{"id":20405,"date":"2017-03-27T10:33:16","date_gmt":"2017-03-27T08:33:16","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=20405"},"modified":"2017-03-27T09:56:54","modified_gmt":"2017-03-27T07:56:54","slug":"unirea-basarabiei-cu-romania","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=20405","title":{"rendered":"27 martie 1918: Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

Basarabia<\/a><\/b> (a\u0219a cum fusese definit\u0103 \u00een cadrul administra\u021biei \u021bariste \u00een 1812<\/a> la Tratatul de la Bucure\u0219ti<\/a>) s-a constituit ca Republic\u0103 Democrat\u0103 Moldoveneasc\u0103<\/a> la sf\u00e2r\u0219itul anului 1917, proclam\u00e2ndu-\u0219i \u00eent\u00e2i autonomia \u00een cadrul Republicii Ruse<\/a>, apoi, dup\u0103 Revolu\u021bia din Octombrie<\/a>, independen\u021ba fa\u021b\u0103 de Rusia bol\u0219evic\u0103<\/a> \u0219i, dup\u0103 c\u00e2teva luni, la 27 martie<\/a>\/9 aprilie<\/a> 1918<\/a><\/time> unirea cu Regatul Rom\u00e2niei<\/a>, \u00een cadrul c\u0103ruia a constituit o provincie. Aceast\u0103 stare a durat timp de 22 de ani p\u00e2n\u0103 la 28 iunie<\/a> 1940<\/a> c\u00e2nd un ultimatum al guvernului sovietic<\/a>, care urm\u0103rea punerea \u00een aplicare a pactului Hitler-Stalin<\/a> a fost adresat Rom\u00e2niei, cer\u00e2nd cedarea Basarabiei c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103<\/a>. Rom\u00e2nia a cedat \u0219i dup\u0103 48 de ore Basarabia a fost ocupat\u0103<\/a> de Armata ro\u0219ie<\/a>, administra\u021bia \u0219i Armata Rom\u00e2n\u0103<\/a> retr\u0103g\u00e2ndu-se, \u00eentr-un haos dramatic, la est de r\u00e2ul Prut<\/a>.<\/p>\n

Evenimentele premerg\u0103toare<\/span><\/h2>\n

Prin Tratatul de la Bucure\u0219ti<\/a> din 1812<\/a>, partea situat\u0103 la r\u0103s\u0103rit de Prut<\/a> a principatului Moldovei<\/a> a intrat \u00een componen\u021ba imperiului Rusiei<\/a>. Din acel moment, au intrat \u00een concuren\u021b\u0103, pentru locuitorii acestui \u021binut form\u00e2nd gubernia Basarabiei<\/a>, dou\u0103 concep\u021bii identitare potrivnice\u00a0: \u00ab\u00a0rom\u00e2nismul<\/i>\u00a0\u00bb care promova unirea politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice<\/a> indiferent de \u00eemp\u0103r\u0103\u021biile ale c\u0103ror supu\u0219i erau (Imperiul Habsburgic<\/a>, Imperiul Rus<\/a> sau Imperiul Otoman<\/a>), \u0219i \u00ab\u00a0moldovenismul<\/a><\/i>\u00a0\u00bb sus\u021binut de autorit\u0103\u021bile ruse\u0219ti, care promova deosebirea \u0219i desp\u0103r\u021birea cultural\u0103 \u0219i politic\u0103 a vorbitorilor graiurilor est-romanice<\/a> supu\u0219i ai \u00ab\u00a0\u021aarului tuturor Rusiilor<\/i>\u00a0\u00bb, de ceilal\u021bi. Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia votat\u0103 la data de 27 martie<\/a> (9 aprilie<\/a>) 1918<\/a> de c\u0103tre Sfatul \u021a\u0103rii<\/a>, (parlamentul Republicii Democratice Moldovene\u0219ti<\/a>) reprezint\u0103 concretizarea \u0219i biruin\u021ba mi\u0219c\u0103rii \u00ab\u00a0rom\u00e2niste<\/i>\u00a0\u00bb din acest \u021binut.<\/p>\n

