{"id":40421,"date":"2018-09-06T12:42:22","date_gmt":"2018-09-06T09:42:22","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=40421"},"modified":"2018-09-06T12:42:22","modified_gmt":"2018-09-06T09:42:22","slug":"palatul-din-romania-care-a-supravietuit-razboaielor-si-comunismului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=40421","title":{"rendered":"Palatul din Rom\u00e2nia care a supravie\u0163uit r\u0103zboaielor \u015fi comunismului"},"content":{"rendered":"<p><b>Castelul Sturdza de la Micl\u0103u\u0219eni<\/b>, cunoscut \u0219i sub denumirea de\u00a0<b>Palatul Sturdza<\/b>, este un castel \u00een stil neogotic construit \u00eentre anii 1880-1904 de c\u0103tre Gheorghe Sturza \u0219i so\u021bia sa Maria, \u00een satul\u00a0<a title=\"Micl\u0103u\u0219eni, Ia\u0219i\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Micl%C4%83u%C8%99eni,_Ia%C8%99i\">Micl\u0103u\u0219eni<\/a>, la o distan\u021b\u0103 de 20 km de\u00a0<a title=\"Roman, Rom\u00e2nia\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Roman,_Rom%C3%A2nia\">Roman<\/a>\u00a0\u0219i 65 km de municipiul\u00a0<a title=\"Ia\u0219i\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ia%C8%99i\">Ia\u0219i<\/a>. \u00cen prezent, se afl\u0103 \u00een proprietatea Mitropoliei Moldovei \u0219i Bucovinei \u0219i este inclus pe Lista monumentelor istorice din jude\u021bul Ia\u0219i din anul 2015, av\u00e2nd codul\u00a0<a title=\"Cod LMI\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cod_LMI\">cod LMI<\/a>\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Cod:LMI:IS-II-m-B-04199.02\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Cod:LMI:IS-II-m-B-04199.02\">IS-II-m-B-04199.02<\/a><sup id=\"cite_ref-1\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-1\">[1]<\/a><\/sup>, ca parte a ansamblului\u00a0<a title=\"M\u0103n\u0103stirea Micl\u0103u\u0219eni\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/M%C4%83n%C4%83stirea_Micl%C4%83u%C8%99eni\">M\u0103n\u0103stirea Micl\u0103u\u0219eni<\/a>. Ansamblul este format din 3 monumente:<\/p>\n<ul>\n<li>Biserica &#8220;Sf. Voievozi&#8221;, &#8220;Buna Vestire&#8221; &#8211; dat\u00e2nd din 1787 \u0219i av\u00e2nd codul IS-II-m-B-04199.01<\/li>\n<li>Castelul Sturza &#8211; dat\u00e2nd din secolul al XVII-lea, recl\u0103dit \u00een 1752 \u0219i \u00een secolul al XIX-lea \u0219i av\u00e2nd codul IS-II-m-B-04199.02<\/li>\n<li>Parcul &#8211; dat\u00e2nd din secolul al XIX-lea \u0219i av\u00e2nd codul IS-II-m-B-04199.03.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen jurul anului 1410, domnitorul\u00a0<a title=\"Alexandru cel Bun\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Alexandru_cel_Bun\">Alexandru cel Bun<\/a>\u00a0(1400-1432) a d\u0103ruit\u00a0<a title=\"Vornic\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Vornic\">vornicului<\/a>\u00a0Micl\u0103u\u0219 (1380-1440), membru \u00een\u00a0<a class=\"new\" title=\"Sfatul Domnesc \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Sfatul_Domnesc&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Sfatul Domnesc<\/a>, o mo\u0219ie \u00eentins\u0103, situat\u0103 \u00een apropierea de Lunca Siretului. Mo\u0219ia a devenit cunoscut\u0103 sub denumirea de Micl\u0103u\u0219eni, dup\u0103 moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urma\u0219ii vornicului Micl\u0103u\u0219 au v\u00e2ndut mo\u0219ia c\u0103tre\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Vistiernic\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Vistiernic\">vistiernicul<\/a>\u00a0<a class=\"new\" title=\"Simion Stroici \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Simion_Stroici&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Simion Stroici<\/a>\u00a0(1550-1623). Satul acesta i-a fost \u00eent\u0103rit acestuia \u00een 1598.<\/p>\n<p>La \u00eenceputul secolului al XVII-lea, vistienicul Simion Stroici a construit aici un conac<sup id=\"cite_ref-2\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-2\">[2]<\/a><\/sup>\u00a0ale c\u0103rui ruine se mai puteau \u00eenc\u0103 vedea la \u00eenceputul secolului al XX-lea.