{"id":140331,"date":"2026-08-20T10:00:42","date_gmt":"2026-08-20T07:00:42","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140331"},"modified":"2026-08-20T10:00:46","modified_gmt":"2026-08-20T07:00:46","slug":"misterele-ada-kaleh-insula-pierduta-sub-apele-dunarii-de-ce-era-numita-gibraltarul-de-la-portile-de-fier","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=140331","title":{"rendered":"Misterele Ada Kaleh, insula pierdut\u0103 sub apele Dun\u0103rii. De ce era numit\u0103 \u201eGibraltarul\u201d de la Por\u021bile de Fier"},"content":{"rendered":"\n

Insula Ada Kaleh, \u00een trecut un loc strategic din mijlocul Dun\u0103rii, disputat de imperii, a disp\u0103rut \u00een anii ’60, odat\u0103 cu inundarea ei de noul la de acumulare al hidrocentralei Por\u021bile de Fier. Povestea ei a continuat s\u0103 ridice controverse \u0219i s\u0103 \u00eei fascineze pe rom\u00e2ni.\"Ada<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh \u00een anii \u00een care apele au cuprins fortifica\u021bia. Foto: Institutul Na\u021bional al Patrimoniului.<\/p>\n\n\n\n

Dun\u0103rea a sc\u0103zut \u00een aceast\u0103 var\u0103 la cote rar \u00eent\u00e2lnite, iar \u00een unele zone apele retrase au scos la lumin\u0103 bancuri de nisip, st\u00e2nci, insule, vestigii necunoscute, foste ostroave \u0219i alte urme ale vechiului fluviu. La Por\u021bile de Fier \u00eens\u0103, unul dintre cele mai faimoase locuri disp\u0103rute a r\u0103mas ascuns sub apele Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh, fosta insul\u0103 aflat\u0103 \u00een apropiere de Or\u0219ova \u0219i de primejdioasa trec\u0103toare de la Por\u021bile de Fier, \u00een amonte de actualul baraj Por\u021bile de Fier I, se afl\u0103 pe fundul lacului de acumulare de aproape \u0219ase decenii. De\u0219i debitul Dun\u0103rii s-a apropiat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de minimul istoric, locul vechii cet\u0103\u021bi dun\u0103rene r\u0103m\u00e2ne la zeci de metri sub ape.<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh, insula din vecin\u0103tatea Por\u021bilor de Fier<\/h2>\n\n\n\n

Insula, lung\u0103 de aproape 1.800 de metri \u0219i lat\u0103 de 400\u2013500 de metri, a r\u0103mas \u201evizibil\u0103\u201d doar pe h\u0103r\u021bile regiunii de dinaintea anilor \u201960, \u00een imaginile de epoc\u0103 \u0219i \u00een m\u0103rturiile p\u0103strate de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Zona unde se afla insula Ada Kaleh. Video Daniel Gu\u021b\u0103, ADEV\u0102RUL<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh se formase \u00een zona Or\u0219ovei, \u00een amonte de pragurile st\u00e2ncoase ale Por\u021bilor de Fier, care f\u0103ceau naviga\u021bia pe Dun\u0103re extrem de dificil\u0103. Insula se formase din pietri\u0219ul \u0219i nisipul aduse \u00een timp de Cerna \u0219i fixate de vegeta\u021bia bogat\u0103. \u00cen jurul ei ap\u0103reau mici ostroave care, \u00een verile secetoase, ajungeau uneori s\u0103 se uneasc\u0103 cu uscatul.<\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2r\u0219itul insulei Ada Kaleh, locuit\u0103 de c\u00e2teva sute de familii de turci,<\/a> a venit la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960, odat\u0103 cu amenajarea hidroenergetic\u0103 de la Por\u021bile de Fier.<\/p>\n\n\n\n

\u201eInsula Ada Kaleh \u015fi-a consumat, \u00een octombrie, zilele ultimei toamne, r\u0103sfr\u00e2ng\u00e2nd \u00een lumina bl\u00e2nd\u0103 a anotimpului, spre \u00eenc\u00e2ntarea turi\u015ftilor veni\u0163i s-o salute \u00een semn de r\u0103mas bun, toat\u0103 nostalgia coloristic\u0103 a vechilor ei edificii, din care unele vor deveni piese de muzeu atunci c\u00e2nd marele lac de acumulare va scufunda insula pentru totdeauna sub oglinda apelor sale\u201d<\/em>, informa revista Flac\u0103ra, \u00een 1966.<\/p>\n\n\n\n

