{"id":47452,"date":"2019-03-07T13:55:16","date_gmt":"2019-03-07T11:55:16","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=47452"},"modified":"2019-03-07T10:59:54","modified_gmt":"2019-03-07T08:59:54","slug":"legendele-din-spatele-numelor-apelor-romaniei-fluviul-dunarea","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=47452","title":{"rendered":"Legendele din spatele numelor apelor Rom\u00e2niei-Fluviul Dun\u0103rea"},"content":{"rendered":"\n

Mii \u015fi mii de kilometri de r\u00e2uri str\u0103bat Rom\u00e2nia, iar cele majoritate izvor\u0103\u015fte din Mun\u0163ii Carpa\u0163i. Coboar\u0103 iute la c\u00e2mpii, multe dintre ele sf\u00e2r\u015find \u00eenghi\u0163ite de Dun\u0103re, altele de Siret, Prut, Mure\u015f, Olt sau Jiu. Legendele din spatele numelor acestor ape sunt fabuloase \u015fi pline de mister.<\/p>\n\n\n\n

Izvor\u0103\u015fte din mun\u0163ii P\u0103durea Neagr\u0103, Germania, sub forma a dou\u0103 r\u00e2uri numite Brigach \u015fi Breg, ce izvor\u0103sc de sub v\u00e2rful Kandel (1.241de metri) \u015fi se unesc \u00een ora\u015ful Donaueschingen (la o altitudine de 678 de metri) \u00een curtea castelului F\u00fcrstenberg. Numele german al fluviului este Donau. <\/p>\n\n\n\n

Despre Dun\u0103re s-a scris mult, s-a c\u00e2ntat \u0219i mai mult \u0219i milioane de oameni se pot m\u00e2ndri cu faptul c\u0103 au c\u0103l\u0103torit pe ape danubiene. Cu o lungime de 2.860 de km, Dun\u0103rea este al doilea dintre fluviile Europei ca m\u0103rime, dup\u0103 Volga. <\/strong><\/p>\n\n\n\n


Izvor\u0103\u015fte din mun\u0163ii P\u0103durea Neagr\u0103, Germania, sub forma a dou\u0103 r\u00e2uri numite Brigach \u015fi Breg, ce izvor\u0103sc de sub v\u00e2rful Kandel (1.241de metri) \u015fi se unesc \u00een ora\u015ful Donaueschingen (la o altitudine de 678 de metri) \u00een curtea castelului F\u00fcrstenberg. Numele german al fluviului este Donau. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Conform hidrologilor, izvorul se afl\u0103, de fapt, la ob\u00e2r\u0219ia r\u00e2ului Breg, acesta fiind izvorul geografic \u0219i hidrologic al m\u0103re\u021bului fluviu pe care Napoleon \u00eel numea pe bun\u0103 dreptate \u201eRegele r\u00e2urilor europene\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"Dunarea\"
Ob\u00e2r\u0219ia r\u00e2ului Breg<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Pe h\u0103r\u021bi \u00eens\u0103, numele de Dun\u0103re apare dup\u0103 confluen\u021ba r\u00e2urilor Breg \u0219i Brigach, \u00een Donaueschingen.<\/p>\n\n\n\n

