{"id":25421,"date":"2017-07-21T09:36:50","date_gmt":"2017-07-21T06:36:50","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=25421"},"modified":"2017-07-21T08:41:08","modified_gmt":"2017-07-21T05:41:08","slug":"110-ani-de-la-moartea-pictorului-nicolae-grigorescu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=25421","title":{"rendered":"110 ani de la moartea pictorului Nicolae Grigorescu"},"content":{"rendered":"

Pictor \u0219i desenator, mare peisagist \u0219i portretist, Nicolae Grigorescu s-a n\u0103scut la 15 mai 1838, \u00een localitatea Pitaru, jude\u021bul D\u00e2mbovi\u021ba.<\/p>\n

\"Imagini<\/div>\n

\"Harta<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Potrivit “Mic Dic\u021bionar Enciclopedic”, Ed. Univers Enciclopedic 2005, Nicolae Grigorescu este principalul ctitor al picturii moderne rom\u00e2ne, pe care o \u00eendreapt\u0103 pe f\u0103ga\u0219ul deschis de grupul pictorilor de la Barbizon, urmat de cel al impresioni\u0219tilor (“Toamn\u0103 la Fontainebleau”, “Paznicul de la Chailly”, “Maternitate”).<\/p>\n

Site-ul\u00a0grigorescu.artmuseum.ro<\/a>, al Muzeului Memorial “Nicolae Grigorescu” din C\u00e2mpina, o sec\u021bie a Muzeului Jude\u021bean de Art\u0103 Prahova “Ion Ionescu-Quintus”, noteaz\u0103 c\u0103 Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii rom\u00e2ne moderne, urmat de Ion Andreescu \u0219i \u0218tefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele genera\u021bii de arti\u0219ti care, \u00een primele decenii ale secolului al XX-lea, c\u0103utau s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 aduc\u0103 la lumin\u0103 valorile profund definitorii ale spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

A fost al \u0219aselea copil al lui Ion \u0219i al Ruxandrei Grigorescu. \u00cen 1843, c\u00e2nd \u00eei moare tat\u0103l, familia se mut\u0103 la Bucure\u0219ti, \u00een Mahalaua C\u0103r\u0103midarilor, \u00een casa unei m\u0103tu\u0219i.<\/p>\n

Lucreaz\u0103 ca ucenic (1848-1850) \u00een atelierul miniaturistului \u0219i pictorului de biserici ceh Anton Chladek (1794-1882), execut\u0103 icoane pentru biserica din B\u0103icoi (jude\u021bul Prahova) \u0219i M\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u0219ani. \u00cen 1856, realizeaz\u0103 compozi\u021bia istoric\u0103 “Mihai sc\u0103p\u00e2nd stindardul”, pe care o prezint\u0103 domnitorului Barbu \u0218tirbei, \u00eempreun\u0103 cu o peti\u021bie prin care solicit\u0103 un ajutor financiar pentru studii.<\/p>\n

\u00cen anii 1856-1857, picteaz\u0103 biserica nou\u0103 a M\u0103n\u0103stirii Zamfira (jude\u021bul Prahova), apoi, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1861, biserica M\u0103n\u0103stirii Agapia. La interven\u021bia lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care \u00eei apreciaz\u0103 calitatea picturii, prime\u0219te o burs\u0103 pentru a studia la Paris.
\n<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Zamfira, singura din jude\u021bul Prahova, care mai p\u0103streaz\u0103 pictura original\u0103 realizat\u0103 de Nicolae Grigorescu. M\u0103n\u0103stirea este situat\u0103 la jum\u0103tatea drumului dintre Ploie\u0219ti \u0219i V\u0103lenii de Munte, pe teritoriul comunei Lip\u0103ne\u0219ti, \u00een satul Zamfira<\/i><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL IN BRATE, M\u0102N\u0102STIREA AGAPIA<\/p>\n

Potrivit\u00a0grigorescu.artmuseum.ro<\/a>, \u00een 1861, t\u00e2n\u0103rul Grigorescu pleac\u0103 la Paris, unde intr\u0103 la \u0218coala de Belle-Arte, frecvent\u00e2nd atelierul lui S\u00e9bastien Cornu (1804-1870), unde este coleg cu Auguste Renoir (1841-1919). Con\u0219tient de propriile-i lacune \u00een forma\u021bia artistic\u0103, va studia \u00een primul r\u00e2nd desenul \u0219i compozi\u021bia. P\u0103r\u0103se\u0219te \u00eens\u0103 cur\u00e2nd acest atelier \u0219i, atras de concep\u021biile artistice ale \u0218colii de la Barbizon, se stabile\u0219te \u00een aceast\u0103 localitate, des\u0103v\u00e2r\u0219indu-\u0219i educa\u021bia pictural\u0103 prin asimilarea experien\u021bei unor arti\u0219ti ca Jean-Fran\u00e7ois Millet (1814-1875), Camille Corot (1796-1875), Gustave Courbet (1819-1877) \u0219i Th\u00e9odore Rousseau (1812-1867). Influen\u021bat de acest mediu artistic, Grigorescu este preocupat de \u00eensu\u0219irea unor modalit\u0103\u021bi novatoare de expresie artistic\u0103, \u00een atmosfera cultului pentru pictura “en plein air”, ce preg\u0103te\u0219te apropiata afirmare a impresioni\u0219tilor, men\u021bioneaz\u0103 site-ul citat.<\/p>\n


