{"id":52919,"date":"2019-08-06T08:03:06","date_gmt":"2019-08-06T05:03:06","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=52919"},"modified":"2019-08-06T08:03:13","modified_gmt":"2019-08-06T05:03:13","slug":"schimbarea-la-fata-sarbatorita-marti-traditii-celebrari-si-obiceiuri-magice-de-pobreajen","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=52919","title":{"rendered":"Schimbarea la Fa\u0163\u0103, s\u0103rb\u0103torit\u0103 mar\u0163i. Tradi\u0163ii, celebr\u0103ri \u015fi obiceiuri magice de Pobreajen"},"content":{"rendered":"\n<p>Cre\u015ftinii ortodoc\u015fi \u015fi catolici s\u0103rb\u0103toresc mar\u0163i Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a Domnului, o s\u0103rb\u0103toare care aminte\u015fte minunea pe care Iisus o face asupra lui \u00eensu\u015fi. S\u0103rb\u0103toarea, numit\u0103 \u00een popor Pobreajenul, e desp\u0103r\u0163irea de var\u0103, potrivit volumului \u201dSpa\u0163iul \u015fi timpul \u00een tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti\u201d(Paideia, 2018).<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/life-inedit\/schimbarea-la-fata-sarbatorita-marti-traditii-celebrari-si-obiceiuri-magice-de-pobreajen-18264435\/foto\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1\/4728\/18264435\/1\/crediniosi-biserica-silvia-ilie.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Imaginea articolului Schimbarea la Fa\u0163\u0103, s\u0103rb\u0103torit\u0103 mar\u0163i. Tradi\u0163ii, celebr\u0103ri \u015fi obiceiuri magice de Pobreajen\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure>\n\n\n\n<p>Schimbarea la Fa\u0163\u0103, s\u0103rb\u0103torit\u0103 mar\u0163i. Tradi\u0163ii, celebr\u0103ri \u015fi obiceiuri magice de Pobreajen<\/p>\n\n\n\n<p>Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a lui Iisus Hristos are ca semnifica\u0163ie momentul \u00een care apostolii M\u00e2ntuitorului, afla\u0163i pe muntele Tabor, s-au convins c\u0103 acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul S\u0103u.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201dSchimbarea la Fa\u0163\u0103 a Domnului, s\u0103rb\u0103toarea ortodox\u0103, a fost asimilat\u0103 s\u0103rb\u0103torii ce marcheaz\u0103 desp\u0103r\u0163irea de var\u0103, schimbarea ve\u015fmintelor naturii, dar \u015fi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp. \u00ceng\u0103lbenesc frunzele, se r\u0103cesc apele, pleac\u0103 p\u0103s\u0103rile migratoare, t\u00e2r\u00e2toarele \u015fi insectele se preg\u0103tesc s\u0103 intre \u00een p\u0103m\u00e2nt, ad\u0103postindu se peste iarn\u0103. Constituie de asemenea un moment important al calendarului viticol: \u00een aceast\u0103 zi nu se lucreaz\u0103 \u015fi se face poman\u0103 la biseric\u0103 cu poame din noua recolt\u0103. Tot acum se adun\u0103 \u015fi plante de leac. Prin etimologie popular\u0103, Obrejenie aduce dup\u0103 sine probozirea (certarea) celor neascult\u0103tori, oc\u0103r\u00e2rea lor \u00een decursul anului ce vine\u201d, scrie Antoaneta Olteanu, \u00een volumul \u201dSpa\u0163iul \u015fi timpul \u00een tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti\u201d, publicat de editura Paideia, \u00een 2018.<\/p>\n\n\n\n<p>Schimbarea la Fa\u0163\u0103 Cre\u015ftin\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>Praznicul Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos este prin excelen\u0163\u0103 s\u0103rb\u0103toarea \u00eendumnezeirii firii omene\u015fti \u015fi a particip\u0103rii trupului trec\u0103tor la bun\u0103t\u0103\u0163ile ve\u015fnice.