\u00cen detaliu, dup\u0103 Revolu\u021bia din Februarie<\/a> \u0219i \u00eencetarea ostilit\u0103\u021bilor dintre Rusia<\/a> \u0219i Puterile Centrale<\/a>, \u00een Basarabia<\/a> au fost convocate numeroase adun\u0103ri \u0219i congrese ale reprezentan\u021bilor diferitelor clase sociale sau organiza\u021bii profesionale pentru discutarea viitorului \u021b\u0103rii. \u00cen perioada 6<\/a> \u2013 7 februarie<\/a> 1917<\/a> [1]<\/a><\/sup>, a fost convocat un congres al reprezentan\u021bilor locuitorilor de la sate, care a votat o mo\u021biune care a cerut autonomia \u0219i formarea unei adun\u0103ri legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor \u0219i ale solda\u021bilor, cu toate cer\u00e2nd autonomia pentru fosta gubernie[2]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

\u00cen aprile 1917<\/a>, a fost creat Partidul Na\u021bional Moldovenesc<\/i>, sub pre\u0219edin\u021bia lui Vasile Stroescu<\/a>, printre membrii de frunte afl\u00e2ndu-se Paul Gore<\/a>, Vladimir Her\u021ba<\/a>, Pantelimon Halippa<\/a> \u0219i Onisifor Ghibu<\/a>. Partidul, care milita la \u00eenceputurile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de pres\u0103 ziarul Cuv\u00e2nt moldovenesc<\/i>, la apari\u021bia c\u0103ruia a avut o important\u0103 contribu\u021bie un num\u0103r de refugia\u021bi din Transilvania<\/a> \u0219i Bucovina<\/a>[3]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Pe 16 iulie<\/a> 1917<\/a>, comitetul central ost\u0103\u0219esc din Chi\u0219in\u0103u<\/a> a hot\u0103r\u00e2t crearea unui consiliu al provinciei (dup\u0103 modelul sovietelor<\/a>), care avea s\u0103 emit\u0103 o Propunere de lege pentru autonomie na\u021bional\u0103 \u0219i teritorial\u0103<\/i>. Pe 4 septembrie<\/a>, acest comitet publica propriul s\u0103u ziar, Soldatul rom\u00e2n<\/i>, av\u00e2ndu-l ca director pe Iorgu Tudor[4]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, Adunarea Na\u021bional\u0103 Ucrainian\u0103 decreta c\u0103 Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de c\u0103tre moldoveni a protec\u021biei Guvernului provizoriu rus<\/a> de la Petrograd<\/a>.[5]<\/a><\/sup><\/p>\n

\u00cen perioada 23<\/a>\u201327 octombrie<\/a> 1917<\/a>, consiliul ost\u0103\u0219esc a proclamat autonomia Basarabiei \u0219i formarea Sfatului \u021a\u0103rii<\/i> ca organ legislativ. Au fost ale\u0219i 44 de deputa\u021bi din r\u00e2ndurile solda\u021bilor, 36 de deputa\u021bi din partea \u021b\u0103ranilor, 58 de deputa\u021bi fiind ale\u0219i de comisiile comunale \u0219i ale \u021binuturilor \u0219i de asocia\u021biile profesionale. Din totalul de 156 deputa\u021bi<\/a>, 105 erau moldoveni<\/a>, 15 ucrainieni<\/a>, 14 evrei<\/a>, 7 ru\u0219i<\/a>, 2 germani<\/a>, 2 bulgari<\/a>, 8 g\u0103g\u0103uzi<\/a>, 1 polonez<\/a>, 1 armean<\/a> \u0219i 1 grec<\/a>[6]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Prima \u0219edin\u021b\u0103 a Sfatului \u021a\u0103rii a avut loc la data de 21 noiembrie<\/a>\/4 decembrie<\/a> 1917<\/a> \u0219i a fost ales ca pre\u0219edinte Ion Incule\u021b<\/a>. \u00cen decursul existen\u021bei sale, Sfatul \u021a\u0103rii s-a \u00eentrunit \u00een dou\u0103 sesiuni (cu 83 de \u0219edin\u021be plenare \u0219i dou\u0103 \u0219edin\u021be particulare). Prima sesiune a fost preg\u0103tit\u0103 de Biroul de organizare al Sfatului \u021a\u0103rii \u0219i s-a desf\u0103\u0219urat \u00een perioada 21 noiembrie<\/a> 1917<\/a> – 28 mai<\/a> 1918<\/a>.<\/p>\n

