\/figure>\n\n\n\n

La mijlocul anilor \u201970 au fost ridicate aici bar\u0103ci \u0219i alte construc\u021bii destinate muncitorilor \u0219i minerilor implica\u021bi \u00een marele proiect hidroenergetic. R\u00e2u\u0219orul era \u0219i punctul de unde pornea cea mai lung\u0103 aduc\u021biune spre lacul Gura Apelor, un tunel de 13.780 de metri, s\u0103pat prin munte, pe sub zona Rezerva\u021biei \u0218tiin\u021bifice Gemenele\u2013Retezat.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 retragerea echipelor de muncitori, colonia \u0219i-a pierdut rostul ini\u021bial, iar spa\u021biul a \u00eenceput s\u0103 fie transformat pentru agrement. \u00cen anii \u201980 a fost construit aici primul complex turistic, un motel destinat \u00een principal angaja\u021bilor Combinatului Siderurgic din Hunedoara. \u00cen jurul s\u0103u au ap\u0103rut apoi primele amenaj\u0103ri care au pus bazele micii sta\u021biuni montane.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990, R\u00e2u\u0219orul s-a extins prin apari\u021bia cabanelor, pensiunilor \u0219i caselor de vacan\u021b\u0103. Dezvoltarea a fost \u00eens\u0103 lent\u0103, iar infrastructura a r\u0103mas mult\u0103 vreme modest\u0103 \u00een raport cu poten\u021bialul zonei \u0219i cu pozi\u021bia sa privilegiat\u0103, chiar la poalele Masivului Retezat.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2u\u0219or, \u00een primul parc na\u021bional al Rom\u00e2niei<\/h2>\n\n\n\n

R\u00e2u\u0219or se afl\u0103 \u00een Zona de Dezvoltare Durabil\u0103 a Parcului Na\u021bional Retezat<\/a>, unde sunt permise construc\u021biile \u0219i investi\u021biile \u00een infrastructura turistic\u0103, cu respectarea regimului unei arii naturale protejate. Sta\u021biunea ocup\u0103 aproximativ 68 de hectare \u0219i reprezint\u0103 cea mai \u00eentins\u0103 zon\u0103 de acest fel din parc. \u00cen aceea\u0219i categorie mai sunt cuprinse zonele Pietrele \u0219i Gura Zlata.<\/p>\n\n\n\n

Zona R\u00e2u\u0219or de sub Varful Retezat Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (23) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Zona<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor.<\/figure>\n\n\n\n
\"rausor<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n
\"Rausor,<\/figure>\n\n\n\n

Parcul Na\u021bional Retezat este cel mai vechi parc na\u021bional al Rom\u00e2niei. A fost \u00eenfiin\u021bat la 22 martie 1935, printr-o decizie a Consiliului de Mini\u0219tri, dup\u0103 mai bine de un deceniu de demersuri sus\u021binute de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 precum Alexandru Borza, Emil Racovi\u021b\u0103 \u0219i Andrei Popovici B\u00e2zno\u0219anu. La \u00eenceput, aria protejat\u0103 cuprindea aproape 13.000 de hectare, iar \u00een prezent se \u00eentinde pe peste 38.000 de hectare.<\/p>\n\n\n\n

Alexandru Borza, unul dintre principalii promotori ai \u00eenfiin\u021b\u0103rii parcului, descria Retezatul \u00een 1933 drept un loc aparte prin s\u0103lb\u0103ticia peisajelor, raritatea florei \u0219i spectaculoasele forme glaciare.<\/p>\n\n\n\n

\u201eRetezatul! Pu\u0163ine nume de munte evoc\u0103 impresii mai profunde de pribegii turistice, naturaliste \u015fi v\u00e2n\u0103tore\u015fti. Rar un masiv muntos care s\u0103 te vr\u0103jeasc\u0103 mai mult cu peisagiile, de cea mai autentic\u0103 s\u0103lb\u0103t\u0103cie, s\u0103 te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin g\u00e2zele minunate, v\u00e2natul extraordinar \u015fi mai ales prin ne\u00eentrecutele fenomene glaciale: c\u0103ld\u0103ri, custuri, iezere, morene etc.\u201d,<\/em> scria savantul.<\/p>\n\n\n\n