\u00a0<sup id=\"cite_ref-3\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-3\">[3]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>Printr-un testament din 5 iunie 1622, vistiernicul Simion Stroici a l\u0103sat mo\u0219tenire satul Micl\u0103u\u0219eni &#8220;Lupului Pr\u0103j\u0103scului \u0219i nepoatei mele Saftei, \u0219i fiului meu, la Gligorie, cu hele\u0219tee \u0219i cu pris\u0103ci \u0219i cu tot venitul, pentru c\u0103 i-am luat spre d\u00e2n\u0219ii ca s\u0103-mi fie ei ficiori de suflet&#8221;. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea (\u00een 1697), urma\u0219ii lui\u00a0<a class=\"new\" title=\"Lupu Pr\u0103jescu \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Lupu_Pr%C4%83jescu&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Lupu Pr\u0103jescu<\/a>, neav\u00e2nd urma\u0219i, au l\u0103sat domeniul fra\u021bilor Ioan \u0219i Sandu Sturdza, cu care se \u00eenrudeau.<\/p>\n<p>La data de 19 aprilie 1699, fra\u021bii Sturdza \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre ei averile, mo\u0219ia Micl\u0103u\u0219eni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe mo\u0219ie locuiau \u0219i munceau \u021b\u0103rani cl\u0103ca\u0219i \u0219i \u021bigani v\u0103tra\u0219i robi, care \u0219i ast\u0103zi poart\u0103 nume de meserii: Buc\u0103taru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru, Surugiu, dup\u0103 cum scrie Costin Meri\u0219ca, \u00een lucrarea\u00a0<i>&#8220;Castelul Micl\u0103u\u0219eni \u00een cultura rom\u00e2n\u0103&#8221;<\/i>\u00a0(Ed. &#8220;Cronica&#8221;, Ia\u0219i, 1996).\u00a0<sup id=\"cite_ref-Corl\u0103\u021ban_4-0\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Corl%C4%83%C8%9Ban-4\">[4]<\/a><\/sup>\u00a0Locuitorii satului Micl\u0103u\u0219eni tr\u0103iau \u00een bordeie s\u0103r\u0103c\u0103cioase pe mo\u0219ia boierului \u0219i pe g\u00e2rla din preajma parcului boieresc.\u00a0<sup id=\"cite_ref-5\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-5\">[5]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen anul 1752, vornicul Ioan Sturdza a recl\u0103dit conacul boieresc, construindu-l cu demisol \u0219i parter \u0219i \u00een form\u0103 de cruce.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Ciofl\u00e2nc\u0103_6-0\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Ciofl%C3%A2nc%C4%83-6\">[6]<\/a><\/sup>\u00a0Conacul avea 20 de camere, c\u00e2te zece pe fiecare etaj. \u00cen grajdurile conacului erau ad\u0103posti\u021bi cai de ras\u0103, preg\u0103ti\u021bi pentru \u00eentrecerile manejului din cuprinsul domeniului.<\/p>\n<p>Preocupat de extinderea mo\u0219iei, fiul lui Ioan Sturdza,\u00a0<a class=\"new\" title=\"Dimitrie (Dumitrachi) Sturdza \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Dimitrie_(Dumitrachi)_Sturdza&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Dimitrie<\/a>\u00a0(1756-1846), a construit \u00een perioada 1821-1823 o biseric\u0103 de curte, \u00een apropierea castelului. El a \u00eenzestrat-o cu o frumoas\u0103 catapeteasm\u0103 \u00een stil baroc \u0219i cu numeroase obiecte de cult valoroase. De asemenea, Dimitrie Sturdza a construit aici \u0219i grajduri pentru cai. Fiul lui Dimitrie, Alecu Sturdza (1803-1848), a amenajat pe o suprafa\u021b\u0103 de 42 hectare din jurul conacului un frumos parc \u00een stil englezesc, cu specii de arbori ornamentali \u0219i numeroase alei cu flori.\u00a0<sup id=\"cite_ref-7\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-7\">[7]<\/a><\/sup>\u00a0El s-a ocupat de achizi\u021bionarea mai multor c\u0103r\u021bi \u0219i manuscrise rare care au \u00eembog\u0103\u021bit colec\u021biile conacului.