{"id":48188,"date":"2019-03-25T12:07:40","date_gmt":"2019-03-25T10:07:40","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=48188"},"modified":"2019-03-25T12:07:50","modified_gmt":"2019-03-25T10:07:50","slug":"lacul-din-romania-care-detine-3-recorduri-mondiale","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=48188","title":{"rendered":"LACUL DIN ROMANIA CARE DE\u021aINE 3 RECORDURI MONDIALE"},"content":{"rendered":"\n

Trei recorduri mondiale definesc Lacul Ursu din sta\u021biunea Sovata, judetul Mure\u0219: este cel mai mare lac helioterm din lume, este singurul lac cu ap\u0103 s\u0103rat\u0103 \u00eenconjurat de o vegeta\u021bie bogat\u0103, lucru datorat solului vulcanic depus \u00een timp, \u0219i este singurul lac natural din lume despre care se cunoa\u0219te, f\u0103r\u0103 nici o indoial\u0103, data exact\u0103 la care s-a format.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lacul Ursu s-a format \u00een anul 1875, c\u00e2nd, la 27 mai, a avut loc o pr\u0103bu\u0219ire de teren, cre\u00e2ndu-se astfel o forma\u021biune geologic\u0103, de natur\u0103 carsto-salin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Lacul Ursu \u0219i-a primit numele dup\u0103 forma sa, asem\u0103nat\u0103 cu o piele de urs. Se afl\u0103 la o altitudine de 502 m, pe un munte de sare de 3 km ad\u00e2ncime. Lacul are o suprafa\u021b\u0103 de 40.235 m, ad\u00e2ncimea de 18,10 m, l\u0103\u021bimea de 170 m \u0219i o salinitate medie de 250g\/l. Lacul este \u00eenscris \u00een lista monumentelor naturale ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Apa lacului de\u021bine propriet\u0103\u021bi unice \u00een intreaga Europ\u0103 \u0219i este recomandat\u0103 pentru b\u0103i de aproximativ 20 -30 de minute (10 \u2013 15 minute pentru copii), pentru tratarea diferitelor afec\u021biuni reumatice, endocrinologice sau cardiovasculare. N\u0103molul care se formeaz\u0103 pe fundul lacului este \u0219i el folosit \u00een diverse tratamente.<\/p>\n\n\n\n

Fenomenul de heliotermie al lacului, a fost descoperit \u00een jurul anului 1900, fiind determinat de \u201cstratifica\u021biile concentra\u021biilor saline ale apei lacului \u0219i \u00eenc\u0103lzirea inegal\u0103 a acestor straturi de c\u0103tre radia\u021bia solar\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u201cAv\u00e2nd o greutate specific\u0103 mai mic\u0103, apa dulce se \u00eentinde pe suprafa\u021ba lacului, form\u00e2nd un strat de c\u00e2\u021biva centimetri grosime. Prim\u0103vara, straturile s\u0103rate inferioare (1,40 \u2014 2,50 m) se \u00eenc\u0103lzesc sub ac\u021biunea razelor solare, p\u00e2n\u0103 ating 40-50 grade Celsius (la sf\u00e2r\u0219itul lunii iunie). Apa s\u0103rat\u0103, datorit\u0103 greut\u0103\u021bii sale specifice mai mari, nu se ridic\u0103 la suprafa\u021b\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 c\u0103ldura \u00eenmagazinat\u0103 p\u00e2n\u0103 la mijlocul sezonului de var\u0103. \u00cen vara anului 1900, la o ad\u00e2ncime de 1,32 m lacul avea temperatura de 71 grade Celsius. \u00cen anii urm\u0103tori, datorit\u0103 cre\u0219terii num\u0103rului de vizitatori, temperatura apei nu a mai atins aceast\u0103 valoare. \u00cen condi\u021bii optime la data deschiderii lacului pentru public, temperatura maxim\u0103 ajunge la 50-55 grade Celsius. \u00cen timpul verii, temperatura apei scade treptat.\u201d (agerpres.ro)<\/p>\n\n\n\n

Sta\u021biunea Sovata este renumit\u0103 \u0219i pentru alte puncte turistice: Muntele de sare \u2013 \u00een spatele Lacului Ro\u0219u \u0219i Lacului Verde, P\u00e2rtia Aluni\u0219, Lacul Negru \u2013 primul lac al Sovatei format \u00een anul 1710 prin surparea unei ocne \u0219i Izvorul Ghera \u2013 pe locul unde se aflau primele b\u0103i s\u0103rate din sta\u021biune. \u00cen 1884 Sovata a fost atestat\u0103 oficial ca sta\u021biune balnear\u0103.<\/p>\n\n\n\n

sursa: uti24.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Trei recorduri mondiale definesc Lacul Ursu din sta\u021biunea Sovata, judetul Mure\u0219: este cel mai mare lac helioterm din lume, este<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-48188","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-cxe","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48188","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48188"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48188\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":48189,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48188\/revisions\/48189"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}