Cum a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 insula <\/h2>\n\n\n\n

Din anii ’60, Por\u021bile de Fier I, cel mai amplu proiect hidroenergetic \u0219i de naviga\u021bie realizat \u00een Rom\u00e2nia \u00een secolul XX, a schimbat radical peisajul Dun\u0103rii pe mai mult de 100 de kilometri. Lucr\u0103rile au \u00eenceput \u00een 1964, iar sistemul, cu baraj, hidrocentral\u0103, ecluze \u0219i un lac de acumulare lung de circa 130 de kilometri, a fost inaugurat \u00een mai 1972.<\/p>\n\n\n\n

Insula Ada Kaleh, surprins\u0103 de la bordul vasului pe care c\u0103l\u0103torea Lancelot (Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti)<\/p>\n\n\n\n

\"Insula<\/figure>\n\n\n\n
\"Vedere<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n
\"Dun\u0103rea<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen amonte de barajul de la Gura V\u0103ii, nivelul Dun\u0103rii a crescut cu peste 30 de metri. Au fost inundate vechi localit\u0103\u021bi de pe malurile fluviului, pragurile de st\u00e2nc\u0103 ce f\u0103ceau naviga\u021bia extrem de dificil\u0103 la Por\u021bile de Fier, dar \u0219i mai multe insule. Mii de oameni din localit\u0103\u021bile dun\u0103rene au fost str\u0103muta\u021bi odat\u0103 cu amenajarea lacului de acumulare.<\/p>\n\n\n\n

Peste 5.000 s-au mutat \u00een noua Or\u0219ova, construit\u0103 \u00eentre 1966 \u0219i 1971, la circa trei kilometri de vechiul ora\u0219 \u00eenghi\u021bit de Dun\u0103re. Al\u021bi localnici s-au stabilit \u00een noile cartiere construite atunci \u00een Drobeta-Turnu Severin, \u00een coloniile din jurul \u0219antierului de la Gura V\u0103ii \u0219i \u00een satele reconstruite mai sus, pe versan\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh, bombardat\u0103 \u0219i inundat\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Locuitorii din Ada Kaleh au fost str\u0103muta\u021bi \u00een Or\u0219ova, Drobeta-Turnu Severin, Bucure\u0219ti \u0219i Constan\u021ba, iar unii au plecat \u00een Turcia. Casele r\u0103mase pe insul\u0103 au fost demolate, iar unele au fost aruncate \u00een aer \u00een timpul film\u0103rilor pentru produc\u021bia militar\u0103 \u201eAsaltul\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eTotul s-a n\u0103scut dintr-o idee: ce ar fi, \u015fi-a pus \u00eentrebarea regizorul, dac\u0103 demol\u0103rile care se fac la vechea Or\u015fov\u0103 \u015fi la insula Ada Kaleh, \u00een cadrul \u015fantierului hidrocentralei de pe Dun\u0103re, le-am folosi \u00een vederea film\u0103rii unor ac\u0163iuni de lupt\u0103 \u00een localitate? \u015ei c\u00e2nd au sosit \u015fi trupele, cu ma\u015fini de lupt\u0103, cu armament \u015fi materiale, a \u00eenceput \u00abasaltul\u00bb localit\u0103\u0163ii \u015fi totodat\u0103 asaltul unor cote \u00eenc\u0103 necucerite de studioul militar: film\u0103ri pe viu, de deasupra sau dedesubtul unor cl\u0103diri incendiate \u00een mod real, aruncate \u00een aer, lovite de proiectile reale, film\u0103ri de l\u00e2ng\u0103 \u015fi chiar de sub ziduri pr\u0103bu\u015findu-se, \u00een subsoluri n\u0103p\u0103dite de foc \u015fi fum, pe acoperi\u015furi cutremurate de suflul exploziilor<\/em>\u201d, informa ziarul *Ap\u0103rarea Patriei*, \u00een 1969, la apari\u021bia filmului \u201eAsaltul\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Noul Ada Kaleh, pe insula \u0218imian<\/h2>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201970, Ada Kaleh a disp\u0103rut sub apele Dun\u0103rii. O parte din zidurile cet\u0103\u021bii \u0219i morm\u00e2ntul lui Miskin Baba, dervi\u0219 venerat ca sf\u00e2nt de comunitatea musulman\u0103 a insulei, au fost mutate pe \u0218imian, unde urma s\u0103 fie recreat \u201enoul Ada Kaleh\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Strad\u0103 de pe insula Ada-Kaleh (\u00a9 iMAGO Romaniae)<\/p>\n\n\n\n