<\/p>\n<p>\u00cen\u00a0<i>Prefa\u021b\u0103 la Cronicile Rom\u00e2niei sau Letopise\u021bele Moldaviei \u0219i Valahiei<\/i>, edi\u021bia a doua,\u00a0<a title=\"Mihail Kog\u0103lniceanu\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Mihail_Kog%C4%83lniceanu\">Mihail Kog\u0103lniceanu<\/a>\u00a0scrie, \u00eentre altele:\u00a0<i>&#8220;&#8230;Originalul Tragediei lui Alexandru Beldiman mi s-a pus la dispozi\u021biune de domnul\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Dimitrie Sturdza\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Dimitrie_Sturdza\">Dimitrie A. Sturdza<\/a>, care \u00een pre\u021bioasa sa colec\u021biune de la\u00a0<a title=\"Micl\u0103u\u0219eni, Ia\u0219i\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Micl%C4%83u%C8%99eni,_Ia%C8%99i\">Micl\u0103u\u0219eni<\/a>\u00a0posed\u0103 \u0219i d-lui un mare num\u0103r de letopise\u021be manuscrise, dar\u0103 care sunt mai noi dec\u00e2t manuscrisele p\u0103strate de mine&#8221;<\/i>.<\/p>\n<p>De\u0219i era v\u0103r cu domnitorul\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Mihail Sturdza\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Mihail_Sturdza\">Mihail Sturdza<\/a>,\u00a0<a class=\"new\" title=\"Alexandru (Alecu) Sturdza-Micl\u0103u\u0219eni \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Alexandru_(Alecu)_Sturdza-Micl%C4%83u%C8%99eni&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Alecu Sturdza<\/a>\u00a0(1803-1848) a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at ideile revolu\u021bionarilor de la 1848. El a murit de holer\u0103 \u00een anul 1848, exist\u00e2nd suspiciuni c\u0103 ar fi fost otr\u0103vit din ordinul domnitorului.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Ciofl\u00e2nc\u0103_6-1\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Ciofl%C3%A2nc%C4%83-6\">[6]<\/a><\/sup>\u00a0A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een biserica conacului. Dup\u0103 moartea sa, de administrarea mo\u0219iei s-a ocupat v\u0103duva sa,\u00a0<a class=\"new\" title=\"Ecaterina Sturdza \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Ecaterina_Sturdza&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Ecaterina Sturdza<\/a>\u00a0(Catinca) (1811-1865). Ea a l\u0103sat mo\u0219ia fiului s\u0103u,\u00a0<a class=\"new\" title=\"George (Iorgu) Sturdza-Micl\u0103u\u0219eni \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=George_(Iorgu)_Sturdza-Micl%C4%83u%C8%99eni&amp;action=edit&amp;redlink=1\">George Sturdza<\/a>\u00a0(1841-1909), \u00een 1863.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1869, George Sturdza s-a c\u0103s\u0103torit cu\u00a0<a class=\"new\" title=\"Maria Ghica \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Maria_Ghica&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Maria Ghica<\/a>\u00a0(1851-1937), fiica scriitorului\u00a0<a title=\"Ion Ghica\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ion_Ghica\">Ion Ghica<\/a>, mut\u00e2ndu-se atunci la mo\u0219ie.<\/p>\n<h3><span id=\"Construirea_castelului\" class=\"mw-headline\">Construirea castelului<\/span><\/h3>\n<p>Dornic s\u0103 refac\u0103 cl\u0103direa conacului, George Sturdza a v\u00e2ndut c\u00e2teva p\u0103duri \u0219i a luat un \u00eemprumut de 100.000 de lei de la Societatea de Credit Funciar Rom\u00e2n, pun\u00e2nd ca gaj mo\u0219ia Micl\u0103u\u0219eni. El trebuia s\u0103-\u0219i achite datoriile \u00een monezi de aur. \u00centre anii 1880 \u0219i 1904, George Sturdza a construit pe amplasamentul vechiului conac un frumos palat \u00een stil neogotic t\u00e2rziu, fiind o copie a castelelor feudale apusene \u0219i amintind de\u00a0<a title=\"Palatul Culturii din Ia\u0219i\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Palatul_Culturii_din_Ia%C8%99i\">Palatul Culturii din Ia\u0219i<\/a>, dar \u0219i de\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Palatul Domnesc din Ruginoasa\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Palatul_Domnesc_din_Ruginoasa\">Palatul Domnesc din Ruginoasa<\/a>. Planurile construc\u021biei au fost realizate de arhitec\u021bii Iulius Reinecke \u0219i I. Grigsberg. Pe pere\u021bii construc\u021biei se afl\u0103 urm\u0103toarea inscrip\u021bie:\u00a0<i>\u201eCasa ridicat\u0103 aici de str\u0103mo\u0219ul Ioan 1752, sub Matei Ghica Principe, ad\u0103ug\u00e2ndu-se de c\u0103tre Dimitrie biserica \u0219i grajduri, sub Ioan Sandu Sturza Principe, m\u0103rit\u0103 \u0219i \u00eenconjurat\u0103 cu gr\u0103dini de Alexandru \u0219i Ecaterina p\u0103rin\u021bi, sub Mihail Grigore Sturza Principe, fiind ad\u0103ugat manej \u00een anul de la Hristos\u201d<\/i>.