{"id":22082,"date":"2017-05-09T10:00:45","date_gmt":"2017-05-09T07:00:45","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=22082"},"modified":"2017-05-09T09:35:23","modified_gmt":"2017-05-09T06:35:23","slug":"9-mai-ziua-independentei-de-stat-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=22082","title":{"rendered":"9 Mai – Ziua Independen\u021bei de Stat a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

Discu\u021biile privind ra\u021biunea aducerii \u00een Rom\u00e2nia, a unui prin\u021b str\u0103in, au revenit \u00een actualitate \u00een urma abdic\u0103rii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11\/23 februarie 1866. Rom\u00e2nii voiau, prin alegerea unui principe str\u0103in, \u00eenl\u0103turarea certurilor interne pentru domnie, consolidarea statului abia constituit amenin\u021bat de imperiile str\u0103ine, preg\u0103tirea terenului pentru dob\u00e2ndirea mai rapid\u0103 a independen\u021bei, pentru modernizarea statului.<\/p>\n

Cu acordul Locotenen\u021bei Domne\u0219ti, un organ administrativ politic creat la 11 februarie 1866 pentru a-i \u021bine locul fostului domnitor, omul politic Ion C. Br\u0103tianu a fost trimis \u00een Occident pentru a apela la sprijinul lui Napoleon al III-lea, potrivit volumului ”O istorie a rom\u00e2nilor” (Ion Bulei, 2007). A fost propus, \u00een calitate de viitor domn al Rom\u00e2niei, Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei, care a refuzat. \u00cen contextul nou creat, Ion C. Br\u0103tianu s-a deplasat la Dusseldorf, la 19\/31 martie 1866, unde i-a f\u0103cut aceea\u0219i propunere ofi\u021berului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptat\u0103, ofi\u021berul av\u00e2nd \u00eencuviin\u021barea din partea lui Napoleon al III-lea, dar \u0219i a cancelarului Prusiei Otto von Bismarck.<\/p>\n

Urm\u0103rind punerea \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit a Marilor Puteri, Locotenen\u021ba Domneasc\u0103 a publicat la 30 martie\/11 aprilie, o proclama\u021bie c\u0103tre popor, prin care era f\u0103cut\u0103 recomandarea alegerii prin plebiscit a principelui Carol-Ludovic de Hohenzollern ca domn al Rom\u00e2niei, sub numele de Carol I, consemneaz\u0103 Ion Scurtu \u00een volumul ”Carol I” (2004).<\/p>\n

Oamenii politici rom\u00e2ni au reac\u021bionat rapid, un plebiscit na\u021bional fiind organizat \u00eentre 2\/14-8\/20 aprilie 1866. Acesta a avut un rezultat pozitiv \u2014 635.969 “pentru” \u0219i doar 244 ”contra” \u2014 , prin\u021bul Carol devenind domnitor al Rom\u00e2niei. La 10 mai 1866, \u00eenso\u021bit de Ion C. Br\u0103tianu, principele Carol I a intrat \u00een Bucure\u0219ti, fiind primit de o mul\u021bime entuziast\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Drumul a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost \u00eent\u00e2mpinat de mitropolitul Nifon. Dup\u0103 un scurt Te Deum, oficialit\u0103\u021bile au intrat \u00een Camera Deputa\u021bilor; aici Carol I a depus jur\u0103m\u00e2ntul.<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etap\u0103 de mari progrese pentru Rom\u00e2nia \u00een plan demografic, economic, social, administrativ, politic \u0219i cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constitu\u021bii (29 iunie\/1 iulie 1866) una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care a r\u0103mas \u00een vigoare p\u00e2n\u0103 \u00een 1923. Pe aceast\u0103 nou\u0103 Constitu\u021bie a \u021b\u0103rii, Carol a depus urm\u0103torul jur\u0103m\u00e2nt: ”Jur a p\u0103zi Constitu\u021biunea \u0219i legile poporului rom\u00e2n, a men\u021bine drepturile na\u021bionale \u0219i integritatea teritoriului”.<\/p>\n

\"Imagini
\nChiar dac\u0103 primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acut\u0103 instabilitate politic\u0103, Carol I s-a implicat \u00een politica intern\u0103 \u0219i extern\u0103 a \u021b\u0103rii. Astfel, a stimulat organizarea institu\u021biilor statale, mai ales a armatei, care a jucat un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een ob\u021binerea Independen\u021bei de Stat \u00een 1877-1878.<\/p>\n