\"Confluenta
Confluenta r\u00e2urilor Breg \u0219i Brigach<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Istoric vorbind, un bazin rotund din Donaueschingen, care capteaz\u0103 apa unui izvor carstic, este considerat drept \u201eDonauquelle\u201d. Aici loca\u021bia este cel mai bine amenajat\u0103, spre satisfac\u021bia miilor de turi\u0219ti ce vin an de an s\u0103 vad\u0103 de unde izvor\u0103\u0219te Dun\u0103rea. Apa acestui izvor este deversat\u0103 \u00een r\u00e2ul Brigach printr-un canal subteran ce are o lungime de aproximativ 100 m lungime.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Donauquelle<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Dun\u0103rea, singurul fluviu din Europa care curge de la vest la est, s-a format \u00een urm\u0103 cu circa un milion de ani, la \u00eenceputul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni. Aceasta are un debit mediu de peste 7.250 metri cubi pe secund\u0103, fiind pe pozi\u021bia 28 \u00een lume ca debit.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce parcurge aproape 3.000 de kilometri, Dun\u0103rea se vars\u0103 ast\u0103zi \u00een Marea Neagr\u0103 prin cele trei bra\u021be importante ale deltei<\/strong><\/a>: Chilia, Sulina \u0219i Sf. Gheorghe. Ini\u021bial, izvoarele preistorice vorbeau despre dou\u0103 guri de v\u0103rsare. Herodot \u015fi Strabo aminteau de cinci, iar Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi Ptolemeu afirmau c\u0103 ar fi \u0219ase. Sursele nu sunt exacte, fie din pricina faptului c\u0103 Delta cre\u0219te anual cu aproximativ 40 m\u00b2 \u0219i \u00ee\u0219i modific\u0103 forma, fie nimeni nu a descifrat cu exactitate prin c\u00e2te bra\u021be se v\u0103rsa Dun\u0103rea \u00een mare.<\/p>\n\n\n\n

Dun\u0103rea curge c\u0103tre sud-est pe o distan\u0163\u0103 de aproximativ 2.860 de kilometri, p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103. La v\u0103rsarea fluviului \u00een Marea Neagr\u0103 s-a format Delta Dun\u0103rii. Dun\u0103rea este un important drum fluvial interna\u0163ional, curg\u00e2nd prin 10 \u0163\u0103ri (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa\u0163ia, Serbia, Rom\u00e2nia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) \u015fi are afluen\u0163i \u00een alte \u015fapte \u0163\u0103ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta \u015fi Belgrad. \u00cenc\u0103 din antichitate, Dun\u0103rea avea mai multe nume: Istros \/ Istru \/ Hister \/ Danaistru, pentru sectorul inferior, \u00een scrierile grece\u015fti \u015fi Danubius \u00een cele latino-romane.Pe teritoriul Rom\u00e2niei, Dun\u0103rea are 354,1 kilometri, malul drept, \u015fi 1,050 de kilometri, malul st\u00e2ng. <\/p>\n\n\n\n

Denumirea dat\u0103 de romani \u201eDanubius\u201c, adic\u0103 Zeul fluviilor, a fost mai t\u00e2rziu preluat\u0103 de alte popoare, \u015fi modificat\u0103, devenind Donau \u00een limba german\u0103, Dunaj \u00een limba slovac\u0103, Duna \u00een limba maghiar\u0103, Dunav \u00een limba croat\u0103, Dunav; \u0414\u0443\u043d\u0430\u0432 \u00een limba bulgar\u0103 \u015fi limba s\u00e2rb\u0103 , \u0414\u0443\u043d\u0430\u0439 (Dunai) \u00een limba ucrainean\u0103, pentru \u0163\u0103rile riverane, \u015fi Danube \u00een limba englez\u0103 \u015fi limba francez\u0103 \u015fi Tuna \u00een limba turc\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Numele din limba rom\u00e2n\u0103, Dun\u0103rea, de\u015fi este \u00eenrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimb\u0103rile fonetice normale. S-a \u00eencercat o explica\u0163ie printr-un nume intermediar, Donaris, dar acesta nu este g\u0103sit \u00een niciun document antic, fiind o reconstruc\u0163ie a lingvi\u015ftilor moderni.<\/p>\n\n\n\n

Dun\u0103rea la Bazia\u015f <\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

Cara\u015f-Severinul este locul \u00een care Dun\u0103rea s\u0103rut\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii \u015fi, tot aici, Nera face o impresionant\u0103 delt\u0103 la v\u0103rsarea \u00een fluviu. Zeu antic \u015fi de temut, \u201edrum f\u0103r\u0103 pulbere\u201c, grani\u0163\u0103 \u00eentre popoare \u015fi totodat\u0103 leag\u0103nul unei civiliza\u0163ii. Pe toate acestea le \u00eensu\u015fe\u015fte Dun\u0103rea, cel mai lung fluviu al Uniunii Europene. <\/p>\n\n\n\n