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Pop_8-0\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Pop-8\">[8]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>Castelul ad\u0103postea o colec\u021bie valoroas\u0103 de c\u0103r\u021bi \u0219i documente, de costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmur\u0103 de Cararra, argint\u0103rie, dar \u0219i piese arheologice, numismatice \u0219i epigrafice de mare valoare. Numai colec\u021bia de c\u0103r\u021bi num\u0103ra 60.000 de exemplare, multe din ele fiind edi\u021bii princeps sau rarisime.<\/p>\n<p>Singurul copil al lui George Sturdza \u0219i al Mariei Ghica a fost o fiic\u0103, Ecaterina. Ea s-a c\u0103s\u0103torit \u00een anul 1897 cu \u0218erban Cantacuzino, dar nu a avut copii. So\u021bul ei a murit \u00een 1918, Ecaterina Cantacuzino r\u0103m\u00e2n\u00e2nd v\u0103duv\u0103 de t\u00e2n\u0103r\u0103. Ea l-a \u00eenfiat pe v\u0103rul ei, Matei Ghica Cantacuzino, dar acesta nu s-a dovedit interesat de mo\u0219ie, emigr\u00e2nd \u00een Occident \u00een timpul celui de-<a class=\"mw-redirect\" title=\"Al doilea r\u0103zboi mondial\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondial\">al doilea r\u0103zboi mondial<\/a>.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Ciofl\u00e2nc\u0103_6-2\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Ciofl%C3%A2nc%C4%83-6\">[6]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen anul 1907, sub influen\u021ba r\u0103scoalelor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din acel an, \u021b\u0103ranii din Micl\u0103u\u0219eni \u0219i Butea s-au adunat \u00een grupuri, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre castelul Sturze\u0219tilor, la poarta de la r\u0103s\u0103rit a castelului \u0219i cer\u00e2nd s\u0103 discute cu boierul. Acesta le-a ascultat dolean\u021bele \u0219i a poruncit unui slujba\u0219 s\u0103 noteze c\u00e2t p\u0103m\u00e2nt dore\u0219te fiecare. Apoi le-a spus s\u0103 mearg\u0103 acas\u0103 c\u0103 vor primi p\u0103m\u00e2ntul dorit\u00a0<sup id=\"cite_ref-9\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-9\">[9]<\/a><\/sup>.<\/p>\n<p>\u00cen timpul\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Primului r\u0103zboi mondial\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Primului_r%C4%83zboi_mondial\">primului r\u0103zboi mondial<\/a>, castelul a ad\u0103postit un spital militar, iar Maria Ghica \u0219i Ecaterina Cantacuzino au ajutat r\u0103ni\u021bii ca infirmiere. Marele compozitor\u00a0<a title=\"George Enescu\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/George_Enescu\">George Enescu<\/a>\u00a0a vizitat castelul, concert\u00e2nd printre paturile cu r\u0103ni\u021bi. \u00cen anul 1921, prin Legea agrar\u0103, \u021b\u0103ranii de pe mo\u0219ia Micl\u0103u\u0219eni au fost \u00eempropriet\u0103ri\u021bi cu aproape 1.700 de hectare de p\u0103m\u00e2nt, parcelate \u00een 810 loturi.<\/p>\n<p>Pentru o lung\u0103 perioad\u0103, de administrarea castelului s-a ocupat Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George Sturdza \u0219i so\u021bia lui \u0218erban Cantacuzino.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost p\u0103r\u0103sit de Ecaterina Cantacuzino, care a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logof\u0103t Dimitrie Sturza la 1823.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Ilisei_10-0\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Ilisei-10\">[10]<\/a><\/sup>\u00a0Ea a refuzat ini\u021bial s\u0103 evacueze biblioteca de mare valoare pe care o ad\u0103postea castelul, pred\u00e2nd ulterior Episcopiei Romanului dou\u0103 inventare ale bibliotecii. \u00cen iarna anului 1944, au sta\u021bionat \u00een castel prizonieri nem\u021bi. Castelul a fost devastat de solda\u021bii ru\u0219i care au folosit multe c\u0103r\u021bi valoroase pe post de combustibil \u00een sobe, v\u00e2nz\u00e2nd alte volume unor magazine din\u00a0<a title=\"T\u00e2rgu Frumos\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/T%C3%A2rgu_Frumos\">T\u00e2rgu Frumos<\/a>, unde erau folosite pentru \u00eempachetarea m\u0103rfurilor. Pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103r\u021bi, au disp\u0103rut din castel piese de mobilier \u0219i cea mai mare parte din colec\u021biile familiei Sturdza.