\"Strad\u0103<\/figure>\n\n\n\n
\"Turci<\/figure>\n\n\n\n
\"Insula<\/figure>\n\n\n\n
\"Bazarul<\/figure>\n\n\n\n
\"Strad\u0103<\/figure>\n\n\n\n
\"Insula<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada-Kaleh,<\/figure>\n\n\n\n
\"Turi\u015fti<\/figure>\n\n\n\n
\"Localnici<\/figure>\n\n\n\n
\"Insula<\/figure>\n\n\n\n
\"Insula<\/figure>\n\n\n\n
\"Insula<\/figure>\n\n\n\n
\"Bazar<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n
\"Sexy<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n
\"orsova<\/figure>\n\n\n\n
\"Ada<\/figure>\n\n\n\n

Pe ostrovul \u0218imian,<\/a> \u00eentins pe aproape 50 de hectare, folosit \u00een Antichitate ca punct de sprijin pentru construc\u021bia Podului lui Traian, urmau s\u0103 fie reconstruite cetatea Vauban, moscheea, casele tradi\u021bionale \u0219i cimitirul din Ada Kaleh. Autorit\u0103\u021bile pl\u0103nuiau s\u0103 refac\u0103 chiar \u0219i vegeta\u021bia specific\u0103 insulei Ada Kaleh, cu smochini, castani \u0219i trandafiri pentru dulcea\u021b\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960, zidurile fortifica\u021biei \u00eencepeau s\u0103 prind\u0103 contur, iar mormintele fuseser\u0103 deja str\u0103mutate.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePitorescul Ada-Kaleh rena\u0219te pe insula \u0218imian \u2014 reconstituit fidel, de la catacombe p\u00e2n\u0103 la seme\u021bele turnuri ale minaretelor. Chiar \u0219i trandafirii renumitelor parfumuri \u0219i dulce\u021buri \u00eencep s\u0103-\u0219i deschid\u0103 bobocii \u00een aval Pies\u0103 cu pies\u0103, fragmentate, numerotate \u0219i ambalate cu toat\u0103 r\u0103spunderea, \u00eendeosebi elementele florale \u0219i cele sculpturale au fost \u00eenc\u0103rcate \u00een \u0219lepuri \u0219i transportate la noua a\u0219ezare, unde au fost ref\u0103cute lungile galerii de circula\u021bie, zidurile cu crenelurile lor, por\u021bile sculptate cu motive ale vremii\u201d,<\/em>\u00a0anun\u021ba ziarul Drum Nou \u00een 1970.<\/p>\n\n\n\n

Arhitec\u021bii au folosit vechile planuri ale fortifica\u021biei din secolul al XVIII-lea, g\u0103site la Viena, \u00eens\u0103 proiectul a fost abandonat \u00een anii ’80. Pe insula \u0218imian, greu accesibil\u0103 de\u0219i se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea municipiului Drobeta-Turnu Severin, au r\u0103mas ruinele fortifica\u021biei, criptele \u0219i mormintele n\u0103p\u0103dite de vegeta\u021bie. Din 2025, \u0218imian a reintrat simbolic \u00een circuitul turistic, ca punctul cel mai sudic al traseului Via Transilvanica.<\/p>\n\n\n\n

