{"id":17119,"date":"2016-12-22T12:36:03","date_gmt":"2016-12-22T10:36:03","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=17119"},"modified":"2016-12-22T10:03:44","modified_gmt":"2016-12-22T08:03:44","slug":"bradul-de-craciun","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=17119","title":{"rendered":"\u0218tii istoria Bradului de Cr\u0103ciun?"},"content":{"rendered":"<p>Pomii au fost un simbol al vie\u021bii cu mult \u00eenainte de cre\u0219tinism. \u00cen cea mai scurt\u0103 zi a anului, \u00een decembrie, egiptenii antici duceau \u00een casele lor ramuri verzi de palmier, care simbolizau triumful vie\u021bii asupra mor\u021bii.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/1.bp.blogspot.com\/_SqmdoYGo_GU\/SwKbwG3grjI\/AAAAAAAAA6I\/aVvYMrK1zHI\/s1600\/christmas+4.jpeg?w=800\" alt=\"Imagini pentru imagine brad impodobit\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 a anului, preo\u021bii druizi serbau solsti\u021biul de iarn\u0103 decor\u00e2nd stejarii cu mere aurii.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XII-lea, pomii de Cr\u0103ciun erau at\u00e2rna\u021bi de tavan ca un simbol al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Mai t\u00e2rziu, \u00een Evul Mediu, \u00een luna decembrie, \u00een copaci erau at\u00e2rnate mere ro\u0219ii. Acestea erau un simbol al lui Adam \u0219i al Evei (alunga\u021bi din Paradis din cauza unui m\u0103r), iar pomii erau numi\u021bi Copacii Paradisului.<\/p>\n<p>Prima referire la un brad decorat pentru Cr\u0103ciun apare la Riga, \u00een Letonia, \u00een 1510. \u00cen 1521, prin\u021besa Helene de Mecklembourg a \u00eempodobit primul brad de Cr\u0103ciun din Paris, dup\u0103 c\u0103s\u0103toria cu ducele de Orleans.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2016-12\/122208411056686187.jpg?w=800\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>O alt\u0103 men\u021biune scris\u0103 referitoare la \u00eempodobirea unui pom de Cr\u0103ciun, \u00een Germania, dateaz\u0103 din 1531.<\/p>\n<p>\u00cen 1601, un vizitator al ora\u0219ului german Strasbourg (ast\u0103zi \u00een Fran\u021ba) consemneaz\u0103 o familie care decora un copac cu &#8220;napolitane \u0219i be\u021be de zah\u0103r aurii r\u0103sucite \u0219i flori de h\u00e2rtie de toate culorile&#8221;.<\/p>\n<p>Coloni\u0219tii germani \u0219i mercenarii, care au luptat \u00een R\u0103zboiul de Secesiune, au dus obiceiul bradului de Cr\u0103ciun peste Atlantic. Documentele men\u021bioneaz\u0103 c\u0103, \u00een 1804, solda\u021bii americani de la Fort Dearborn au dus copaci din p\u0103dure \u00een bar\u0103cile lor.<\/p>\n<p>Marea Britanie a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu brazii de Cr\u0103ciun abia \u00een 1841, c\u00e2nd so\u021bul german al reginei Victoria, Prin\u021bul Albert, a dus la castelul Windsor un brad pentru familia regal\u0103.<\/p>\n<p>Bradul de Cr\u0103ciun este un obicei occidental care a c\u0103p\u0103tat amploare, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. \u00cen zilele noastre, \u00eempodobirea bradului de Cr\u0103ciun a devenit una dintre cele mai iubite tradi\u021bii at\u00e2t \u00een mediul urban, c\u00e2t \u0219i \u00een mediul rural.<\/p>\n<p><span class=\"embed-youtube\" style=\"text-align:center; display: block;\"><iframe class='youtube-player' width='800' height='450' src='https:\/\/www.youtube.com\/embed\/rmejqD6OuZE?version=3&#038;rel=1&#038;fs=1&#038;autohide=2&#038;showsearch=0&#038;showinfo=1&#038;iv_load_policy=1&#038;wmode=transparent' allowfullscreen='true' style='border:0;'><\/iframe><\/span><\/p>\n<p>Sursa:agerpres.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pomii au fost un simbol al vie\u021bii cu mult \u00eenainte de cre\u0219tinism. \u00cen cea mai scurt\u0103 zi a anului, \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":17121,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-17119","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/brad.jpg?fit=240%2C300","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-4s7","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17119","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17119"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17119\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17126,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17119\/revisions\/17126"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/17121"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17119"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17119"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17119"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}