<\/p>\n<p>O parte din c\u0103r\u021bile r\u0103mase au fost str\u00e2nse de Jacob Popper \u0219i Jean Ackerman, care le-au \u00eenc\u0103rcat \u00eentr-un camion al Ap\u0103r\u0103rii Patriotice \u0219i le-au luat din castel cu scopul de a le proteja.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Ciofl\u00e2nc\u0103_6-3\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Ciofl%C3%A2nc%C4%83-6\">[6]<\/a><\/sup>\u00a0Unele volume au fost depuse la sediu\u00a0<a title=\"ARLUS\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/ARLUS\">ARLUS<\/a>\u00a0din Ia\u0219i, a doua parte au fost v\u00e2ndute\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"BCU Ia\u0219i\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/BCU_Ia%C8%99i\">Bibliotecii Centrale Universitare<\/a>\u00a0\u0219i a treia au fost scoase din \u021bar\u0103. Volumele salvate de Ecaterina Cantacuzino \u0219i pe care le predase Episcopiei Romanului, au fost ulterior donate acesteia.<\/p>\n<h3><span id=\"Donarea_sa_de_c.C4.83tre_Ecaterina_Cantacuzino\"><\/span><span id=\"Donarea_sa_de_c\u0103tre_Ecaterina_Cantacuzino\" class=\"mw-headline\">Donarea sa de c\u0103tre Ecaterina Cantacuzino<\/span><span class=\"mw-editsection\"><span class=\"mw-editsection-bracket\">[<\/span><a class=\"mw-editsection-visualeditor\" title=\"Modific\u0103 sec\u021biunea: Donarea sa de c\u0103tre Ecaterina Cantacuzino\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni&amp;veaction=edit&amp;section=4\">modificare<\/a><span class=\"mw-editsection-divider\">\u00a0|\u00a0<\/span><a title=\"Modific\u0103 sec\u021biunea: Donarea sa de c\u0103tre Ecaterina Cantacuzino\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni&amp;action=edit&amp;section=4\">modificare surs\u0103<\/a><span class=\"mw-editsection-bracket\">]<\/span><\/span><\/h3>\n<div class=\"thumb tright\">\n<div class=\"thumbinner\"><a class=\"image\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Fi%C8%99ier:Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni22.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"thumbimage\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/b\/b4\/Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni22.jpg\/300px-Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni22.jpg\" srcset=\"\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/b\/b4\/Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni22.jpg\/450px-Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni22.jpg 1.5x, \/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/b\/b4\/Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni22.jpg\/600px-Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni22.jpg 2x\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" data-file-width=\"2048\" data-file-height=\"1536\" \/><\/a><\/p>\n<div class=\"thumbcaption\">\n<div class=\"magnify\"><\/div>\n<p>Anexe gospod\u0103re\u0219ti<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p>R\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 \u0219i neav\u00e2nd copii, Ecaterina Cantacuzino s-a c\u0103lug\u0103rit spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Episcopia Romanului\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Episcopia_Romanului\">Episcopiei Romanului<\/a>\u00a0castelul Micl\u0103u\u0219eni, plus parcul de 30 hectare de p\u0103dure care-l \u00eenconjoara, biserica ctitorit\u0103 de p\u0103rin\u021bii s\u0103i (Gheorghe Sturdza \u0219i Maria Sturdza, fiica lui\u00a0<a title=\"Ion Ghica\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ion_Ghica\">Ion Ghica<\/a>) \u0219i toate dependin\u021bele, cu scopul de a fi amenajat\u0103 aici o m\u0103n\u0103stire de maici.