\u00cen contextul pr\u0103bu\u0219irii Imperiului Rus[7]<\/a><\/sup>, anarhia \u0219i violen\u021ba trupelor ruse\u0219ti debandate a determinat Sfatul \u021a\u0103rii s\u0103 cheme, \u00een 13 ianuarie<\/a> 1918<\/a> armata rom\u00e2n\u0103 \u00een Basarabia<\/a>, pentru a pune cap\u0103t jafului. Sovietul bol\u0219evic din Chi\u0219in\u0103u<\/a>, afl\u00e2nd despre chemarea trupelor rom\u00e2ne, a declarat c\u0103 nu se va mai supune Sfatului \u021a\u0103rii \u0219i a anun\u021bat o prim\u0103 pentru capetele conduc\u0103torilor guvernului Republicii. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eens\u0103 bol\u0219evicii<\/a> au fost nevoi\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Basarabia[8]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Unirea<\/span><\/h2>\n

P\u00e2n\u0103 la \u0219edin\u021ba din 27 martie<\/a> 1918<\/a> a Sfatului \u021a\u0103rii, comitetele \u021binuturilor din B\u0103l\u021bi<\/a>, Soroca<\/a> \u0219i Orhei<\/a> au fost consultate \u00een privin\u021ba Unirii cu Regatul Rom\u00e2niei<\/a>. Pe 27 martie<\/a>, Sfatul \u021a\u0103rii<\/i> a votat \u00een favoarea Unirii cu Rom\u00e2nia cu urm\u0103toarele condi\u021bii:<\/p>\n

    \n
  1. Sfatul \u021a\u0103rii<\/i> urma s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it o reform\u0103 agrar\u0103, care trebuia s\u0103 fie acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 obiec\u021biuni de guvernul rom\u00e2n;<\/li>\n
  2. Basarabia<\/a> avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 autonom\u0103, av\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 propriul s\u0103u organ legislativ, Sfatul \u021a\u0103rii<\/i>, ales prin vot democratic;<\/li>\n
  3. Sfatul \u021a\u0103rii<\/i> avea s\u0103 voteze bugetul local, urma s\u0103 controleze consiliile zemstvelor<\/a> \u0219i ora\u0219elor \u0219i avea s\u0103 numeasc\u0103 func\u021bionarii administra\u021biei locale;<\/li>\n
  4. Recrut\u0103rile aveau s\u0103 fie f\u0103cute pe baze teritoriale;<\/li>\n
  5. Legile locale \u0219i forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentan\u021bilor locali;<\/li>\n
  6. Drepturile minorit\u0103\u021bilor urmau s\u0103 fie garantate prin lege \u0219i respectate \u00een statul rom\u00e2n;<\/li>\n
  7. Doi reprezentan\u021bi ai Basarabiei aveau s\u0103 fac\u0103 parte din guvernul central rom\u00e2n;<\/li>\n
  8. Basarabia<\/a> urma s\u0103 trimit\u0103 \u00een Parlameantul Rom\u00e2niei un num\u0103r de deputa\u021bi propor\u021bional cu popula\u021bia regiunii;<\/li>\n
  9. Toate alegerile aveau s\u0103 fie organizate pe baze democratice, urm\u00e2nd s\u0103 se bazeze pe votul direct, egal, secret \u0219i universal;<\/li>\n
  10. Noua Constitu\u021bie<\/a> urma s\u0103 garanteze libertatea cuv\u00e2ntului<\/a> \u0219i a religiei;<\/li>\n
  11. Urma s\u0103 fie proclamat\u0103 o amnistie pentru toate persoanele care comiseser\u0103 infrac\u021biuni politice \u00een timpul revolu\u021biei.<\/li>\n<\/ol>\n

