Anul 2018 a fost un an excelent \u015fi plin de descoperiri \u00een neuro\u015ftiin\u0163e, dovedind c\u0103, de\u015fi creierul este organul nostru principal, de\u0163ine \u00eenc\u0103 multe secrete. Chiar \u015fi \u00een secolul XXI, cercet\u0103torii descoper\u0103 aspecte fundamentale cu privire la acest \u0163esut cu o mas\u0103 de doar aproximativ 1,4 kilograme.<\/p>\n\n\n\n
Un b\u0103iat, cunoscut \u00een literatura medical\u0103 sub denumirea de U.D., a avut \u00eenl\u0103turat\u0103 o treime din emisfera dreapt\u0103 a creierului \u00een urm\u0103 cu 4 ani pentru a-i reduce atacurile de apoplexie; mai exact partea dreapt\u0103 a lobului occipital (centrul de procesare al vederii) \u015fi o bun\u0103 parte din lobul temporal drept, centrul de procesare al sunetului din creier<\/a>. Acum, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 11 ani, U.D. nu poate vedea cu ochiul st\u00e2ng, dar se descurc\u0103 la fel de bine precum al\u0163ii de v\u00e2rsta lui \u00een termeni de cogni\u0163ie \u015fi de procesare a vederii, chiar \u015fi f\u0103r\u0103 acea parte esen\u0163ial\u0103 din creier, scrie Live Science<\/a>.<\/p>\n\n\n\n Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 ambele p\u0103r\u0163i din creier proceseaz\u0103 multe aspecte ale vederii. Dar dreapta este dominant\u0103 \u00een procesarea cuvintelor. Studiul arat\u0103 plasticitatea creierului; \u00een absen\u0163a centrului vederii din dreapta, centrul st\u00e2ng a preluat atribu\u0163iile. Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 partea st\u00e2ng\u0103 a creierului detecteaz\u0103 fe\u0163e la fel de bine precum ar fi f\u0103cut-o partea dreapt\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un virus a infectat oamenii acum mult timp, iar invadatorul \u015fi-a l\u0103sat codul genetic \u00een ADN<\/a>-ul nostru. Cercet\u0103torii au g\u0103sit c\u0103 aceste gene joac\u0103 un rol vital \u00een comunicarea dintre celulele cerebrale care sunt necesare pentru g\u00e2ndirea complex\u0103. Cercet\u0103torii au g\u0103sit c\u0103 genele numite Arc \u00eempacheteaz\u0103 alte informa\u0163ii genetice, trimi\u0163\u00e2ndu-le de la o celul\u0103 nervoas\u0103 la alta. De asemenea, aceast\u0103 gen\u0103 ajut\u0103 la reorganizarea celulelor. Mai mult, problemele cu gena Arc tind s\u0103 aib\u0103 loc \u00een persoanele cu autism sau alte tulbur\u0103ri neuronale.<\/p>\n\n\n\n Mai multe detalii despre descoperire g\u0103si\u0163i aici.<\/a><\/p>\n\n\n\n Ar trebui s\u0103 mul\u0163umim creierului c\u0103 ne scute\u015fte de auzitul fiec\u0103rui pas pe care \u00eel facem. Un studiu realizat pe \u015foareci a ar\u0103tat c\u0103 creierul acestora anula sunetul produs de proprii pa\u015fi. Acest lucru permitea creaturilor s\u0103 aud\u0103 alte sunete din mediul \u00eenconjur\u0103tor, precum zgomotele produse de un pr\u0103d\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au descoperit c\u0103 \u00een creierul \u015foarecilor exist\u0103 un filtru de zgomot realizat prin cuplarea unor celule din cortexul motor<\/a>, o zon\u0103 a creierului responsabil\u0103 pentru mi\u015fcare cu celule din cortexul auditiv, o regiune cerebral\u0103 implicat\u0103 \u00een procesarea sunetului. Celulele din cortexul motor trimiteau semnale pentru a \u00eempiedica celulele din cortexul auditiv de a-\u015fi trimite propriile semnale.<\/p>\n\n\n\n Alte aspecte despre studiu g\u0103si\u0163i la acest link.<\/a><\/p>\n\n\n\n Corpurile noastre arunc\u0103 celulele b\u0103tr\u00e2ne pentru a face loc altora noi. De decenii, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 credeau c\u0103 \u00eenlocuirea celulelor nu are loc \u015fi \u00een creierele b\u0103tr\u00e2ne. Totu\u015fi, \u00een ultimii ani, studiile au ridicat semne de \u00eentrebare cu privire la aceast\u0103 no\u0163iune.