Redeschiderea problemei orientale, prin r\u0103scoala antiotoman\u0103 a Bosniei \u0219i Her\u021begovinei \u00een 1875, urmat\u0103 de aceea a bulgarilor \u00een 1876 \u0219i Serbiei \u0219i Muntenegrului \u00een acela\u0219i an, a constituit momentul favorabil de aducere \u00een prim-plan a independen\u021bei Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Ast\u0103zi se \u00eemplinesc 140 de ani de c\u00e2nd Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi proclama independen\u0163a de stat. \u00cen 9 mai 1877, ministrului de Externe al Rom\u00e2niei, Mihail Kog\u0103lniceanu, declara \u00een Camera Deputa\u0163ilor: \u201eSuntem independen\u0163i, suntem na\u0163iune de sine st\u0103t\u0103toare\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cen contextul prefigur\u0103rii conflictului din Balcani, Rom\u00e2nia a semnat la 4 aprilie 1877 Conven\u021bia cu Rusia, prin care armatele acesteia erau l\u0103sate s\u0103 treac\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei, respect\u00e2ndu-se integritatea teritorial\u0103 a \u021b\u0103rii. Rusia a considerat \u00eens\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu era un stat independent \u0219i c\u0103 semn\u0103turile ei interna\u021bionale nu aveau valoare juridic\u0103. Astfel, trupele ruse\u0219ti au trecut Prutul \u00eenainte de aprobarea de c\u0103tre Parlament a Conven\u021biei. La 6\/18 aprilie Rom\u00e2nia s-a mobilizat. Din momentul \u00een care Imperiul Otoman a \u00eenceput bombardarea localit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti de pe malul Dun\u0103rii (6\/18 aprilie), Rom\u00e2nia s-a aflat de fapt \u00eentr-un conflict deschis cu aceasta. Rom\u00e2nii au protestat bombard\u00e2nd Vidinul \u0219i Turtucaia la 26 aprilie\/8 mai.<\/p>\n

Opinia public\u0103 \u0219i presa rom\u00e2neasc\u0103 au cerut guvernului proclamarea de urgen\u021b\u0103 a independen\u021bei \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Adunarea Deputa\u021bilor a dezb\u0103tut \u00een \u0219edin\u021b\u0103 public\u0103 la 29 aprilie\/11 mai situa\u021bia creat\u0103, adopt\u00e2nd o mo\u021biune prin care s-a declarat starea de r\u0103zboi cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie\/12 mai Senatul a votat o mo\u021biune asem\u0103n\u0103toare.
\nLa 9\/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinar\u0103 a Adun\u0103rii Deputa\u021bilor, care a proclamat Independen\u021ba de Stat a Rom\u00e2niei. \u00cen fa\u021ba Adun\u0103rii, ministrul afacerilor str\u0103ine, Mihail Kog\u0103lniceanu a declarat: “\u00cen stare de rezbel, cu leg\u0103turile rupte, ce suntem? Suntem independen\u021bi; suntem na\u021biune de sine st\u0103t\u0103toare (…) A\u0219adar domnilor deputa\u021bi, nu am cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 \u0219i fric\u0103 de a declara \u00een fa\u021ba Reprezentan\u021bei Na\u021bionale c\u0103 noi suntem o na\u021biune liber\u0103 \u0219i independent\u0103”, potrivit volumului ”Istoria Rom\u00e2niei \u00een date” (2003).<\/p>\n

Dup\u0103 discurs, Adunarea Deputa\u021bilor a votat o mo\u021biune, cu 79 de voturi pentru \u0219i 2 ab\u021bineri, prin care lua act c\u0103 “rezbelul \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Turcia, cu ruperea leg\u0103turilor noastre cu Poarta \u0219i independen\u021ba absolut\u0103 a Rom\u00e2niei au primit consacrarea lor oficial\u0103”. \u00cen aceea\u0219i zi, \u0219i Senatul a adoptat o mo\u021biune cu un con\u021binut identic. Tributul datorat Por\u021bii (914 000 lei) a fost anulat \u0219i trecut \u00een contul cheltuielilor pentru armat\u0103.<\/p>\n

La 10\/22 mai 1877 au avut loc, la Bucure\u0219ti, o serie de festivit\u0103\u021bi prilejuite de proclamarea Independen\u021bei Rom\u00e2niei. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun \u0219i a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Br\u0103tianu, mini\u0219tri, deputa\u021bi, senatori, membrii \u00eenaltului cler, \u00eenal\u021bi magistra\u021bi ai \u021b\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i zi a fost instituit\u0103 prima decora\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 \u2014 “Steaua Rom\u00e2niei”, \u00een vederea recompens\u0103rii serviciilor militare \u0219i civile deosebite aduse statului rom\u00e2n.<\/p>\n

10 mai 1877: Ordinul Steaua Rom\u00e2niei \u2013 primul act de independen\u0163\u0103 al Rom\u00e2niei<\/p>\n

\"Imagine<\/p>\n

Ordinul Steaua Romaniei in grad de Cavaler, tip Civili, model 1877.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

De\u0219i Independen\u021ba Rom\u00e2niei a fost proclamat\u0103 \u00een Parlament de Mihail Kog\u0103lniceanu, a fost necesar ca neat\u00e2rnarea s\u0103 fie cucerit\u0103 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. \u00centre 12\/24 \u0219i 16\/28 iulie 1877 trupele rom\u00e2ne au trecut Dun\u0103rea. Armata rom\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 nicio experien\u021b\u0103 de r\u0103zboi, dar cu mult\u0103 d\u0103ruire \u0219i un curaj enorm, a cucerit pe r\u00e2nd redutele Grivi\u021ba (30 aug.\/11 sept. 1877), Rahova (9\/21 sept. 1877), Opanez (28 nov.\/10 dec. 1877) \u0219i Sm\u00e2rdan (12\/24 ian. 1878) , potrivit volumului ”O istorie a rom\u00e2nilor” (Ion Bulei, 2007).<\/p>\n