Borza vedea viitorul parc ca pe un loc care trebuia p\u0103strat pentru genera\u021biile urm\u0103toare. Demersurile sale urm\u0103reau protejarea ultimelor \u00eentinderi \u00een care natura r\u0103m\u0103sese aproape nealterat\u0103. \u00cen 1927, Borza avertiza c\u0103 defri\u0219\u0103rile, p\u0103\u0219unatul \u0219i alte interven\u021bii ale omului f\u0103cuser\u0103 ca asemenea locuri s\u0103 devin\u0103 tot mai rare.<\/p>\n\n\n\n

Parcul cuprinde ast\u0103zi p\u0103duri virgine \u0219i cvasivirgine, creste alpine \u0219i zeci de lacuri glaciare. \u00cen interiorul s\u0103u se afl\u0103 \u0219i Rezerva\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103 Gemenele, una dintre zonele cu cel mai strict regim de protec\u021bie, unde interven\u021biile umane sunt interzise, iar accesul este strict reglementat. Deasupra sta\u021biunii R\u00e2u\u0219or se \u00eentinde zona de conservare durabil\u0103, urmat\u0103 spre interiorul masivului de zonele de protec\u021bie integral\u0103 \u0219i strict\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Statutul s\u0103u de Zon\u0103 de Dezvoltare Durabil\u0103 permite existen\u021ba cabanelor, pensiunilor, p\u00e2rtiilor \u0219i instala\u021biilor turistice \u0219i explic\u0103 de ce aici pot continua investi\u021biile, \u00een limitele impuse de regimul Parcului Na\u021bional Retezat.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea Col\u021b, primul popas pe drumul spre R\u00e2u\u0219or<\/h2>\n\n\n\n

Drumul care urc\u0103 din R\u00e2u de Mori spre sta\u021biunea R\u00e2u\u0219or trece prin dreptul unuia dintre cele mai spectaculoase monumente medievale din \u021aara Ha\u021begului. Cetatea Col\u021b se ridic\u0103 pe st\u00e2ncile aflate la peste o sut\u0103 de metri deasupra V\u0103ii R\u00e2u\u0219orului, la intrarea \u00een defileul care duce spre Retezat. Fort\u0103rea\u021ba ar fi fost construit\u0103 \u00een secolul al XIV-lea de familia C\u00e2nde\u0219tilor, cunoscut\u0103 mai t\u00e2rziu sub numele Kendeffy.<\/p>\n\n\n\n

Pe versantul opus se afl\u0103 M\u0103n\u0103stirea Col\u021b, ridicat\u0103 de aceea\u0219i familie. Monumentul este cunoscut \u0219i pentru picturile sale medievale, deteriorate de-a lungul secolelor. \u00centr-o descriere din 1886, publicat\u0103 \u00een ziarul \u201eTribuna\u201d, autorul amintea legendele locale legate de icoanele mutilate \u0219i credin\u021ba c\u0103 ochii sfin\u021bilor ar fi fost folosi\u021bi \u00een vr\u0103jitorii.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cetatea a fost asociat\u0103 \u00een epoca modern\u0103 cu faimosul \u201eCastel din Carpa\u021bi\u201d al lui Jules Verne. Scriitorul francez descria un castel greu de desprins de fundalul mun\u021bilor, care p\u0103rea mai degrab\u0103 o prelungire a st\u00e2ncilor:<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu se distinge de fundalul mun\u021bilor. Ceea ce ai fi ispitit s\u0103 iei drept un donjon nu este dec\u00e2t o gr\u0103mad\u0103 \u00eentunecat\u0103 de pietre\u201d<\/em>, scria Jules Verne \u00een \u201eCastelul din Carpa\u021bi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Accesul spre cetate a devenit mai u\u0219or datorit\u0103 amenaj\u0103rii unui traseu tematic de pu\u021bin peste un kilometru. <\/p>\n\n\n\n