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest an, o lucrare a ar\u0103tat cele mai elocvente dovezi c\u0103 \u015fi creierele b\u0103tr\u00e2ne \u00ee\u015fi re\u00eennoiesc celulele. Cercet\u0103torii au studiat 28 de creiere ale unor persoane decedate care nu au suferit de nicio boal\u0103 a creierului, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 14 \u015fi 79 de ani la momentul mor\u0163ii. Savan\u0163ii au analizat hipocampul<\/a>, o regiune cerebral\u0103 important\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi memorie, apoi au num\u0103rat celulele tinere care nu erau \u00eenc\u0103 mature. Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 cele b\u0103tr\u00e2ne aveau acela\u015fi num\u0103r de celule tinere precum creierele persoanelor cu v\u00e2rste mai mici, dar creierele b\u0103tr\u00e2ne f\u0103ceau mai pu\u0163ine vase de s\u00e2nge \u015fi conexiuni \u00eentre celule.<\/p>\n\n\n\n Pentru a complica lucrurile, un alt studiu, publicat la o lun\u0103 dup\u0103 acesta, a g\u0103sit opusul, concluzion\u00e2nd c\u0103 \u00een hipocamp nu se produceau noi celule. Diferen\u0163a poate fi o cauz\u0103 a modului de p\u0103strare al creierelor \u00een cele dou\u0103 studii. Detalii despre acest al doilea studiu g\u0103si\u0163i aici.<\/a><\/p>\n\n\n\n \u00cenainte, se credea c\u0103 bacteriile nu se g\u0103sesc \u00een creier, iar prezen\u0163a acestora \u00een organ ar indica o boal\u0103. Dar unele descoperiri au ar\u0103tat c\u0103 de fapt, creierul poate ad\u0103posti bacterii<\/a> ned\u0103un\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au examinat 34 de creiere ale persoanelor decedate, c\u0103ut\u00e2nd diferen\u0163e \u00eentre cei cu schizofrenie \u015fi cei f\u0103r\u0103 aceast\u0103 condi\u0163ie. Totu\u015fi, cercet\u0103torii au tot g\u0103sit obiecte cu form\u0103 alungit\u0103 \u00een imaginile realizate de la microscop, iar dup\u0103 alte analize, s-a constatat c\u0103 este vorba despre bacterii.<\/p>\n\n\n\n Microorganismele se g\u0103seau preponderent \u00een anumite zone ale creierului, precum hipocampul, cortexul prefrontal \u015fi substantia nigra (substan\u0163a neagr\u0103). De asemenea, microbii au fost g\u0103si\u0163i \u00een celule cerebrale numite astrocite care se aflau \u00een apropierea barierei s\u00e2nge-creier.<\/p>\n\n\n\n Mai multe detalii la acest link.<\/a><\/p>\n\n\n\n Anul acesta a adus un studiu care arat\u0103 c\u0103 \u00een creier se g\u0103sesc particule care pot fi magnetizate, dar savan\u0163ii nu cunosc motivul pentru care aceste particule se afl\u0103 \u00een creier sau de unde provin. Unii cercet\u0103tori cred c\u0103 acestea au un scop biologic, \u00een timp ce al\u0163ii spun c\u0103 particulele ajung \u00een creier din cauza contamin\u0103rii din mediul \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au realizat o hart\u0103 a acestor particule \u00een creier. Rezultatele studiului ofer\u0103 dovezi c\u0103 particulele au \u015fi un rol, fiind concentrate \u00een acelea\u015fi regiuni.<\/p>\n\n\n\n Multe creiere de animaleau \u015fi ele particule magnetice, exist\u00e2nd indicii c\u0103 acestea ar folosi la naviga\u0163ie. Mai mult, un tip de bacterie folose\u015fte aceste particule pentru a se orienta \u00een spa\u0163iu.<\/p>\n\n\n\n Savan\u0163ii au descoperit \u201eneuronul m\u0103ce\u015f\u201d, nume dat ca urmare a \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii sale, fiind o celul\u0103 cerebral\u0103 extrem de rar\u0103. Aceasta alc\u0103tuie\u015fte doar 10% din primul strat al neocortexului, una dintre cele mai noi p\u0103r\u0163i ale creierului \u00een termeni de evolu\u0163ie (str\u0103mo\u015fii mai \u00eendep\u0103rta\u0163i ai omului nu aveau aceast\u0103 structur\u0103). Neocortexul joac\u0103 un rol \u00een vedere \u015fi auz, dar cercet\u0103torii nu \u015ftiu cu certitudine ce face acest neuron<\/a>. Au g\u0103sit doar c\u0103 acesta se conecteaz\u0103 cu al\u0163i neuroni cu numele de celule piramidale.