Asaltul de la Grivi\u0163a \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Asediul Plevnei \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Cucerirea Plevnei<\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0\"Imagine<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\"Fi\u0219ier:Batalia<\/p>\n

Rom\u00e2nia, Serbia \u0219i Muntenegru nu au fost admise la negocierea \u0219i semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano prin care s-a pus cap\u0103t R\u0103zboiului ruso-rom\u00e2no-turc (19 febr.\/3 mart.1878), motivul invocat fiind acela c\u0103 independen\u021ba proclamat\u0103 nu fusese recunoscut\u0103 de Marile Puteri \u0219i c\u0103 \u021b\u0103rile respective nu puteau constitui subiectul unui act interna\u021bional. Prin acest Tratat, Poarta a recunoscut independen\u021ba Rom\u00e2niei, al\u0103turi de cea a Serbiei \u0219i Muntenegrului \u0219i autonomia Bulgariei. \u00cens\u0103, Dobrogea, Delta Dun\u0103rii \u0219i Insula \u0218erpilor au fost cedate Rusie de c\u0103tre Imperiul Otoman, care-\u0219i rezerva dreptul de a o schimba ”cu partea Basarabiei deta\u0219at\u0103 la 1856” se arat\u0103 \u00een volumul ”Istoria Rom\u00e2niei \u00een date” (2003).
\nLa 1\/13 iunie-1\/13 iulie 1878, a fost convocat Congresul interna\u021bional de la Berlin, cu scopul revizuirii Tratatului de la San Stefano, cu participarea reprezentan\u021bilor celor \u0219apte Mari Puteri. \u00cenc\u0103 o dat\u0103, Rom\u00e2nia nu a fost admis\u0103, din acela\u0219i motiv ca \u0219i la San Stefano, \u00eens\u0103 Congresul i-a recunoscut independen\u021ba \u0219i drepturile ei asupra Dobrogei, Deltei Dun\u0103rii \u0219i Insulei \u0218erpilor, cu condi\u021bia accept\u0103rii \u00eencorpor\u0103rii sudului Basarabiei la Rusia. Jude\u021bele Bolgrad, Cahul \u0219i Ismail din sudul Basarabiei (retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856) au fost \u00eencorporate din nou Rusiei, de\u0219i Conven\u021bia ruso-rom\u00e2n\u0103 din aprilie 1877 prev\u0103zuse \u00een mod expres respectarea integrit\u0103\u021bii teritoriale a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Rusia \u0219i Austro-Ungaria au recunoscut independen\u021ba Rom\u00e2niei \u00een octombrie 1878, \u00een timp ce celelalte Mari Puteri semnatare ale Tratatului de la Berlin au condi\u021bionat recunoa\u0219terea independen\u021bei \u021b\u0103rii dup\u0103 modificarea art. 7 al Constitu\u021biei din 1866, \u00een spiritul prevederilor Tratatului de la Berlin.<\/p>\n

Consiliul de Mini\u0219tri a hot\u0103r\u00e2t la 9\/21 septembrie 1878, acordarea titlului de Alte\u021b\u0103 Regal\u0103 lui Carol I, realiz\u00e2ndu-se, astfel, un prim \u0219i important pas spre proclamarea Regatului Rom\u00e2niei.<\/p>\n

La 10\/22 mai 1881, c\u00e2nd s-au \u00eemplinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului rom\u00e2n, au avut loc festivit\u0103\u021bi prilejuite de proclamarea Regatului \u0219i \u00eencoronarea domnitorului Carol I ca\u00a0rege al Rom\u00e2niei. Evenimentul \u00eencoron\u0103rii a fost anun\u021bat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui Carol I \u0219i cea a reginei Elisabeta au fost realizate din o\u021belul unui tun capturat de la turci \u00een 1877. “(…) Cu m\u00e2ndrie dar primesc aceast\u0103 coroan\u0103, care a fost f\u0103cut\u0103 din metalul unui tun stropit cu s\u00e2ngele eroilor no\u0219tri \u0219i care a fost sfin\u021bit\u0103 de biseric\u0103. O primesc ca simbol al independen\u021bei \u0219i puterii Rom\u00e2niei\u00a0!” aprecia cu acel prilej primul rege al Rom\u00e2niei, Carol I, fapt men\u021bionat \u00een volumul ”Carol I” (Ion Scurtu, 2004).<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Discu\u021biile privind ra\u021biunea aducerii \u00een Rom\u00e2nia, a unui prin\u021b str\u0103in, au revenit \u00een actualitate \u00een urma abdic\u0103rii domnitorului Alexandru Ioan<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-22082","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5Ka","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22082"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22082\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22104,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22082\/revisions\/22104"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}