Despre Bucure\u015fti se \u015ftie c\u0103 este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 ca ora\u015f \u00een 1459, fondator fiind Vlad al III-lea \u0162epe\u015f, nepotul lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n.<\/p>\n
De\u015fi nu se afl\u0103 \u00een centrul \u0163\u0103rii, Bucure\u015ftiul este centrul economic al Rom\u00e2niei \u015fi de departe cel mai populat ora\u015f. Iar alegerea ora\u015fului pentru a devenit capital[ a fost f\u0103cut\u0103, potrivit istoricilor, din punct de vedere economic, dar \u015fi datorit\u0103 importan\u0163ei sale strategice.<\/p>\n
\u201cO capital\u0103 nu se mut\u0103, nu trebuie mutat\u0103, printr-o hot\u0103r\u00e2re administrativ\u0103, \u00eenainte s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de complexul de influen\u0163e economice \u015fi demografice care fac s\u0103 se adune \u00eentr-un anume loc popula\u0163ia mai numeroas\u0103, atr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 d\u00e2nsa \u015fi autoritatea central\u0103. Capitalele sunt alese din motive economice, \u00een primul r\u00e2nd, sau strategice, acolo unde se \u00eencruci\u015feaz\u0103 drumurile de nego\u0163, unde e centrul regiunilor de produc\u0163ie \u015fi se adun\u0103 \u00een chip natural popula\u0163ia, sau \u00een centre supravegheate, unde se poate supraveghea \u0163ara\u201d, este de p\u0103rere istoricul Petre. P. Panaitescu, care a fost un sus\u0163in\u0103tor al alegerii Bucure\u015ftiului.<\/p>\n
\u00cenainte ca Bucure\u015fti s\u0103 ajung\u0103 centrul administrativ al \u0163\u0103rii, trebuie spus c\u0103 prima capital\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a fost \u00een Arge\u015f, pe la 1200, acolo unde s-a aflat Basarab \u00centemeietorul.<\/p>\n
Mai t\u00e2rziu, la 1418, noua capital\u0103 a fost mutat\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte, un t\u00e2rg mare \u015fi bogat, cu foarte mul\u0163i negustori. Despre Bucure\u015fti se \u015ftie c\u0103 este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 ca ora\u015f \u00een 1459, fondator fiind Vlad al III-lea \u0162epe\u015f, nepotul lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n.<\/p>\n
Dou\u0103 secole mai t\u00e2rziu, \u00een 1659, Bucure\u015ftiul devine capitala \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, sub domnia lui Gheorghe Ghica.<\/p>\n
Ce se afla \u00een jurul Bucure\u015ftiului<\/p>\n
\u201cLocul unde sunt a\u015feza\u0163i Bucure\u015ftii este o veche a\u015fezare omeneasc\u0103. S-a dovedit c\u0103 \u00een aceste p\u0103r\u0163i, pe malurile lacurilor din jurul ora\u015fului nostru, au fost numeroase localit\u0103\u0163i preistorice. Erau locuri prielnice pentru via\u0163a omeneasc\u0103 \u015fi ferite de n\u0103v\u0103lirile pr\u0103dalnice ale du\u015fmanilor. \u00cen jurul Bucure\u015ftilor era o mo\u015fie domneasc\u0103, folosit\u0103 de t\u00e2rgove\u0163i, cuprinz\u00e2nd \u00een veacul al XVIII-lea 12 sate. De aceast\u0103 mo\u015fie domnul putea dispune \u015fi putea face danii. Capitala, ca \u015fi alte t\u00e2rguri ale \u0163\u0103rii, era deci mo\u015fia domniei. Avea o autonomie local\u0103, dup\u0103 chipul comunelor din Apus, cu un consiliu ales de t\u00e2rgove\u0163i, \u00een frunte cu un jude\u0163 \u015fi cu 12 p\u00e2rgari, dar \u015fi cu p\u00e2rc\u0103labul, reprezentantul domniei\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 Petre P. Panaitescu.<\/p>\n
Devenind Capital\u0103, aceasta avea dreptul s\u0103 ia vam\u0103, care era a domnului, o vam\u0103 mic\u0103, pentru trecerea c\u0103ru\u0163elor cu marf\u0103, \u015fi o vam\u0103 mai mare, pentru desfacerea produselor \u00een t\u00e2rg. Ca \u015fi ast\u0103zi, privilegiat\u0103 era tot biserica, cea\u00a0 care era scutit\u0103 de la plata v\u0103mii atunci c\u00e2nd prin t\u00e2rg treceau c\u0103ru\u0163ele \u00eenc\u0103rcate ale m\u0103n\u0103stirilor.<\/p>\n
Importan\u0163a strategic\u0103 a avut la r\u00e2ndul ei un rol bine determinat \u00een alegerea Bucure\u015ftiului drept capitala Rom\u00e2niei. Ora\u015ful este construit pe o serie de dealuri care, datorit\u0103 lucr\u0103rilor edilitare, au disp\u0103rut, dar pe vremuri existau cet\u0103\u0163i construite \u00een v\u00e2rful lor, precum m\u0103n\u0103stirile Mihai Vod\u0103 sau Radu Vod\u0103.<\/p>\n
Locul de unde se vedea Dun\u0103rea<\/p>\n
Acest loc \u00eenalt, la marginea p\u0103durilor, putea aduna locuitori mul\u0163i \u015fi era un bun punct de paz\u0103 pentru o\u015fteni \u015fi de observa\u0163ie spre Dun\u0103re.<\/p>\n
\u201cAcolo, sub ap\u0103rarea o\u015ftenilor, cinsti\u0163ii negustori puteau s\u0103 se a\u015feze \u00een jurul bisericilor \u00eenchinate sfin\u0163ilor de c\u0103tre breslele lor \u015fi aceasta a contribuit la ridicarea ora\u015fului \u015fi la alegerea lui drept sediu al domniei. O evolu\u0163ie natural\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor economice \u015fi situa\u0163ia strategic\u0103 \u00een c\u00e2mpie au impus alegerea capitalei \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Aceast\u0103 constatare are o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea trecutului nostru \u00een adev\u0103rata ei lumin\u0103\u201d, mai precizeaz\u0103 istoricul Petre P. Panaitescu.<\/p>\n
La trei ani dup\u0103 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne de la 1859, rolul de nou\u0103 capital\u0103 urma s\u0103-l joace Bucure\u015ftiul, ora\u015f care pe l\u00e2ng\u0103 dep\u0103rtarea semnificativ\u0103 de Imperiul \u0162arist, dispunea de o popula\u0163ie \u015fi o infrastructur\u0103 acceptabile pentru noua calitate.<\/p>\n
\u00cen perioada interbelic\u0103, ora\u015ful era cunoscut ca Micul Paris, un ora\u015f europenizat \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, dar comunismul a distrus din spiritul acestui ora\u015f.<\/p>\n
Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre Bucure\u015fti se \u015ftie c\u0103 este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 ca ora\u015f \u00een 1459, fondator fiind Vlad al III-lea \u0162epe\u015f,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":32982,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-32981","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/traduceri-autorizate-Bucuresti.jpg?fit=776%2C696","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-8zX","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/32981","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=32981"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/32981\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32983,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/32981\/revisions\/32983"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/32982"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=32981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=32981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=32981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}