Trecutul tulbur\u0103tor al Ada Kaleh<\/h2>\n\n\n\n

Ada Kaleh a fost locuit\u0103 din cele mai vechi timpuri \u0219i apare \u00een vechile relat\u0103ri sub mai multe nume, ca Erithya, Continusa, Iernis sau Kyraunis. Unele tradi\u021bii au legat-o chiar de legenda argonau\u021bilor \u0219i de miturile lui Hercule. \u00cen Antichitate, pozi\u021bia insulei \u00een acest sector \u00eengust \u0219i dificil al Dun\u0103rii i-a conferit o importan\u021b\u0103 strategic\u0103, iar unii autori ar\u0103tau c\u0103 romanii ar fi folosit-o ca baz\u0103 \u00een timpul r\u0103zboaielor cu dacii. Pozi\u021bia sa \u00een mijlocul Dun\u0103rii \u0219i apropierea de trec\u0103toarea Por\u021bilor de Fier i-au p\u0103strat importan\u021ba strategic\u0103 \u0219i \u00een secolele urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Evul Mediu, Ada Kaleh a r\u0103mas un punct strategic disputat de imperiile care \u00eencercau s\u0103 controleze Dun\u0103rea \u0219i trecerea prin Por\u021bile de Fier. Iancu de Hunedoara ar fi ridicat aici fortifica\u021bii \u00een jurul anului 1450, iar \u00een secolul al XVIII-lea insula a devenit unul dintre punctele importante ale confrunt\u0103rilor dintre Imperiul Otoman \u0219i Habsburgi. Dup\u0103 1788 s-a impus numele Ada Kaleh, tradus prin \u201eInsula cetate\u201d sau \u201eInsula fort\u0103rea\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh a avut un trecut militar zbuciumat, fiind timp de secole un punct strategic la Por\u021bile de Fier. Mihail Dr\u0103ghicescu, fost \u0219ef al Statului Major al Flotilei, compara importan\u021ba fort\u0103re\u021bei cu cea a Gibraltarului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceast\u0103 cetate are o importan\u021b\u0103 capital\u0103 \u00een aceast\u0103 regiune a fluviului. Ea domin\u0103 drumurile ambelor \u021b\u0103rmuri cari, din cauza \u00een\u0103l\u021bimilor, sunt silite s\u0103 treac\u0103 sub focul s\u0103u. Este cheia trec\u0103toarei dintr-un basin \u00een altul al Dun\u0103rii. Bine organizat\u0103, devenea de o t\u0103rie extraordinar\u0103, inexpugnabil\u0103, un fel de Gibraltar, \u00een aceast\u0103 regiune\u201d<\/em>, scria Mihail Dr\u0103ghicescu \u00een \u201eIstoricul principalelor puncte pe Dun\u0103re de la Gura Tisei p\u00e2n\u0103 la Mare \u0219i pe coastele M\u0103rii de la Varna la Odesa\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen volumul publicat \u00een 1943, Dr\u0103ghicescu amintea luptele dintre austrieci \u0219i otomani \u0219i asediile repetate ale cet\u0103\u021bii. \u00cen 1738, Ada Kaleh a fost atacat\u0103 de for\u021be otomane numeroase, sprijinite de vase \u0219i artilerie, iar confrunt\u0103rile au continuat luni \u00eentregi.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVizirul Mehmet \u00eenconjur\u0103 aceast\u0103 fort\u0103rea\u021b\u0103, care este cheia Transilvaniei, Ungariei \u0219i cet\u0103\u021bilor Belgrad \u0219i Timi\u0219oara, o b\u0103tu mai toat\u0103 vara dar nu o putu supune. Cinci baterii tr\u0103geau continuu asupra acestei cet\u0103\u021bi. Lucr\u0103rile au fost gr\u0103bite cu mare intensitate. \u00cen aceast\u0103 \u00eemprejurare au c\u0103zut mul\u021bi Turci; apele Dun\u0103rii duceau cadavrele lor la vale. Vizirul ordon\u0103 construc\u021bia a dou\u0103 mari plute pe care s\u0103 se poat\u0103 \u00eembarca circa 5.000 oameni, cu cari s\u0103 dea asalt cet\u0103\u021bii. Turcii asaltau cetatea, dar Austriacii din interior \u00eei respingeau \u0219i-i aruncau \u00een Dun\u0103re\u201d<\/em>, relata Mihail Dr\u0103ghicescu.<\/p>\n\n\n\n