<br>Pe muntele Tabor, pe c\u00e2nd Iisus se ruga, apostolii, mole\u015fi\u0163i de somn, tresar deodat\u0103 la o priveli\u015fte nemaiv\u0103zut\u0103: chipul M\u00e2ntuitorului s-a f\u0103cut altul, fa\u0163a Lui str\u0103lucea ca soarele, iar hainele Lui se f\u0103cuser\u0103 albe c\u0103 z\u0103pada. Dar, imediat, au parte de un lucru \u015fi mai neobi\u015fnuit: \u00een aceast\u0103 lumin\u0103, doi b\u0103rba\u0163i stau de vorba cu Iisus despre patima \u015fi moartea Sa \u00een Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise \u015fi Ilie. Semnifica\u0163ia tainic\u0103 a acestei s\u0103rb\u0103tori este vederea lui Dumnezeu \u015fi transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se \u00eendumnezei \u00eenc\u0103 din via\u0163a aceasta.<\/p>\n\n\n\n<p>Domnul a venit la muntele Taborului, care este \u00een Galileea, venind dup\u0103 el \u015fi ucenicii \u015fi mult popor. Dar, de vreme ce obiceiul Domnului Hristos era ca rug\u0103ciunile cele c\u0103tre Dumnezeu Tat\u0103l s\u0103 le fac\u0103 singur, \u00een deosebi de ucenicii s\u0103i, de aceea a l\u0103sat sub munte poporul \u015fi pre ucenicii s\u0103i, \u015fi a luat numai pre trei dintr-\u00een\u015fii: pre Petru, pre Iacov \u015fi pre Ioan. Dormind ei, Iisus Hristos s-a schimbat la fa\u0163\u0103, str\u0103lucind cu slava dumnezeirii sale. Apostolii, de\u015ftept\u00e2ndu-se, au v\u0103zut slava lui cea negr\u0103it\u0103, fa\u0163a luminoas\u0103 ca soarele, hainele lui albe ca z\u0103pada (Vie\u0163ile sfin\u0163ilor, XII, pp. 156-157).<\/p>\n\n\n\n<p>Aceasta a fost prima minune a M\u00e2ntuitorului asupra Sa, prin care \u015ei-a ar\u0103tat slava dumnezeiasc\u0103 \u00eenaintea apostolilor: &#8220;\u015ei dup\u0103 \u015fase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru \u015fi pe Iacov \u015fi pe Ioan, fratele lui, \u015fi i-a dus \u00eentr-un munte \u00eenalt, de o parte. \u015ei S-a schimbat la fa\u0163\u0103, \u00eenaintea lor, \u015fi a str\u0103lucit fa\u0163a Lui ca soarele, iar ve\u015fmintele Lui s-au f\u0103cut albe ca lumina&#8221; (Matei 17, 1-2).<\/p>\n\n\n\n<p>Credin\u0163e \u015fi tradi\u0163ii<\/p>\n\n\n\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een 6 august, agricultorii trebuie s\u0103 fi terminat cositul \u015fi preg\u0103titul f\u00e2nului, pentru c\u0103 iarba \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte. Tot \u00een popor se mai spune c\u0103 de Schimbarea la Fa\u0163\u0103 nu este bine s\u0103 te cer\u0163i cu nimeni \u015fi nici s\u0103 te certe cineva, c\u0103 a\u015fa vei fi tot anul, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea Schimbare la Fa\u0163\u0103. Din aceasta zi se interzice sc\u0103ldatul, dar \u015fi culcatul afar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru c\u0103 este \u00een timpul postului de Sf\u00e2nta Maria, Schimbarea la Fa\u0163\u0103 se pr\u0103znuie\u015fte prin dezlegare la pe\u015fte.<\/p>\n\n\n\n<p>Pelerinaj pentru Schimbarea la Fa\u0163\u0103<br>Mii de pelerini din Rom\u00e2nia merg \u00een fiecare an de Schimbarea la Fa\u0163\u0103 pe Muntele Tabor , singurul munte izolat din Israel, care se afl\u0103 \u00een regiunea Galileea de Jos, la aproximativ nou\u0103 kilometri est de Nazaret. Muntele Tabor se mai nume\u015fte Muntele Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103 a lui Hristos.<\/p>\n\n\n\n<p>Cei care au s\u0103rb\u0103torit Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a Domnului pe Muntele Tabor povestesc c\u0103, \u00een timpul Sfintei Liturghii, se coboar\u0103 asupra m\u0103n\u0103stirii ortodoxe, un nor luminos, care nu are caracteristicile unui nor obi\u015fnuit. Norul apare o singur\u0103 data pe an, \u00eentotdeauna \u00een acela\u015fi loc, \u00een direc\u0163ia Nazaretului, \u015fi la aceea\u015fi vreme, p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n<p>Sensuri populare<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen popor, aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare este pr\u0103znuit\u0103 pe data de 6 august \u015fi este privit\u0103 \u015fi ca \u00eenceputul toamnei.