Fie c\u0103 l-au numit Phison, Istru, Donaris sau Dun\u0103re, oamenii l-au iubit \u015fi respectat. Fluviul le aducea hran\u0103, \u00eei purta pe apele sale sau pe ghe\u0163urile iernii, dar era \u015fi un du\u015fman de temut atunci c\u00e2nd nu era respectat, milioane de vie\u0163i pierz\u00e2ndu-se \u00een apele lui. Bazia\u015f, un micu\u0163 sat s\u00e2rbesc ce apar\u0163ine comunei Socol, este locul prin care marele fluviu intr\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u015fi, tot aici, b\u0103n\u0103\u0163enii vin vara la sc\u0103ldat \u015fi plaj\u0103, condi\u0163iile fiind aproape ca la mare. <\/p>\n\n\n\n

Cunoscut pentru prima dat\u0103 sub numele  de Mataes, r\u00e2u norocos, a c\u0103p\u0103tat de-a lungul timpului diferite denumiri, de la un popor la altul, astfel, fenicienii spun\u00e2ndu-i Phison, iar grecii Istros. Romanii l-au denumit Danubius p\u00e2n\u0103 la Por\u0163ile de Fier, p\u0103str\u00e2nd vechea denumire de Istros sau Ister, de la Por\u0163ile de Fier p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea \u00een Marea Neagr\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, numele de Dun\u0103re, vine de la o form\u0103 prescurtat\u0103, Duna(cea)-rea. \u00centreaga istorie a neamului nostru este legat\u0103 \u00eenc\u0103 din antichitate de legendarul Istru, Phison, Danare, Donaris, Danubiu, Rio Divinia sau Dun\u0103re, denumiri purtate de-a lungul timpului, leag\u0103nul form\u0103rii multor popoare, culturi \u015fi civiliza\u0163ii. <\/p>\n\n\n\n

Dun\u0103rea la Cazane \u015fi legenda grotei s\u0103pat\u0103 de apele fluviului <\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

Pe teritoriul jude\u0163ului Mehedin\u0163i, Dun\u0103rea are un curs de 182 de kilometri \u00eencep\u00e2nd de la v\u0103rsarea p\u00e2r\u00e2ului Polo\u015feva \u00een vest p\u00e2n\u0103 la Drincea, \u00een sudul jude\u0163ului. Cu siguran\u0163\u0103 cel mai spectaculos sector al Dun\u0103rii este cel al Cazanelor Mari \u015fi Cazanelor Mici. Se presupune c\u0103 Defileul \u201ePor\u0163ile de Fier\u201c provine dintr-o veche str\u00e2mtoare marin\u0103, care f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre Lacul Panonic, din Vest, \u015fi Lacul Pontic, ce ocupa actualul spa\u0163iu al C\u00e2mpiei Rom\u00e2ne. Cu timpul, apele fluviului au s\u0103pat \u00een \u015fisturile cristaline, granite \u015fi calcare cel mai spectaculos defileu european. Conform unei alte ipoteze, defileul s-ar fi format prin captarea de c\u0103tre un r\u00e2u, ce curgea spre Lacul Pontic, a unei Dun\u0103ri vechi, ce curgea spre Lacul Panonic. Pe\u015ftera Veterani, odinioar\u0103 sanctuar al lui Zamolxis<\/p>\n\n\n\n

