{"id":30504,"date":"2017-12-18T10:32:27","date_gmt":"2017-12-18T08:32:27","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=30504"},"modified":"2017-12-19T11:03:03","modified_gmt":"2017-12-19T09:03:03","slug":"sarbatoarea-craciunului-la-romani","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=30504","title":{"rendered":"S\u0103rb\u0103toarea CR\u0102CIUNULUI la rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"

ParteaI<\/p>\n

Cr\u0103ciunul este perioada tradi\u0163iilor, a supersti\u0163iilor \u015fi a obiceiurilor transmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. Colindul, scenetele cu motive religioase \u015fi mesele bogate sunt nelipsite \u00een toate col\u0163urile \u0163\u0103rii, \u00een special la sat, acolo unde obiceiurile s-au p\u0103strat mai bine.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

S\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului \u00eenseamn\u0103, pentru mai to\u0163i locuitorii Europei, timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, \u00eens\u0103 exist\u0103 unele obiceiuri care variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de \u0163ar\u0103 \u015fi de istoria fiec\u0103rui popor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Lingvi\u015ftii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuv\u00e2ntului “Cr\u0103ciun”.<\/strong> Unii spun c\u0103 ar fi mo\u015ftenit din latinescul “creationem”, care \u00eenseamn\u0103 crea\u0163ie sau na\u015ftere, iar alte izvoare istorice ar sugera c\u0103 la originea sa se afl\u0103 un cuv\u00e2nt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Al\u0163i speciali\u015fti spun c\u0103 ar proveni din slav\u0103. Cel pu\u0163in opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuv\u00e2nt de-a lungul timpului.<\/p>\n

Cr\u0103ciunul este o perioad\u0103 a tradi\u0163iilor, a supersti\u0163iilor \u015fi a obiceiurilor transmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. \u00cen toate zonele istorice ale Rom\u00e2niei, \u00een centrul s\u0103rb\u0103torior de iarn\u0103 se afl\u0103 familia \u015fi credin\u0163a \u00eentr-un an mai bun \u015fi mai prosper.<\/p>\n

\u00a0\u00cen seara de Ajun, casele sunt curate \u015fi preg\u0103tite \u00een a\u015fteptarea colind\u0103torilor. Colindul este cea mai larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tradi\u0163ie de Cr\u0103ciun, al\u0103turi de \u00eempodobirea bradului.<\/div>\n

Transilvania<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen satele din Maramure\u015f, colind\u0103torii iau cu asalt uli\u0163ele<\/strong> \u00eenc\u0103 din Ajunul Cr\u0103ciunului \u015fi sunt r\u0103spl\u0103ti\u0163i cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umbl\u0103 din cas\u0103 \u00een cas\u0103 cu “Steaua” sau cu “Capra”, reprezenta\u0163ii r\u0103sp\u00e2ndite \u00een numeroase zone din Rom\u00e2nia, potrivit c\u0103r\u0163ii “Tradi\u0163ii de Cr\u0103ciun” realizate de Centrul de Crea\u0163ie, Art\u0103 \u015fi Tradi\u0163ie Bucure\u015fti.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Ceva mai aparte \u015fi consacrat \u00een zona Maramure\u015fului este “Jocul Mo\u015filor”,<\/strong> la originea c\u0103ruia se crede c\u0103 au stat ceremoniile cu m\u0103\u015fti din nop\u0163ile de priveghi, un ritual str\u0103vechi de cinstire a mor\u0163ilor. Dup\u0103 ce au colindat toat\u0103 noaptea, copiii \u015fi tinerii \u00ee\u015fi iau bicele \u015fi ies pe uli\u0163ele satului. Cine le ise \u00een cale este “croit” de biciul “mo\u015filor”. “Mo\u015fii” maramure\u015feni poart\u0103, \u00een general, o masc\u0103 f\u0103cut\u0103 din blan\u0103 de cornute \u015fi bat la u\u015file oamenilor pentru a-i speria \u015fi pentru a le ura un an mai bun.<\/p>\n

<\/p>\n

O alt\u0103 tradi\u0163ie nelipsit\u0103 \u00een acest col\u0163 al Rom\u00e2niei este “Viflaimul”<\/strong> – o pies\u0103 de teatru popular \u00een care este recreat momentul apari\u0163iei magilor \u015fi al p\u0103storilor ce prevestesc na\u015fterea lui Iisus. \u00cen jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol \u00een care sunt \u00eentruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, \u00eengerul, p\u0103storii, cei trei crai de la R\u0103s\u0103rit, osta\u015fii, moartea, dracul, mo\u015ful, str\u0103jerul \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, \u00een func\u0163ie de c\u00e2t de mare este ceata.<\/p>\n

Tot aici, de Cr\u0103ciun nu se d\u0103 cu m\u0103tura, nu se spal\u0103 rufe \u015fi nu se d\u0103 nimic cu \u00eemprumut<\/strong>. Cei care au animale \u015fi p\u0103s\u0103ri<\/strong> \u00een gospod\u0103rie obi\u015fnuiesc s\u0103 le dea m\u00e2ncare pe s\u0103turate \u015fi o bucat\u0103 de aluat dospit<\/strong>, despre care se spune c\u0103 le-ar feri de boli.<\/p>\n