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1953, comuni\u0219tii au desfiin\u021bat a\u0219ezarea monastic\u0103, iar maicile au fost mutate la\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Schitul Cozancea\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Schitul_Cozancea\">Schitul Cozancea<\/a>\u00a0din\u00a0<a title=\"Jude\u021bul Boto\u0219ani\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Jude%C8%9Bul_Boto%C8%99ani\">jude\u021bul Boto\u0219ani<\/a>, domeniul intr\u00e2nd \u00een proprietatea statului. Ecaterina Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea, iar osemintele ei au fost aduse \u00een 1970 pentru a fi \u00eenmorm\u00e2ntate \u00een cimitirul familiei Sturdza de l\u00e2ng\u0103 biserica din Micl\u0103u\u0219eni.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Ilisei_10-1\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Ilisei-10\">[10]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen perioada urm\u0103toare, castelul a fost depozit militar de explozibil, patrimoniu al Ministerului Metalurgiei, al Sfatului Popular Regional Ia\u0219i \u0219i al\u00a0<a class=\"mw-redirect\" title=\"Universitatea &quot;Al. I. Cuza&quot; din Ia\u0219i\" href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Universitatea_%22Al._I._Cuza%22_din_Ia%C8%99i\">Universit\u0103\u021bii &#8220;Al. I. Cuza&#8221; din Ia\u0219i<\/a>. Autorit\u0103\u021bile comuniste organizau uneori petreceri \u00een mansarda castelului.<\/p>\n<p>Potrivit informa\u021biilor ob\u021binute de la c\u00e2\u021biva locuitori din Micl\u0103u\u0219eni, o parte din mobilierul castelului a ajuns \u00een casele unor localnici din Micl\u0103u\u0219eni \u0219i Butea. Unele piese de mobilier, av\u00e2nd \u00een\u0103l\u021bimi de peste 3 m, au fost scurtate la picioare sau li s-au eliminat frontoanele pentru a \u00eenc\u0103pea \u00een camerele mai joase ale caselor din sat.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Ichim_11-0\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Ichim-11\">[11]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>\u00cen anul 1960, Castelul de la Micl\u0103u\u0219eni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever, aici func\u021bion\u00e2nd \u0219i \u0219coal\u0103 special\u0103. \u00cen noaptea de 23 decembrie 1968, a izbucnit un incendiu la mansarda castelului, se pare c\u0103 de la o \u021bigar\u0103 l\u0103sat\u0103 aprins\u0103. Atunci au ars ultimele mobile originale ale castelului, care erau depozitate la mansard\u0103. \u00cen anii acelei folosin\u021be nefericite, mai precis \u00een 1985, mansarda \u0219i acoperi\u0219ul castelului au c\u0103zut prad\u0103 unui devastator incendiu. Apa cu care a fost stins incendiul s-a infiltrat \u00een pere\u021bi, contribuind la degradarea progresiv\u0103 a imobilului.<\/p>\n<p>Cl\u0103direa s-a degradat \u00een timp ca urmare a destina\u021biei improprii, ea nemaifiind \u00eentre\u021binut\u0103. S-au produs numeroase degrad\u0103ri ale structurii de rezisten\u00fe\u00e3, a stucaturilor, a sobelor, parchetului, a t\u00e2mpl\u0103riei, a picturii, a componentelor metalice etc. Componentele din lemn au suferit pierderi de material lemnos, elemente sculptate \u0219i traforate etc.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Pop_8-1\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Pop-8\">[8]<\/a><\/sup>\u00a0\u00cen plus, u\u0219ile \u0219i ferestrele au fost ciop\u00e2r\u021bite, parchetul a fost scos, iar \u0219emineurile sparte. \u00cen 1985, conacul a fost afectat de un nou incendiu, arz\u00e2nd acoperi\u0219ul.<\/p>\n<p>\u00centr-un reportaj din vara anului 2002, la un an de la mutarea de aici a Centrului de plasament, un ziarist de la\u00a0<i>Ziarul de Ia\u0219i<\/i>\u00a0constata c\u0103 \u00eenc\u0103 persist\u0103 un miros de urin\u0103, \u00eembibat \u00een pere\u021bi \u0219i \u00een du\u0219umele.