Un loc cu totul magnific din Defileul Dun\u0103rii \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fti dup\u0103 confluen\u0163a cu p\u00e2r\u00e2ul Plavi\u015fevi\u0163a, unde b\u0103tr\u00e2nul fluviu intr\u0103 \u00een cel de-al treilea sector de \u00eengustare, Cazanele Mari, flancat de abrupturile calcaroase ale Ciuc\u0103rului Mare (316 metri) \u015fi ale vecinului s\u0103u s\u00e2rbesc, Veliki Strbac (768 de metri). Pere\u0163ii Cazanelor Mari au \u00een\u0103l\u0163imi de peste 200 de metri, iar l\u0103\u0163imea medie a albiei este de 150 de metri. \u00cen pere\u0163ii Ciuc\u0103rului Mare se deschid mai multe guri de pe\u015fter\u0103, dintre care dou\u0103 sunt mai importante, Gura Ponicovei \u015fi Veterani. <\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

La pe\u015ftera Veterani nu po\u0163i ajunge dec\u00e2t pe ap\u0103. Cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de \u201ePe\u015ftera lui Veterani\u201c, \u201ePe\u015ftera din P\u00eenza Curii\u201c sau \u201ePe\u015ftera Piscabara\u201d, grota, situat\u0103 la o \u00een\u0103l\u0163ime de circa 70 de metri deasupra apei, cu o lungime total\u0103 de 173 de metri \u015fi o l\u0103\u0163ime de 40 de metri, are o istorie \u00eenc\u0103rcat\u0103 de evenimente, ale c\u0103ror \u00eenceputuri se pierd \u00een negura mileniilor. <\/p>\n\n\n\n

Borcea, bra\u0163ul Dun\u0103rii la C\u0103l\u0103ra\u015fi, botezat de un boier la 1541<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 descoperirile arheologice dovedesc continuitatea de locuire \u00eenc\u0103 din neolitic, documentele care s-au p\u0103strat amintesc pentru prima dat\u0103 de o a\u015fezare aici, la cotul Borcei, \u00een secolul al XVI-lea. Se pare c\u0103 bra\u0163ul, afluent al Dun\u0103rii, fost botezat dup\u0103 numele unui boier. <\/p>\n\n\n\n

A\u015fa cum apare men\u0163ionat \u00een Istoria C\u0103l\u0103ra\u015fiului, scris\u0103 de Pompei Samarian, \u00eentr-un hrisov din 1 iunie 1541, domnitorul Radu Paisie declin\u0103 proprietatea \u015fetrarului Borcea asupra satului Cr\u0103ceani (Cr\u0103ceni), satul M\u0103gureni de mai t\u00e2rziu, cartierul cu acela\u015fi nume de ast\u0103zi, al municipiului C\u0103l\u0103ra\u015fi. <\/p>\n\n\n\n

Teritoriul municipiului C\u0103l\u0103ra\u015fi este udat de apele bra\u0163ului Borcea care se desprinde din albia Dun\u0103rii \u00een amonte de ora\u015f la circa 9 kilometri \u2013 Ostrov – \u015fi are o lungime total\u0103 de 99 de kilometri p\u00e2n\u0103 la unirea sa din nou cu Dun\u0103rea, \u00een dreptul localit\u0103\u0163ii Giurgeni. <\/p>\n\n\n\n

Br\u0103ila, ora\u015ful care a \u00eenflorit datorit\u0103 Dun\u0103rii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

Numele \u015fi renumele Br\u0103ilei sunt legate de fluviul Dun\u0103rea. Datorit\u0103 Dun\u0103rii, Br\u0103ila a cunoscut m\u0103rirea, a devenit port \u00eenfloritor \u00een perioada interbelic\u0103, portul br\u0103ilean fiind locul \u00een care se stabilea pre\u0163ul cerealelor pentru Europa. P\u00e2n\u0103 \u015fi legenda \u201eLa noi la Br\u0103ila, la tanti Elvira\u201c s-a n\u0103scut datorit\u0103 Dun\u0103rii. Br\u0103ila este \u00eens\u0103 jude\u0163ul a \u00eenc\u0103 dou\u0103 ape mari: Siretul \u015fi Buz\u0103ul.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul fluviului s-au creat numeroase legende: vara \u015fi toamna \u00ee\u015fi ia tributul de vie\u0163i omene\u015fti, iarna \u201efierbe\u201c sau se transform\u0103 \u00een patinoar, prim\u0103vara, ca acum, se umfl\u0103 ca un bour negru cotropind p\u0103m\u00e2nturile, faleza \u015fi \u00eenghi\u0163ind pode\u0163e sau diguri. <\/p>\n\n\n\n