\u00cen unele zone, \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului \u00eenc\u0103 se mai leag\u0103 pomii fructiferi cu paie<\/strong> pentru a fi mai roditori \u00een anul care vine. Cei supersti\u0163io\u015fi ung cu usturoi vitele, la coarne \u015fi la \u015folduri,<\/strong> pentru a alunga spiritele rele. Din str\u0103buni se spune c\u0103, dac\u0103 vitele se culc\u0103 \u00een seara de Ajun pe partea st\u00e2ng\u0103, este semn c\u0103 iarna va fi lung\u0103 \u015fi geroas\u0103.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Tot \u00een Transilvania, se mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103, \u00een satele de pe T\u00e2rnave, “butea feciorilor”<\/strong>. B\u0103ie\u0163ii<\/strong> se str\u00e2ng<\/strong> \u00een ceat\u0103 pentru a aduna, \u00eenc\u0103 din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a anului<\/strong>. Ceata de colind\u0103tori este organizat\u0103 dup\u0103 reguli complicate \u015fi fiecare membru are un rol (ghir\u0103u, ajutor de ghir\u0103u, jude, p\u00e2rg\u0103u mare, p\u00e2rg\u0103u mic). Tot \u00een aceast\u0103 zon\u0103 se c\u00e2nt\u0103 un colind cu r\u0103d\u0103cini de peste dou\u0103 milenii, intitulat “\u00cemp\u0103ratul Romei”. Colindul red\u0103 contextul istoric al na\u015fterii lui Iisus, \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului roman Octavian Augustus \u015fi descrie momentul venirii celor trei magi de la R\u0103s\u0103rit cu daruri – aur, smirn\u0103 \u015fi t\u0103m\u00e2ie.<\/p>\n

\"Imagine<\/p>\n

\u00cen satul Limba, din jude\u0163ul Alba, se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 un vechi obicei – “Pi\u0163\u0103ratul”.<\/strong> Denumirea vine de la “pi\u0163\u0103r\u0103u” – colacul pe care cei mici \u00eel primesc atunci c\u00e2nd merg la colindat. El este f\u0103cut din aluat care r\u0103m\u00e2ne de la p\u00e2ine sau de la cozonaci.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen comuna Ilva Mare din Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, \u00een Ajnul Cr\u0103ciunului pornesc prin sat “belciugarii”<\/strong> – tineri costuma\u0163i \u00een capr\u0103, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire \u015fi mireas\u0103, care interpreteaz\u0103, \u00een fiecare cas\u0103, o mic\u0103 scenet\u0103. Obiceiul nu este specific cre\u015ftinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred c\u0103 gospod\u0103ria \u00een care joac\u0103 “belciugarii” va fi una bogat\u0103 \u00een anul care vine. De aceea, toat\u0103 lumea \u00eei a\u015fteapt\u0103 \u015fi \u00eei r\u0103spl\u0103te\u015fte.<\/p>\n

La S\u0103li\u015fte, \u00een jude\u0163ul Sibiu, se p\u0103streaz\u0103 o tradi\u0163ie veche din anul 1895. \u00cen seara de Ajun, cetele de feciori colind\u0103 \u00een toate casele satului, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume populare. Colindatul<\/strong> \u00eencepe cu casa primarului \u015fi a preotului, dup\u0103 care feciorii pornesc din cas\u0103 \u00een cas\u0103, p\u00e2n\u0103 diminea\u0163\u0103, iar la final se duc direct la “ceat\u0103”, unde colind\u0103 “gazda”.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen prima zi de Cr\u0103ciun, la pr\u00e2nz, cetele de feciori colind\u0103 \u00een biseric\u0103, dup\u0103 \u00eencheierea slujbei, fiind asculta\u0163i de tot satul.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u00cen a patra zi de Cr\u0103ciun, toate cetele din M\u0103rginime, dar \u015fi din localit\u0103\u0163i de dincolo de mun\u0163i, din jude\u0163ele V\u00e2lcea \u015fi Arge\u015f, sunt invitate la \u00eentrunirea cetelor de juni de la S\u0103li\u015fte<\/strong>, care se \u0163ine anual \u00eenc\u0103 de la 1895, cu o singur\u0103 \u00eentrerupere, de zece ani, dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. Fiecare ceat\u0103 \u00ee\u015fi prezint\u0103 jocurile tradi\u0163ionale \u015fi mesajul, dup\u0103 care se prind cu to\u0163ii \u00een Hora Unirii.<\/p>\n

Sursa:google.ro<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ParteaI Cr\u0103ciunul este perioada tradi\u0163iilor, a supersti\u0163iilor \u015fi a obiceiurilor transmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. Colindul, scenetele cu motive religioase<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":30505,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-30504","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/craciun.jpg?fit=1200%2C1144","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-7W0","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/30504","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=30504"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/30504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30506,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/30504\/revisions\/30506"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/30505"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=30504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=30504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=30504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}