<\/p>\n\n\n\n<p>Schimbarea la Fa\u0163\u0103 mai este numit\u0103 \u00een popor \u015fi Obrejenia, denumire ce vine din slavon\u0103 \u015fi \u00eenseamn\u0103 transformare, schimbare. Denumirea \u00een limb\u0103 greaca a s\u0103rb\u0103torii este Metamorphosis (transfigurarea). Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul o nume\u015fte sugestiv Dumnezeiasca \u00cenfrumuse\u0163are a lui Hristos.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen satele rom\u00e2ne\u015fti \u00eenc\u0103 mai este p\u0103strat viu spiritul acestei s\u0103rb\u0103tori, de care sunt legate o serie \u00eentreag\u0103 de obiceiuri, tradi\u0163ii \u015fi supersti\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n<p>Se spune c\u0103 aceia care nu \u0163in aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare vor fi usca\u0163i \u015fi g\u0103lbeji\u0163i ca florile care de acum \u00eencep s\u0103 se ve\u015ftejeasc\u0103. Cine spal\u0103 haine \u00een aceast\u0103 zi va fi n\u0103p\u0103dit de p\u0103duchi \u015fi plo\u015fni\u0163e. Fetelor care se spal\u0103 \u00een aceast\u0103 zi nu le mai cre\u015fte p\u0103rul, a\u015fa cum nu mai cre\u015fte iarba.<\/p>\n\n\n\n<p>Despre oamenii care nu-\u015fi v\u0103d umbra capului la r\u0103s\u0103ritul soarelui, \u00een diminea\u0163a zilei, se spune c\u0103 vor muri p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen aceast\u0103 zi nu este bine s\u0103 te cer\u0163i cu nimeni \u015fi nici s\u0103 fii certat de c\u0103tre cineva, c\u0103 a\u015fa vei fi tot anul. Oamenii care se roag\u0103 \u00een aceast\u0103 zi s\u0103 scape de o patim\u0103 (be\u0163ie, tutun, preacurvie, etc.) sigur vor fi vindeca\u0163i. Femeile \u00eens\u0103rcinate, dac\u0103 vor \u0163ine aceast\u0103 zi, vor avea o na\u015ftere u\u015foar\u0103 \u015fi copii s\u0103n\u0103to\u015fi.<\/p>\n\n\n\n<p>Biserica a r\u00e2nduit ca, de s\u0103rb\u0103toarea Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103, s\u0103 se fac\u0103 dezlegare la pe\u015fte pentru bucuria praznicului, ce are loc \u00een timpul postului Sfintei Marii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s\u0103 sfin\u0163esc gr\u0103dinile, boabele de gr\u00e2u pentru sem\u0103nat, recoltele. Credincio\u015fii duc la biseric\u0103 prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuv\u00e2ntate de preot \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ite celor s\u0103rmani. De asemenea, viii nu trebuie s\u0103-i uite nici pe cei trecu\u0163i \u00een nefiin\u0163\u0103, ci s\u0103 fac\u0103 poman\u0103 \u00een amintirea \u015fi pentru sufletul acestora.<\/p>\n\n\n\n<p>Toamna din august<\/p>\n\n\n\n<p>Din 6 august, toamna \u00eencepe s\u0103-\u015fi intre treptat, treptat \u00een drepturi. De acum \u00eenainte, iarb\u0103 nu mai cre\u015fte, p\u0103s\u0103rile se preg\u0103tesc s\u0103 plece spre \u0163\u0103rile calde, insectele se preg\u0103tesc s\u0103 intre \u00een p\u0103m\u00e2nt. Frunzele copacilor \u00eencep s\u0103 rugineasc\u0103. Dac\u0103 \u00een Ziua Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103 vremea este \u00eensorit\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103, toamn\u0103 va fi una roditoare \u015fi \u00eembel\u015fugat\u0103. \u00cen schimb, dac\u0103 plou\u0103, toamna va fi una mohor\u00e2ta. \u00cen popor se spune c\u0103, dac\u0103 \u00een postul Adormirii Maicii Domnului plou\u0103 mult, iarn\u0103 care va veni va fi una plin\u0103 de ninsori.