Insula, disputat\u0103 de imperii<\/h2>\n\n\n\n

Importan\u021ba militar\u0103 a insulei a r\u0103mas mare \u0219i \u00een secolul al XIX-lea. Ru\u0219ii au \u00eencercat f\u0103r\u0103 succes s\u0103 o cucereasc\u0103 \u00een 1810, iar \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103 din 1877\u20131878 Ada Kaleh a fost blocat\u0103, dar considerat\u0103 neutr\u0103. \u00cen 1883, administra\u021bia insulei se f\u0103cea \u00eenc\u0103 \u00een numele sultanului, printr-un muftiu, iar popula\u021bia num\u0103ra circa 500 de oameni.<\/p>\n\n\n\n

\u201eOfi\u021berii de geniu aveau un respect nem\u0103rginit pentru aceast\u0103 cetate \u0219i era un timp c\u00e2nd artileria, nefiind a\u0219a de perfec\u021bionat\u0103, prin b\u0103taie (distan\u021b\u0103) \u0219i p\u0103trundere, cetatea era considerat\u0103 ca una din cele mai tari din lumea \u00eentreag\u0103. Ada-Kaleh a fost sentinela Austriei pe fluviu la r\u0103s\u0103ritul imperiului\u201d<\/em>, scria Mihail Dr\u0103ghicescu.<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, insula era considerat\u0103 un loc strategic, chiar dac\u0103 \u00ee\u0219i pierduse din rolul militar pe care \u00eel avusese \u00een timpul marilor confrunt\u0103ri dintre austrieci \u0219i otomani.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen timpurile vechi, c\u00e2nd Turcia purta r\u0103zboaie cu Austria, era de mare importan\u021b\u0103 pentru cea dint\u00e2i; acum \u00eens\u0103, c\u00e2nd Turcia \u00ee\u0219i pierde toate cet\u0103\u021bile dun\u0103rene, posesiunea ei \u00een m\u00e2ini turce\u0219ti nu mai are nicio \u00eensemn\u0103tate. \u00cen m\u00e2na Austro-Ungariei, aceast\u0103 insul\u0103, care abia e de un kilometru, dar e \u00eenconjurat\u0103 de un zid gros, care o preface \u00eentr-o fort\u0103rea\u021b\u0103, are s\u0103 devin\u0103 un punct strategic important, c\u0103ci domin\u0103 Dun\u0103rea<\/em>\u201d, informa revista Familia, \u00een 1878.<\/p>\n\n\n\n

Insula a arborat steagul rom\u00e2nesc \u00een 1919<\/h2>\n\n\n\n

Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, insula a intrat \u00een componen\u021ba Rom\u00e2niei, fiind locuit\u0103 de peste o sut\u0103 de familii de turci, urma\u0219i ai comunit\u0103\u021bii formate \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii otomane. Evenimentul istoric s-a petrecut \u00een 1919. Potrivit presei vremii, Ada Kaleh ajunsese atunci s\u0103 func\u021bioneze aproape ca o mic\u0103 republic\u0103 independent\u0103.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eAda-Kaleh, insula lini\u0219tit\u0103, ale c\u0103rei \u021b\u0103rmuri se spal\u0103 Dun\u0103rea, c\u00e2nd trece de la Or\u0219ova spre Severin, era o adev\u0103rat\u0103 republic\u0103, unde pre\u0219edinte se instalase un turc, \u0219i singura lui \u00eendeletnicire era s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 contraband\u0103 de tutun. Nici f\u0103uritorii p\u0103cii de la 1913 \u0219i nici cei de la 1918 nu \u0219i-au adus aminte s\u0103 se pronun\u021be asupra soartei insulei Ada-Kaleh \u0219i desigur c\u0103 \u0219i conferin\u021ba din Paris ar fi trecut cu vederea aceast\u0103 important\u0103 chestiune\u201d<\/em>, informa Glasul Bucovinei, \u00een 1919.<\/p>\n\n\n\n

Soarta insulei a fost decis\u0103 \u00eentr-un mod anecdotic chiar de cel care se afla \u00een fruntea comunit\u0103\u021bii. Potrivit Glasului Bucovinei, acesta nu a mai a\u0219teptat hot\u0103r\u00e2rile marilor puteri:<\/p>\n\n\n\n