Fluviul Dun\u0103rea \u015fi r\u00e2urile care str\u0103bat teritoriul jude\u0163ului Br\u0103ila au o mai mare importan\u0163\u0103 \u00een definitivarea reliefului. <\/p>\n\n\n\n

La numai patru kilometri de ora\u015f se afl\u0103 cea de-a doua delt\u0103 a Dun\u0103rii, Balta Mic\u0103 a Br\u0103ilei, parc natural protejat cu triplu statut: Parc Natural, Sit Ramsar \u015fi Sit Natura 2000.<\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

De\u015fi zona \u00eenc\u0103 este virgin\u0103, fiind mai degrab\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea coloniilor de cormorani \u015fi a egretelor, turistul poate p\u0103trunde \u00een aceast\u0103 lume mirific\u0103, merg\u00e2nd cu vapora\u015ful sau cu \u015falupa p\u00e2n\u0103 la Chiriloaia, un drum nu cost\u0103 mai mult de 15 lei de persoan\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Denumiri de legend\u0103: de ce se numesc astfel G\u00e2rla \u00cempu\u0163ita, Lacul Nebunu, Lacul S\u0103rat sau Murighiol<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lacurile din Delta Dun\u0103rii au primit, de-a lungul anilor, denumiri care mai de care mai ineresante. \u00cen spatele fiec\u0103rui nume se reg\u0103se\u015fte c\u00e2te o leged\u0103, pe care localnicii o vor povesti oric\u0103rui turist care ajung prin zon\u0103. Numele b\u0103l\u0163ilor din delt\u0103 au fost date tot de c\u0103tre localnici. \u00cen urm\u0103 cu mul\u0163i ani, ace\u015ftia au botezat lacurile Deltei Dun\u0103rii dup\u0103 anumite caracteristici care le definesc. <\/p>\n\n\n\n

\u00cempu\u0163ita, de la mirosul de materii descompuse <\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

Te-ai \u00eentrebat vreodat\u0103 dac\u0103 denumirea \u201e\u00cempu\u0163ita\u201c are corespondent \u00een realitate? Din c\u00e2te spun localnicii deltei, da: denumirea vine de la mirosul de stricat pe care aceast\u0103 ap\u0103 \u00een eman\u0103 atunci c\u00e2nd nivelul scade. Speciali\u015ftii spun c\u0103 ar fi vorba despre \u201ematerii sub form\u0103 coloidal\u0103 \u00een stare de descompunere pe care le-ar con\u0163ine apa\u201c \u015fi c\u0103\u201efenomenul biologic de descompunere se datoreaz\u0103 sulfo-bacteriilor\u201c.<\/p>\n\n\n\n

Murighiol, lacul violet <\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Imagini<\/figure>\n\n\n\n

Denumirea vine din limba turc\u0103: lacul Murighiol se traduce drept lacul violet. Din c\u00e2te spun localnicii, aceast\u0103 denumire ar veni de la culoarea pe care o cap\u0103t\u0103, \u00een anumite momente, lacul. Speciali\u015ftii spun c\u0103 apele s\u0103rate, de tip cloruro-sulfatic, sunt caracterizate de o mare diversitate a zooplactonului \u015fi a fitoplanctonului.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mii \u015fi mii de kilometri de r\u00e2uri str\u0103bat Rom\u00e2nia, iar cele majoritate izvor\u0103\u015fte din Mun\u0163ii Carpa\u0163i. Coboar\u0103 iute la c\u00e2mpii,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":47468,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-47452","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/dunarea-harta.jpg?fit=500%2C385","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-clm","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47452"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47452\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":47469,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47452\/revisions\/47469"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/47468"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}