\n<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Lucrarea “Car cu boi” de Nicolae Grigorescu, expus\u0103 \u00een cadrul licita\u021biei “Impresionism \u0219i Postimpresionism rom\u00e2nesc” (2010)<\/i><\/p>\n

Particip\u0103 la Expozi\u021bia Universal\u0103 de la Paris din 1867 cu \u0219apte lucr\u0103ri, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul “\u021aig\u0103ncu\u0219\u0103”, revine de c\u00e2teva ori \u00een \u021bar\u0103 \u0219i, \u00eencep\u00e2nd din 1870, particip\u0103 la Expozi\u021biile arti\u0219tilor \u00een via\u021b\u0103 \u0219i la cele organizate de Societatea Amicilor Belle-lor-Arte. \u00cen anii 1873-1874, face c\u0103l\u0103torii de studii \u00een Italia (Roma, Neapole, Pompei), Grecia \u0219i la Viena.<\/p>\n

\u00cen 1877, este chemat s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 \u00een calitate de “pictor de front”, realiz\u00e2nd la fa\u021ba locului, \u00een luptele de la Grivi\u021ba \u0219i Rahova, desene \u0219i schi\u021be ce vor sta la baza unor compozi\u021bii.<\/p>\n

Din 1879 p\u00e2n\u0103 \u00een 1890 lucreaz\u0103 \u00eendeosebi \u00een Fran\u021ba, fie \u00een Bretania, la Vitr\u00e9, fie \u00een atelierul s\u0103u din Paris. Revenit \u00een \u021bar\u0103, deschide mai multe expozi\u021bii personale la Ateneul Rom\u00e2n, \u00eentre anii 1891 \u0219i 1904. Din 1890, se stabile\u0219te \u00een \u021bar\u0103 \u0219i se dedic\u0103 preponderent subiectelor rustice, \u00eentr-o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 varia\u021bie a motivului, picteaz\u0103 portrete de \u021b\u0103r\u0103nci, care cu boi pe drumuri pr\u0103fuite de \u021bar\u0103 \u0219i numeroase peisaje cu specific rom\u00e2nesc.
\n<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 
\nMuzeul Memorial “Nicolae Grigorescu” din C\u00e2mpina (1990)<\/i><\/p>\n

Construie\u0219te, la C\u00e2mpina, o cas\u0103, devenit\u0103 apoi muzeu, potrivit site-ului art-zone.ro. \u00ce\u0219i tr\u0103ie\u0219te \u00een aceast\u0103 cas\u0103 ultimii ani de via\u021b\u0103, 1904-1907, aici g\u0103sindu-se \u0219i ultimul s\u0103u atelier, noteaz\u0103\u00a0grigorescu.artmuseum.ro<\/a>. S-a retras la C\u00e2mpina \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 familia: so\u021bia sa, Maria Danciu, \u0219i fiul s\u0103u, Gheorghe Grigorescu. A ales acest ora\u0219 pentru aerul s\u0103u patriarhal \u0219i, mai ales, pentru \u00eemprejurimile de o inegalabil\u0103 frumuse\u021be: malurile Prahovei, \u00eenconjurate de dealuri acoperite de o vegeta\u021bie specific\u0103, albastrul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it al cerului, elemente pe care le \u00eent\u00e2lnim adesea \u00een operele sale din aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

Casa, construit\u0103 chiar de artist, a ars \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial deoarece, din nefericire, aici fusese stabilit Cartierul General German pentru \u00eentreaga zon\u0103, iar, spre finalul r\u0103zboiului, un mare incendiu a distrus-o \u00een \u00eentregime. O parte din obiecte, \u00een special cele de la parter, au putut fi salvate, ceea ce a f\u0103cut posibil\u0103 reconstituirea casei artistului (atelierul, sufrageria, biblioteca) \u00een perioada 1954-1955, Muzeul Memorial fiind deschis \u00een 1957.<\/p>\n