    Din cei 135 de deputa\u021bi prezen\u021bi, 86 au votat \u00een favoarea Unirii, 3 au votat \u00eempotriv\u0103, iar 36 s-au ab\u021binut, 13 deputa\u021bi fiind absen\u021bi ( lista \u0219i op\u021biunile la votare<\/a>). Citirea rezultatului a fost \u00eenso\u021bit\u0103 de aplauze furtunoase \u0219i strig\u0103te entuziaste \u201eTr\u0103iasc\u0103 Unirea cu Rom\u00e2nia!\u201d[9]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

    Dup\u0103 ce la data de 2 aprilie 1918<\/a>, Ion Incule\u021b \u0219i-a dat demisia din conducerea Sfatului \u021a\u0103rii, fiind numit ca ministru f\u0103r\u0103 portofoliu pentru Basarabia<\/a>, a fost numit ca pre\u0219edinte al Sfatului \u021a\u0103rii omul politic Constantin Stere<\/a> (2 aprilie 1918 – 25 noiembrie 1918) \u0219i apoi Pantelimon Halippa<\/a> (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului \u021a\u0103rii \u0219i-a \u021binut lucr\u0103rile \u00eentre 25-27 noiembrie 1918<\/a>. Dup\u0103 aprobarea reformei agrare pentru Basarabia \u00een noiembrie 1918, Sfatul \u021a\u0103rii<\/i> a votat o mo\u021biune prin care aproba unirea f\u0103r\u0103 condi\u021bii cu Rom\u00e2nia<\/a>, exprim\u00e2ndu-\u0219i \u00eencrederea \u00een viitorul democratic al noului stat, \u00een care nu mai era nevoie de o protec\u021bie special\u0103 pentru Basarabia.[1]<\/a><\/span><\/sup> La data de 27 noiembrie<\/a> 1918<\/a>, Sfatul \u021a\u0103rii s-a autodizolvat.<\/p>\n

    Urm\u0103ri<\/span><\/h2>\n

    \u00cen toamna anului 1919<\/a>, au fost convocate alegeri parlamentare \u00een Basarabia<\/a>. Au fost ale\u0219i 90 de deputa\u021bi \u0219i 35 de senatori. Pe 20 decembrie<\/a>1919<\/a>, ace\u0219tia au votat, al\u0103turi de reprezentan\u021bii altor regiuni rom\u00e2ne\u0219ti, ratificarea Actelor Unirii aprobate de Sfatul \u021a\u0103rii<\/i>, de Congresul Na\u021bional din Transilvania<\/i> \u0219i de Congresul Na\u021bional din Bucovina<\/i>[10]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

