{"id":20758,"date":"2017-04-05T11:55:30","date_gmt":"2017-04-05T09:55:30","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=20758"},"modified":"2017-04-05T07:56:05","modified_gmt":"2017-04-05T05:56:05","slug":"nume-cu-care-ne-mandrim-banateanul-iosif-ivanovici","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=20758","title":{"rendered":"Nume cu care ne m\u00e2ndrim: b\u0103n\u0103\u0163eanul Iosif Ivanovici"},"content":{"rendered":"<p>Imnul Expozi\u0163iei Universale de la Paris din anul 1889, atunci c\u00e2nd a fost inaugurat \u015fi celebrul Turn Eiffel, a fost compus de timi\u015foreanul Iosif Ivanovici.<\/p>\n<p>\u00cen data de 31 martie 1889 a fost inaugurat celebrul turn Eiffel, construit pentru a servi drept arc de intrare la Expozi\u0163ia Universal\u0103 de la Paris. T\u00e2rgul mondial avea s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 centenarul Revlu\u0163iei franceze (1789-1799). Turnul a fost deschis publicului la 6 mai \u015fi a devenit unul dintre simbolurile Fran\u0163ei.<\/p>\n<p>S-au scris multe despre turnul Eiffel, \u00eens\u0103 un lucru pu\u0163in \u015ftiut \u015fi interesant este c\u0103 la deschiderea turnului s-a c\u00e2ntat \u015fi piesa care a fost aleas\u0103 ca imn al Expozi\u0163iei Universale. Pentru imnul oficial al t\u00e2rgului mondial de la Paris au fost primite de organizatori 116 piese din toat\u0103 lumea.<\/p>\n<p>C\u00e2\u015ftig\u0103tor avea s\u0103 fie b\u0103n\u0103\u0163eanul Iosif Ivanovici, cu compozi\u0163ia \u201eValurile Dun\u0103rii\u201d (\u00een german\u0103 Donauwellen sau \u00een englez\u0103 The Danube Waves), \u00een aranjamentul lui Emile Waldteufel. Valsul lui Ivanovici a devenit un a\u015fa succes \u00eenc\u00e2t de atunci mul\u0163i \u00eel consider\u0103 ca fiind opera lui Johann Strauss-fiul (care a compus \u201eDun\u0103rea albastr\u0103\u201d).<br \/>\nValsul lui Ivanovici a devenit un a\u015fa succes \u00eenc\u00e2t de atunci mul\u0163i \u00eel consider\u0103 ca fiind opera lui Johann Strauss-fiul (care a compus \u201eDun\u0103rea albastr\u0103\u201d).<\/p>\n<p>Iosif (Jovan) Ivanovici s-a n\u0103scut la Timi\u015foara (\u00eentr-o familie de s\u00e2rbi), \u00een anul 1845 (\u00een timpul imperiului Austriac). C\u00e2nta la flaut \u015fi la clarinet, a fost dirijor de coruri, fanfare \u015fi compozitor. A l\u0103sat \u00een urm\u0103 350 de piese. A compus valsuri, polci, cadriluri, mar\u015furi militare, piese pentru pian sau pentru voce, \u00eens\u0103 lucrarea de c\u0103p\u0103t\u00e2i avea s\u0103 fie \u00eens\u0103 \u201eValurile Dun\u0103rii\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen 1859, la 14 ani, Iosif Ivanovici a ajuns la Gala\u0163i (\u00een Principatul Moldovei), \u00een trupa de copii a Regimentului 6 Infanterie.<\/p>\n<p>La Gala\u0163i a luat lec\u0163ii de clarinet de la Alois Riedl, iar apoi va ajunge s\u0103 studieze muzica la Ia\u015fi, sub \u00eendrumarea lui Emil Lehr. Revenint la Gala\u0163i, ajunge \u00een gradul de ofi\u0163er \u015fi va fi dirijor al mai multor forma\u0163ii de muzic\u0103 militar\u0103. \u00cen anul 1900, ajunge inspector general al muzicii militare din Rom\u00e2nia \u015fi se stabile\u015fte la Bucure\u015fti. \u00cen 1902 avea s\u0103 moar\u0103. Str\u0103nepotul s\u0103u este renumitul pianist Andrei Ivanovici (n\u0103scut la Bucure\u015fti \u00een 1968) \u2013 care a studiat Conservatorul din Leningrad, Academia Muzical\u0103 de la Moscova \u015fi Colegiul Muzical din Karlsruhe. Actualmente tr\u0103ie\u015fte \u00een Germania.