\u00a0<sup id=\"cite_ref-Corl\u0103\u021ban_4-1\" class=\"reference\"><a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Castelul_Sturdza_de_la_Micl%C4%83u%C8%99eni#cite_note-Corl%C4%83%C8%9Ban-4\">[4]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>Castelul Micl\u0103u\u015feni, din zona Moldovei, a fost casa din Rom\u00e2nia a multor familii celebre, dar r\u0103zboaiele, comunismul \u015fi mama natur\u0103 i-au luat str\u0103lucirea. Acum, c\u0103lug\u0103ri\u0163ele care \u00eel de\u0163in se zbat s\u0103 \u00eel salveze, scrie William O&#8217;Connor pe Thedailybest.com.<\/p>\n<p>Palatul este un loc idilic, o cas\u0103 parohial\u0103 \u00een stil gotic, unde natura, design-ul \u015fi soarta \u015fi-au \u00eempreunat aspira\u0163iile. Aceast\u0103 oaz\u0103 verde a fost devastat\u0103 de solda\u0163ii ru\u015fi \u015fi de comunism. \u00cen timp ce exteriorul castelului este \u00eentr-o condi\u0163ie bun\u0103, interiorul este ruinat, dar c\u0103lug\u0103ri\u0163ele care \u00eel \u00eengrijesc vor s\u0103 \u00eel reabiliteze.<\/p>\n<p>George \u015fi Maria Sturdza \u015fi-au construit casa pe un teritoriu de 30 de hectare, unde aveau \u015fi o biseric\u0103 privat\u0103. Ini\u0163ial, palatul a vrut s\u0103 fie un refugiu, dar, ulterior, a devenit re\u015fedin\u0163\u0103 pe tot timpul anului. Cei doi formau un cuplu ciudat pentru acea vreme. George nu era interesat de treburile politice ale familiei &#8211; el iubea c\u0103r\u0163ile \u015fi latina. A\u015fa a acumulat una dintre cele mai mari colec\u0163ii private de c\u0103r\u0163i din Rom\u00e2nia (60.000 de volume) pe care le-a transcris \u00een latin\u0103. \u00cen schimb, Maria era o artist\u0103 care picta manuscrise, iar decora\u0163iile de pe pere\u0163ii palatului erau f\u0103cute chiar de ea.<\/p>\n<p>Amestec\u00e2nd floralul, geometricul \u015fi alte simboluri (leul, crucea cu \u015farpe), William O&#8217;Connor spune c\u0103 pere\u0163ii \u00eei amintesc de fotografiile din interiorul cl\u0103dirilor din Detroit. Toate u\u015file, ferestrele \u015fi mobilierul sunt \u00een stil gotic, doar c\u0103 se \u00eendreapt\u0103 mai mult spre partea de poveste dec\u00e2t spre partea \u00eenfrico\u015f\u0103toare \u015fi sumbr\u0103. \u201eAcea lumin\u0103 nu este singurul lucru care d\u0103 casei un aspect mai modern. Este de asemenea \u015fi apa care curge, elementele de design cum ar fi tavanele din b\u0103i construite \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 diminueze volumul de aburi\u201d, adaug\u0103 acesta.<\/p>\n<p><br class=\"clear\" \/><br class=\"clear\" \/><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/321\/5946\/17415445\/2\/1.jpg?resize=410%2C273&#038;ssl=1\" alt=\"\" width=\"410\" height=\"273\" data-recalc-dims=\"1\" \/>\u00a0 \u00a0<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/5\/58\/Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni28.jpg\/800px-Castelul_Sturdza_din_Micl%C4%83u%C8%99eni28.jpg\" width=\"383\" height=\"287\" \/><\/p>\n<p>Sursa:wikipedia.org<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Castelul Sturdza de la Micl\u0103u\u0219eni, cunoscut \u0219i sub denumirea de\u00a0Palatul Sturdza, este un castel \u00een stil neogotic construit \u00eentre anii<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":40422,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-40421","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/800px-Castelul_Sturdza_din_Miclauseni46.jpg?fit=800%2C600","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-avX","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/40421","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=40421"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/40421\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40423,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/40421\/revisions\/40423"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/40422"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=40421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=40421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=40421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}