    Timp de 22 da ani, Unirea cu Rom\u00e2nia a ferit Basarabia de r\u0103zboiul civil rus<\/a>, de tragediile colectiviz\u0103rii<\/a>, ale Holodomorului<\/a>, ale \u00ab\u00a0terorii ro\u0219ii<\/i>\u00a0\u00bb dezl\u0103n\u021buit\u0103 de Ceka-GPU-NKVD<\/a> \u0219i ale deport\u0103rilor<\/a> c\u0103tre Gulag<\/a>. Aceasta era \u00eentocmai scopul Sfatului \u021a\u0103rii, inclusiv al delega\u021bilor ru\u0219i sau ucraineni care au votat Unirea. \u00cen acest r\u0103stimp Basarabia a primit, conform datelor \u00ab\u00a0Oficiului interna\u021bional pentru refugia\u021bi al Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor\u00a0\u00bb \u00eentemeiat de Fridtjof Nansen<\/a>, zeci de mii de refugia\u021bi din Rusia<\/a> \u0219i Ucraina<\/a>, majoritatea simpli civili (printre care me\u0219te\u0219ugari sau mici pr\u0103v\u0103lieri evrei<\/a>, credincio\u0219i pravoslavnici, simpli \u021b\u0103rani ucraineni) care-\u0219i riscau via\u021ba trec\u00e2nd Nistrul<\/a> \u00eenot sau pe ghia\u021b\u0103 sub gloan\u021bele gr\u0103nicerilor ru\u0219i (uneori \u0219i rom\u00e2ni). Dintre ace\u0219ti refugia\u021bi, socoti\u021bi indiferen\u021biat \u00ab\u00a0reac\u021bionari<\/i>\u00a0\u00bb sau \u00ab\u00a0contra-revolu\u021bionari<\/i>\u00a0\u00bb de autorit\u0103\u021bile sovietice, to\u021bi cei care se mai aflau \u00een Basarabia<\/a> \u00een vara anului 1940<\/a>, c\u00e2nd Armata Ro\u0219ie<\/a> a ocupat \u021bara, au fost deporta\u021bi \u00een Siberia<\/a>.<\/p>\n

    O minoritate dintre locuitorii Basarabiei, \u00eendeosebi printre cei mai s\u0103raci \u0219i printre evreii de tendin\u021b\u0103 radical\u0103 (desprin\u0219i din partidul socialist evreiesc \u00ab\u00a0Bund<\/i>\u00a0\u00bb sau \u0412\u0441\u0435\u043e\u0431\u0449\u0438\u0439 \u0435\u0432\u0440\u0435\u0439\u0441\u043a\u0438\u0439 \u0440\u0430\u0431\u043e\u0447\u0438\u0439 \u0441\u043e\u044e\u0437), era favorabil\u0103 regimului bol\u0219evic \u0219i, prin urmare, ostil\u0103 Unirii, c\u0103reia i s-a opus \u0219i pe care Uniunea Sovietic\u0103<\/a> s-a bazat pentru a lupta politic \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Dintre toate teritoriile pierdute de Imperiul Rus<\/a>, Basarabia a fost singurul a c\u0103rui cedare nu a fost recunoscut\u0103 de URSS<\/a>, nefiind confirmat\u0103 de nici-un tratat semnat de guvernul bol\u0219evic. Prin urmare, acesta a reac\u021bionat \u00eempotriva Unirii pe de-o parte suscit\u00e2nd \u00een Basarabia \u00eens\u0103\u0219i r\u0103scoala de la Tatarbunar<\/a>, pe de alt\u0103 parte \u00eenfiin\u021b\u00e2nd \u00een Ucraina<\/a> sovietic\u0103, pe malul st\u00e2ng al Nistrului<\/a>, Republica Autonom\u0103 Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103<\/a>, \u00een care a dezvoltat \u00ab\u00a0Moldovenismul<\/a><\/i>\u00a0\u00bb. La procesul r\u0103scula\u021bilor de la Tatarbunar, au venit, ca ap\u0103r\u0103tori ai acuza\u021bilor, mul\u021bi intelectuali comuni\u0219ti<\/a> din Europa<\/a> occidental\u0103 precum Henri Barbusse<\/a>, care au contribuit, spre satisfac\u021bia Uniunii Sovietice, s\u0103 popularizeze \u00een str\u0103in\u0103tate imaginea unei Rom\u00e2nii represive care ar fi \u00ab\u00a0ocupat \u00een mod nedrept un teritoriu profund doritor de a fi sovietic<\/i>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

    Sursa:\u00a0wikipedia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Basarabia (a\u0219a cum fusese definit\u0103 \u00een cadrul administra\u021biei \u021bariste \u00een 1812 la Tratatul de la Bucure\u0219ti) s-a constituit ca Republic\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-20405","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5j7","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20405","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20405"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20405\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20449,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20405\/revisions\/20449"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20405"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20405"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20405"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}