<\/p>\n<p><strong>Dedicat \u015fi scris pentru domni\u015foara Sara Fried<\/strong><\/p>\n<p>Publicistul lugojean Cristian Ghinea a f\u0103cut \u00eens\u0103 o descoperire interesant\u0103 legat\u0103 de celebra compozi\u0163ie \u201eValurile Dun\u0103rii\u201d. Este vorba de un articol publicat de fostul dirijor, compozitor \u015fi muzicolog lugojean Tobias Schwager, publicat \u00een anul 1985, \u201eRevista mea\u201d din Israel.<\/p>\n<p>\u201eO scurt\u0103 perioad\u0103 de timp, Ivanovici a fost capel-maistru al fanfarei militare din ora\u015f, ocazie cu care a cunoscut-o pe Sara Fried, o feti\u0163\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, care provenea dintr-o familie evreiasc\u0103 din Lugoj. Iat\u0103 cum descrie Tobias Schwager momentul:<\/p>\n<p>. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, \u00een 1880, Ivanovici revine la Lugoj, dornic s\u0103 o revad\u0103 pe micu\u0163a sa muz\u0103, care devenise \u00eentre timp o feti\u015fcan\u0103 de 14 ani. El i-a \u00eenm\u00e2nat atunci tinerei domni\u015foare manuscrisul valsului Valurile Dun\u0103rii. A\u015fa cum spune Schwager, era vorba despre \u201d, a scris Cristian Ghinea pe blogul s\u0103u.<\/p>\n<p>Pl\u0103cu\u0163a este p\u0103strat\u0103 de Comunitatea Evreiasc\u0103 din Lugoj<\/p>\n<p>Manuscrisul este p\u0103strat \u015fi ast\u0103zi cu grij\u0103 la sediul Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Lugoj, de c\u0103tre secretarul Iosif Singer. Indica\u0163ia de pe manuscris este \u201eDonauwellen Walzer, von I. Ivanovics fur Fraulein Sara, gewimdet und geschrieben fur Fraulein Sara\u201d, iar pe spatele plachetei e scris din nou, cu caractere mari, ornamentale:\u201eDonauwellen Walzer. Ivanovics, gewimdet und geschrieben fur Fraulein Sara Fried. \u00cen traducere: \u201eValsul Valurile Dun\u0103rii, Ivanovics, dedicat \u015fi scris pentru domni\u015foara Sara Fried\u201d.<\/p>\n<p>\u201cSara Fried, descendenta unei vechi familii de lugojeni cu \u00eenclina\u0163ii artistice, s-a c\u0103s\u0103torit tot cu un lugojean, Iosif Ludovic Dreichlinger. \u00cempreun\u0103, ace\u015ftia au avut trei b\u0103ie\u0163i: Gheorghe Dreichlinger, stabilit la Bucure\u015fti, dr. ing. Otto Dreichlinger (chimist de renume) \u015fi dr. Gabriel Dreichlinger, medic. Se mai \u015ftie c\u0103 unul dintre str\u0103nepo\u0163i tr\u0103ie\u015fte \u00een Israel. Sara, cea care a inspirat acordurile valsului \u201eValurile Dun\u0103rii\u201d, este \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u00een Cimitirul Evreiesc din Lugoj. Monumentul funerar are inscrip\u0163ia: Sara Dreichlinger (n. Fried 1866-1935)\u201d, a mai scris Cristian Ghinea.<br \/>\nSursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Imnul Expozi\u0163iei Universale de la Paris din anul 1889, atunci c\u00e2nd a fost inaugurat \u015fi celebrul Turn Eiffel, a fost<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-20758","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5oO","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20758","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20758"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20758\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20773,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20758\/revisions\/20773"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20758"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20758"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20758"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}