\u201eB\u0103tr\u00e2nul turc, p\u0103zitorul insulei Ada-Kaleh, a ars pe rug steagul verde al lui Mahomed \u0219i deasupra unei cl\u0103i cu f\u00e2n a arborat tricolorul rom\u00e2nesc. Iat\u0103 \u00een ce fel s-a rezolvat chestiunea, care interesa \u00een cel mai \u00eenalt grad soarta insulei uitate, Ada-Kaleh. Ali, contrabandist \u0219i pre\u0219edinte de \u00abrepublic\u0103\u00bb \u00een Ada-Kaleh, n-a voit s\u0103 \u021bin\u0103 seam\u0103 de ceea ce o s\u0103 spun\u0103 Wilson sau Clemenceau \u0219i a hot\u0103r\u00e2t el singur de soarta insulei sale, \u00een baza principiului de autodetermina\u021biune\u201d<\/em>, informa publica\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Ada Kaleh, insula exotic\u0103 a Rom\u00e2niei, locuit\u0103 de turci<\/h2>\n\n\n\n

Ada Kaleh a cunoscut o perioad\u0103 de prosperitate \u00een anii \u201930, dup\u0103 vizita regelui Carol al II-lea din 1931. Locuitorii au primit privilegii fiscale \u0219i puteau comercializa tutun, cafea, b\u0103uturi \u0219i suveniruri f\u0103r\u0103 taxe vamale.<\/p>\n\n\n\n

\u201eGestul regal a avut o urmare neprev\u0103zut\u0103: comer\u021bul a luat pe insul\u0103 un av\u00e2nt extraordinar. De-a lungul aleii principale, pr\u0103v\u0103liile stau una l\u00e2ng\u0103 alta, expun\u00e2nd tot felul de obiecte de amintire, coliere false, m\u0103rgele de toate culorile, br\u0103\u021b\u0103ri de tinichea, \u021bigarete, pipe, mai toate cu un vag aer turcesc. Ai zice c\u0103 este o mic\u0103 parodie a bazarului de la Constantinopol\u201d,<\/em> informa Realitatea Ilustrat\u0103 \u00een 1931.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u021bi dintre locuitori continuau \u00eens\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cie, unii ad\u0103posti\u021bi \u00een catacombele insulei.<\/p>\n\n\n\n

\u201eScotocesc nop\u021bi \u00eentregi \u0219i sap\u0103, fiindc\u0103 domne\u0219te credin\u021ba c\u0103 au r\u0103mas de la turci \u0219i de la austrieci mari comori \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt\u201d<\/em>, ad\u0103ugau publici\u0219tii revistei interbelice.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 instaurarea regimului comunist, autorit\u0103\u021bile au \u00eencercat s\u0103 transforme vechea a\u0219ezare oriental\u0103 \u00eentr-un centru muncitoresc. Pe insul\u0103 func\u021bionau fabrica de \u021bigarete \u201eM\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti\u201d, o \u00eentreprindere de confec\u021bii \u0219i fabrica de rahat, iar presa comunist\u0103 prezenta dispari\u021bia fesurilor \u0219i \u0219alvarilor drept un semn al moderniz\u0103rii. \u00cen acela\u0219i timp, fiind zon\u0103 de frontier\u0103, insula era puternic militarizat\u0103, cu garduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u0219i gr\u0103niceri chiar \u00een fa\u021ba caselor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii \u201960, micul univers oriental al insulei Ada Kaleh avea s\u0103 dispar\u0103 pentru totdeauna, odat\u0103 cu construirea Sistemului Por\u021bile de Fier I.<\/p>\n\n\n\n

Sursa: adevarul Foto: Institutul Na\u021bional al Patrimoniului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Insula Ada Kaleh, \u00een trecut un loc strategic din mijlocul Dun\u0103rii, disputat de imperii, a disp\u0103rut \u00een anii ’60, odat\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":140332,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-140331","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/index-1-4.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-Avp","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140331","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=140331"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140331\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":140333,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140331\/revisions\/140333"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/140332"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=140331"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=140331"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=140331"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}