Anghel Saligny este unul dintre cei mai importan\u0163i ingineri rom\u00e2ni, iar meritele sale sunt recunoscute pe plan mondial datorit\u0103 inova\u0163iilor pe care le-a adus \u00een lumea construc\u0163iilor civile.<\/p>\n\n\n\n
S-a n\u0103scut \u00een data de 19 aprilie 1854, \u00een comuna \u015eerb\u0103ne\u015fti, jude\u0163ul Tecuci (actualmente, jude\u0163ul Gala\u0163i) \u015fi a murit la data de 17 iunie 1925, Bucure\u015fti. Anghel Saligny a provenit dintr-o familie de origine francez\u0103 din Alsacia, iar tat\u0103l s\u0103u, pe numele lui complet Alfred Rudolf de Saligny, a fost pedagog \u015fi s-a\u00a0 stabilit \u00een Rom\u00e2nia la \u00eenceputul anilor 1850.<\/p>\n\n\n\n
Pasionat de mic copil de astronomie, Anghel Saligny a urmat cursurile Universit\u0103\u0163ii din Berlin, \u00eens\u0103 ulterior a ajuns la Scoala Tehnic\u0103 Superioar\u0103 din Charlottenburg, iar \u00een 1875 a revenit \u00een \u0163ar\u0103. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mehrtens, la construc\u0163ia c\u0103ii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder \u015fi, sub conducerea lui Gh. Duca (\u00een perioada 1877 – 1879), la construc\u0163ia c\u0103ii ferate Ploie\u015fti-Predeal.<\/p>\n\n\n\n
Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premerg\u0103tor mondial al \u015ftiin\u0163ei construc\u0163iilor metalice \u015fi de beton armat, realizator de multiple inven\u0163ii \u015fi solu\u0163ii unice \u00een proiectarea \u015fi construirea podurilor \u015fi a construc\u0163iilor industriale, pentru funda\u0163ia cheiurilor portuare \u015fi a docurilor, precum \u015fi a silozurilor de gr\u00e2u prin folosirea prefabricatelor de beton, toate \u00een premier\u0103 mondial\u0103.<\/p>\n\n\n\n
A proiectat liniile ferate Adjud-Tg. Ocna \u015fi Ba\u00e2rlad-Vaslui-Ia\u015fi, a fost \u015feful Serviciului pentru Construirea Podurilor de Fier \u015fi Antrepozitelor de la Br\u0103ila \u015fi Gala\u0163i (1885-1891), \u015fef al lucr\u0103rilor podului de peste Dun\u0103re (Fete\u015fti-Cernavod\u0103, 1891-1895), \u015fef al lucr\u0103rilor de modernizare a portului Constan\u0163a (1901-1909), director general al C\u0103ilor Ferate (1895-1911), director al Direc\u0163iei Generale a Muni\u0163iilor din cadrul Ministerului de R\u0103zboi (1915-1916), ministru al lucr\u0103rilor publice (1918-1919), membru corespondent (1892-1897) \u015fi membru titular (1897-1925) al Academiei Rom\u00e2ne, al c\u0103rei vicepre\u015fedinte \u015fi pre\u015fedinte a fost \u00eentre 1901-1904 \u015fi 1907-1910. Peste tot s-a dovedit a fi un om extraordinar de priceput.<\/p>\n\n\n\n
Amprenta lui Saligny asupra moderniz\u0103rii Rom\u00e2niei a fost profunda. La Constan\u0163a, Br\u0103ila, Gala\u0163i si Giurgiu, pe Valea Prahovei, pe linia ferat\u0103 ce strab\u0103te Moldova de la sud spre nord, la Academia Rom\u00e2n\u0103, la Scoala de Poduri \u015fi Sosele \u015fi mai ales la trecerea peste Dunare \u00een Dobrogea, “opera mare, opera splendida, opera admirabil\u0103… opera de m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103”, cum spunea \u0162i\u0163eica \u00een 1925.<\/p>\n\n\n\n
La construc\u0163ia podului de l Cernavod\u0103, Saligny a utilizat \u00een premier\u0103 mondial\u0103 grinzi cu console pentru suprastructura podului \u015fi o\u0163elul moale la tabliere, iar lucr\u0103rile au durat mai pu\u0163in de cinci ani. Inaugurarea oficial\u0103 a avut loc \u00een 26 septembrie 1895, iar la eveniment au asistat nu numai regele Carol I, ci \u015fi numero\u015fi al\u0163i conduc\u0103tori ai \u0163\u0103rii. Cel mai important moment al zilei a fost testarea rezisten\u0163ei podului cu un convoi de 15 locomotive grele. Convins de calitatea construc\u0163iei sale, Saligny s-a urcat cu al\u0163i muncitori de r\u00e2nd \u00eentr-o \u015falup\u0103 pe care a ancorat-o chiar sub pod. Practic, Saligny a garantat cu propria sa via\u0163\u0103 calitatea podului, iar convoiul de locomotive a trecut cu bine pe cel\u0103lalt mal al Dun\u0103rii. \u201c\u015etiam c\u0103 va \u0163ine!\u201d, a fost reac\u0163ia lui Saligny.<\/p>\n\n\n\n
Numele oficial al construc\u0163iei a fost Podul Carol I.\u00a0 Podul de peste Dun\u0103re are o deschidere central\u0103 de 190 metri \u015fi alte 4 deschideri de 140 metri, al\u0103turi de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se reg\u0103se\u015fte la 30 de metri peste nivelul apelor mari ale Dun\u0103rii pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. La vremea respectiv\u0103, a devenit cel mai lung pod din Europa \u015fi al treilea ca lungime din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n
sursa: descopera.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Anghel Saligny este unul dintre cei mai importan\u0163i ingineri rom\u00e2ni, iar meritele sale sunt recunoscute pe plan mondial datorit\u0103 inova\u0163iilor<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":49020,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-49019","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/Anghel-Saligny-inginerul-care-a-f\u0103cut-Rom\u00e2nia-celebr\u0103-StoreDay-Rom\u00e2nia-1066x600.jpg?fit=1066%2C600","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-cKD","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49019","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49019"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49019\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":49021,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49019\/revisions\/49021"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/49020"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}