<\/p>\n\n\n\n De\u015fi acesta este un subiect extrem de discutat, cercet\u0103torii au g\u0103sit c\u0103 stresul mai are un efect nociv: duce la diminuarea volumului creierului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen noul studiu, cercet\u0103torii au analizat mai mult de 2.000 de adul\u0163i s\u0103n\u0103to\u015fi, g\u0103sind c\u0103 cei cu un nivel mai ridicat de hormonul stresului, cortizol, aveau un volum al creierului mai sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de cel al persoanelor cu un nivel normal. De asemenea, persoanele cu un nivel mai ridicat de cortizol se descurcau mai r\u0103u la testele de memorie dec\u00e2t cei cu un nivel normal de acest hormon<\/a>. Trebuie men\u0163ionat c\u0103 ambele descoperiri sunt asocieri \u00eentre stres \u015fi creier \u015fi nu au o rela\u0163ie de cauzalitate.<\/p>\n\n\n\n Milioane de celule cerebrale tr\u0103iesc \u00een intestinul gros<\/a>, iar pentru c\u0103 aceste celule func\u0163ioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 instruc\u0163ii de la creier sau coloan\u0103 vertebral\u0103, savan\u0163ii se refer\u0103 la aceast\u0103 mas\u0103 drept \u201eal doilea creier\u201d. Dar aceast\u0103 mas\u0103 are \u015fi un nume \u015ftiin\u0163ific: sistemul nervos enteric, iar un nou studiu, realizat pe \u015foareci, arat\u0103 c\u0103 sistemul este destul de inteligent: trimite semnale sincronizate pentru a stimula mu\u015fchii \u015fi a coordona activitatea cu scopul de a realiza lucruri precum defecarea.<\/p>\n\n\n\n Creierul propriu-zis poate de asemenea s\u0103 sincronizeze semnalele neuronale \u00een primele etape ale dezvolt\u0103rii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ac\u0163iunile neuronilor din intestin pot reprezenta o \u201eproprietate primordial\u0103\u201d a creierului. Unii savan\u0163i au emis ipoteza conform c\u0103reia al doilea creier a evoluat \u00eenaintea primului, iar acest tipar de semnale vine de la primul creier func\u0163ional din corp.<\/p>\n\n\n\n Conform unui nou studiu, drogurile psihedelice pot schimba structura fizic\u0103 a celulelor cerebrale. Cercet\u0103rile au fost efectuate \u00een celule cerebrale \u00een farfurii \u015fi \u00een animale, dar dac\u0103 descoperirile sunt adev\u0103rate \u015fi pentru oameni, rezultatele ar \u00eensemna c\u0103 aceste substan\u0163e pot ajuta persoanele care au anumite tulbur\u0103ri de personalitate.<\/p>\n\n\n\n La oamenii cu depresie, anxietate sau alte tulbur\u0103ri, neuronii din cortexul prefrontal, o parte a creierului important\u0103 pentru controlarea emo\u0163iilor, tind s\u0103 se contracte. \u201eRamurile\u201d lor, prin care comunic\u0103 cu alte celule, tind s\u0103 se retrag\u0103. Dar c\u00e2nd savan\u0163ii au administrat droguri psihedelice precum LSD<\/a> \u015fi MDMA, au g\u0103sit c\u0103 num\u0103rul de conexiuni \u015fi ramuri din celulele nervoase a crescut.<\/p>\n\n\n\n sursa: descopera.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Anul 2018 a fost un an excelent \u015fi plin de descoperiri \u00een neuro\u015ftiin\u0163e, dovedind c\u0103, de\u015fi creierul este organul nostru<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":45008,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-45007","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/constiinta1.jpg?fit=700%2C506","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-bHV","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45007"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45010,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45007\/revisions\/45010"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/45008"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Virusul este responsabil pentru con\u015ftiin\u0163a uman\u0103?<\/h2>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\nTe las\u0103 creierul s\u0103-\u0163i auzi proprii pa\u015fi?<\/h2>\n\n\n\n
Celule tinere \u00een creiere b\u0103tr\u00e2ne sau nu?<\/h2>\n\n\n\n
Creierul poate con\u0163ine bacterii<\/h2>\n\n\n\n
Creierul este magnetic<\/h2>\n\n\n\n
Un nou tip de neuron<\/h2>\n\n\n\n
Creierul supus la stres<\/h2>\n\n\n\n
Al doilea creier \u00een intestine?<\/h2>\n\n\n\n
Drogurile psihedelice pot scrimba structura celulelor cerebrale<\/h2>\n\n\n\n