{"id":51348,"date":"2019-06-20T10:00:21","date_gmt":"2019-06-20T07:00:21","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=51348"},"modified":"2019-06-20T09:04:13","modified_gmt":"2019-06-20T06:04:13","slug":"legenda-intemeierii-orasului-alba-iulia","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=51348","title":{"rendered":"Legenda \u00eentemeierii ora\u015fului Alba Iulia"},"content":{"rendered":"\n<p> Cl\u0103dirile din piatr\u0103, \u00eenc\u0103 bine conservate, ale castrului de la Apulum l-au impresionat \u00eentr-o a\u015fa manier\u0103 pe un important conduc\u0103tor \u00eenc\u00e2t acesta s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se stabileasc\u0103 aici. <\/p>\n\n\n\n<p>Legenda \u00eentemeierii ora\u015fului medieval Alba Iulia spune c\u0103 un important conduc\u0103tor maghiar, pe nume Gyula, ar fi descoperit vechiul ansamblu urban roman de la Apulum (denumirea latin\u0103 a ora\u015fului Alba Iulia). \u00a0<\/p>\n\n\n\n<p>A\u015fezarea avea \u00eenc\u0103 bine p\u0103strate cl\u0103dirile din piatr\u0103, precum \u015fi castrul fostei Legiuni a XIII-a Gemina. Potrivit legendei, \u00een cele din urm\u0103, Gyula a decis s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 re\u015fedin\u0163a aici. Numele acestuia se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een noul nume al localit\u0103\u0163ii, dat de maghiari, de Gyulafeh\u00e9rv\u00e1r, adic\u0103 Cetatea Alb\u0103 a lui Gyula. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen discutata cronic\u0103 Gesta Hungarorum, scris\u0103 de Anonymus, Gyula apare ca un descendent al lui Tuhutum, stabilit la B\u0103lgrad \u00een anul 953. Fiica acestuia, Sarolt, ar fi contribuit la ascensiunea pe tronul regatului maghiar a fiului ei \u015etefan cel Sf\u00e2nt, cunoscut ca promotor al cre\u015ftinismului. <\/p>\n\n\n\n<p>\u00a0 \u00cen anul 953, Gyula a trecut la cre\u015ftinism, primind botezul la Constantinopol, de unde \u00eel va aduce pe grecul Ierotei (Hieroteus) pe scaunul bisericii bizantine din Alba Iulia, fapt disputat \u00een istoriografie. Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiar\u0103 Gyulafeh\u00e9rv\u00e1r (cetatea alb\u0103 a lui Gyula\/Iula), a ctitorit la sf\u00e2r\u015fitul secolului al X-lea, la Alba Iulia, o bazilic\u0103 mai veche dec\u00e2t actuala Catedral\u0103 Sf\u00e2ntul Mihail, av\u00e2nd ca episcop pe grecul Ieroteu. Ruinele bisericii bizantine construite de Gyula la Alba Iulia au fost descoperite \u00een 2011, iar, dup\u0103 desf\u0103\u015furarea cercet\u0103rilor arheologice, au fost acoperite cu p\u0103m\u00e2nt. \u00a0<\/p>\n\n\n\n<p> \u00cen perioada voievodatului \u015fi, mai t\u00e2rziu, \u00een cea a principatului, preponderen\u0163a elementului maghiar poate fi dedus\u0103 \u015fi din relat\u0103rile unor c\u0103l\u0103tori str\u0103ini ce au vizitat Alba Iulia la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al XVII-lea, ca Pierre Lescalopier \u015fi David Fr\u00f6lich, care relatau c\u0103 \u201eora\u015ful era locuit de unguri\u201c. \u00a0<\/p>\n\n\n\n<p> Dup\u0103 retragerea administra\u0163iei romane sub Aurelian, \u00een anul 271, via\u0163a urban\u0103 s-a stins treptat. \u00cen Evul Mediu, ora\u015ful apare din nou atestat \u00een anul 1199, de aceast\u0103 dat\u0103 sub numele de Alba Iulia (dup\u0103 Iula, un conduc\u0103tor local din secolul X), centru al administra\u0163iei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sa\u015fi \u015fi devenit re\u015fedin\u0163\u0103 a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capital\u0103 a Principatului Transilvaniei.\u00a0<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cl\u0103dirile din piatr\u0103, \u00eenc\u0103 bine conservate, ale castrului de la Apulum l-au impresionat \u00eentr-o a\u015fa manier\u0103 pe un important conduc\u0103tor<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":51349,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-51348","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/2-1.png?fit=1280%2C820","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-dmc","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=51348"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51348\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":51350,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/51348\/revisions\/51350"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/51349"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=51348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=51348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=51348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}