Tablourile expuse provin din patrimoniul ini\u021bial al casei memoriale a artistului sau sunt \u00eemprumutate din colec\u021biile Muzeului de Art\u0103 din Ploie\u0219ti, ca \u0219i din acelea ale Muzeului Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. Reconstruc\u021bia s-a desf\u0103\u0219urat sub directa \u00eendrumare a fiului artistului, fotografiile din timpul vie\u021bii lui Nicolae Grigorescu fiind de mare ajutor. Planurile de reconstruc\u021bie au fost realizate de arhitectul c\u00e2mpinean Popi\u0219teanu, iar Nae Goage, sculptor amator \u0219i, vreme de mai mul\u021bi ani, ucenic al artistului, a contribuit, al\u0103turi de Gheorghe Grigorescu, fiul pictorului, la refacerea c\u00e2t mai fidel\u0103 a cl\u0103dirii.
\n
\n<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Schi\u021be \u0219i desene originale ale lui Nicolae Grigorescu expuse, pentru prima dat\u0103, \u00een municipiul C\u00e2mpina (2016)<\/i><\/p>\n

Micul Dic\u021bionar Enciclopedic scrie c\u0103 Grigorescu a revolu\u021bionat mijloacele de exprimare plastic\u0103 ale picturii rom\u00e2ne\u0219ti, promovate de pictura academic\u0103, cu cele mai libere, mai spontane, \u00een tu\u0219e aparente \u0219i puternic vibrate, conforme viziunii moderne (“Pe malul Siretului”, “Fete torc\u00e2nd la poart\u0103”, “Iarmaroc”). Are o prodigioas\u0103 activitate de pictor de icoane \u0219i biserici, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 transpar\u0103 \u00een detaliile unor ample compozi\u021bii religioase voca\u021bia sa de peisagist (bisericile de la B\u0103icoi, M\u0103rginenii de Jos, Zamfira, Puchenii Mari \u0219i Agapia). Picteaz\u0103 scene din via\u021ba rural\u0103, figuri \u0219i portrete de \u021b\u0103rani \u00eentr-o viziune idilic\u0103, evrei din t\u00e2rgurile moldovene\u0219ti de odinioar\u0103, precum \u0219i numeroase portrete reprezentative pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103 a epocii (“Mocanul”, “Ciob\u0103na\u0219”, “\u021a\u0103ranc\u0103 cu maram\u0103”, “Evreul cu g\u00e2sc\u0103”, “Marele Ban Herescu-N\u0103sturel”, “Portret de femeie”, “Autoportret”). Urm\u00e2nd \u00een 1877 armatele rom\u00e2ne\u0219ti pe front, Grigorescu a l\u0103sat \u00een schi\u021be, desene, acuarele \u0219i tablouri, de un pronun\u021bat dinamism, o m\u0103rturie impresionant\u0103 asupra R\u0103zboiului de independen\u021b\u0103 (“Atacul de la Sm\u00e2rdan”, “Convoi de prizonieri”, “Sentinela”). Dup\u0103 1880, elementele de factur\u0103 impresionist\u0103 ale picturii sale se accentueaz\u0103, imaginile c\u00e2\u0219tig\u00e2nd \u00een luminozitate \u0219i atmosfer\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 acea caracteristic\u0103 disolu\u021bie a formelor, proprie impresionismului, ci p\u0103str\u00e2ndu-le construc\u021bia (“Pesc\u0103ri\u021b\u0103 la Granville”, “B\u0103tr\u00e2n\u0103 la Brolle”, “Car cu boi pe \u00eenserat”). \u00cen ultimii 10-12 ani de via\u021b\u0103, pictura lui Grigorescu este marcat\u0103 de prevalen\u021ba tonului foarte deschis al luminii, fa\u021b\u0103 de intensitatea pigmentar\u0103 a culorii (“Car cu boi la Ora\u021bii”, “\u00centoarcerea de la b\u00e2lci”).
\n
\n<\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Expozi\u021bia “Nicolae Grigorescu \u2014 maestrul de la C\u00e2mpina” (2006).<\/i><\/p>\n

\u00cen 1899, este ales membru al Academiei Rom\u00e2ne, fiind primul artist plastic c\u0103ruia i se face aceast\u0103 onoare.<\/p>\n

Se stinge din via\u021b\u0103 la 21 iulie 1907 la C\u00e2mpina.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pictor \u0219i desenator, mare peisagist \u0219i portretist, Nicolae Grigorescu s-a n\u0103scut la 15 mai 1838, \u00een localitatea Pitaru, jude\u021bul D\u00e2mbovi\u021ba.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-25421","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6C1","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25421","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25421"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25421\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25431,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25421\/revisions\/25431"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}