\u201ePoteca de poveste de la Cetatea Col\u021b este prima potec\u0103 tematic\u0103 din Rom\u00e2nia interpretat\u0103 prin benzi desenate \u0219i a avut ca surs\u0103 de inspira\u021bie romanul \u00abCastelul din Carpa\u021bi\u00bb de Jules Verne. Noua potec\u0103, cu o lungime de pu\u021bin peste un kilometru, le ofer\u0103 vizitatorilor o experien\u021b\u0103 inedit\u0103 ce \u00eembin\u0103 arta, educa\u021bia \u0219i natura\u201d,<\/em> informa Geoparcul Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului \u2013 Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Poteca poate fi parcurs\u0103 prin p\u0103dure \u00een aproximativ 20\u201330 de minute. De la Cetatea Col\u021b, drumul jude\u021bean continu\u0103 prin Defileul R\u00e2u\u0219orului spre sta\u021biunea aflat\u0103 la poalele masivului, iar de aici pornesc traseele spre zona \u00eenalt\u0103 a Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2u de Mori, poart\u0103 de intrare \u00een Retezat<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen apropiere de centrul comunei, turi\u0219tii pot vizita M\u0103n\u0103stirea Col\u021b, Cetatea Col\u021b \u0219i ruinele Cur\u021bii Nobiliare a C\u00e2nde\u0219tilor, iar pensiunile \u0219i taberele din zon\u0103 \u00eei g\u0103zduiesc pe cei care vor s\u0103 petreac\u0103 mai mult timp \u00een \u021aara Ha\u021begului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Tot din R\u00e2u de Mori, un alt drum urc\u0103 pe Valea R\u00e2ului Mare spre barajul Gura Apelor, aflat la circa 20 de kilometri de sat \u0219i la peste 1.000 de metri altitudine. Lacul de acumulare, \u00eenconjurat de mun\u021bi \u0219i p\u0103duri, este unul dintre cele mai spectaculoase repere ale Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

De la Gura Apelor, un drum forestier de aproximativ 20 de kilometri urc\u0103 pe Valea L\u0103pu\u0219nicului Mare spre Poiana Pelegii. \u00cen condi\u021bii bune de var\u0103, traseul rutier poate fi parcurs \u00een aproximativ o or\u0103 cu ma\u0219ini cu gard\u0103 mai \u00eenalt\u0103 la sol. Poiana Pelegii este unul dintre cele mai importante puncte de plecare spre zona alpin\u0103 a Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai popular traseu de aici urc\u0103 spre Lacul Bucura, cel mai \u00eentins lac glaciar din Rom\u00e2nia, aflat la peste 2.000 de metri altitudine. Drume\u021bia dureaz\u0103 aproximativ o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate, iar de la Bucura turi\u0219tii pot continua spre cele mai \u00eenalte v\u00e2rfuri ale masivului, Peleaga \u0219i P\u0103pu\u0219a, ori spre alte lacuri \u0219i creste ale Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

Zona Gura Apelor ofer\u0103 \u0219i acces spre partea mai s\u0103lbatic\u0103 a masivului, c\u0103tre Mun\u021bii Godeanu. Un traseu omologat porne\u0219te din zona L\u0103pu\u0219nicului Mic \u0219i urc\u0103 spre Refugiul Gugu \u0219i V\u00e2rful Gugu, loc legat de numeroase legende ale Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul \u00a0Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

R\u00e2u\u0219or, o mic\u0103 sta\u021biune montan\u0103 din Hunedoara \u0219i o important\u0103 poart\u0103 de acces dezvoltat\u0103 la limita Parcului Na\u021bional Retezat, \u00eencepe<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":140291,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-140290","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/index-1-3.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s61naM-140290","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140290","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=140290"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140290\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":140296,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140290\/revisions\/140296"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/140291"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=140290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=140290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=140290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}