<\/p>\n\n\n\n<p>Este bine ca, p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103, \u0163\u0103ranii s\u0103 termine de cosit \u015fi de adunat f\u00e2nul. De acum \u00eencolo iarb\u0103 \u015fi florile doar \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, diminu\u00e2nd calitatea furajului. Acum se culeg \u015fi ultimele plante de leac. \u00cen aceast\u0103 zi se poate \u00eencepe \u015fi gustatul boabelor de struguri. De\u015fi \u00eenc\u0103 nu sunt coapte \u015fi \u0163i se sterpeze\u015fte gura de la ele, tradi\u0163ia le atribuie un rol vindec\u0103tor \u015fi se spune c\u0103 sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile, remarc\u0103 Antoaneta Olteanu, \u00een volumul \u201dSpa\u0163iul \u015fi timpul \u00een tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti\u201d, publicat de editura Paideia, \u00een 2018.<\/p>\n\n\n\n<p>O veche supersti\u0163ie spune c\u0103 nu e bine s\u0103 te mai scalzi \u00een apele repezi de munte, c\u0103 apele se r\u0103cesc, iar cerbii vin s\u0103 le spurce \u015fi cre\u015fte riscul \u00eemboln\u0103virilor. Tot de acum este bine s\u0103 nu se mai doarm\u0103 afar\u0103.<br>\u201dSe r\u0103cesc apele. Cerbii le spurc\u0103, urin\u00e2ndu-se \u00een ele; de-acum nim\u0103nui nu-i mai este \u00eeng\u0103duit s\u0103 se scalde (Pamfile, 1997, p. 146). Se \u0163ine pentru c\u0103 cel ce va intra \u00een acea zi \u00een ap\u0103 se va schimba la fa\u0163\u0103 (Speran\u0163ia, VI, f. 259 v). \u00cencepe s\u0103 se \u00eeng\u0103lbeneasc\u0103 frunza codrului (Pamfile, 1997, p. 145). Atunci pleac\u0103 berzele, purt\u00e2nd r\u00e2ndunelele pe spate. Se serbeaz\u0103 \u00een credin\u0163a ca ele s\u0103 poat\u0103 trece toate m\u0103rile f\u0103r\u0103 nici un pericol (Speran\u0163ia, II, f. 133; V, f. 15). \u015eerpii, \u015fop\u00e2rlele \u015fi toate insectele intr\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt. Care vietate nu va fi intrat p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 zi poate fi omor\u00e2t\u0103, \u00een special \u015ferpii. Dac\u0103 un t\u00e2n\u0103r vede un astfel de \u015farpe \u015fi nu-l omoar\u0103, \u015farpele se va preface \u00een zmeu. Dac\u0103 \u015farpele va fi v\u0103zut de o femeie \u015fi nu va fi ucis, el va muri p\u00e2n\u0103 la anul (Pamfile, 1997, p. 146).<\/p>\n\n\n\n<p>Dureri \u015fi interdic\u0163ii<\/p>\n\n\n\n<p>Pe cine doare capul la Schimbarea la fa\u0163\u0103, acela un an de zile p\u0103\u0163e\u015fte de durere (Mangiuca, 1882, p. 25). Probajele le cred b\u0103tr\u00e2nii ni\u015fte sfinte l\u0103sate de Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt pentru a face dreptate \u00eentre oameni. Ca pedeaps\u0103 la un om pentru un r\u0103u ce-l face, sfintele \u00eel proboz\u0103 pe om \u015fi, dac\u0103 omul nu se poc\u0103ia, trebuia s\u0103 moar\u0103. \u00cen acea zi fiecare femeie, fat\u0103, b\u0103iat, b\u0103rbat se fere\u015fte de a se oc\u0103r\u00ee unul pe altul, c\u0103ci tot anul nu tr\u0103ie\u015fte dec\u00e2t \u00een sfad\u0103 cu al\u0163ii (Speran\u0163ia, VIII, f. 356). Multe gospodine se p\u0103zesc ca s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce mere, pere sau perje p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 zi; \u00een aceast\u0103 zi \u00eens\u0103 se pot m\u00e2nca, deoarece cerul este deschis. La aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare se dezleag\u0103 m\u00e2ncarea poamei sau a strugurilor, c\u00e2nd se \u015fi duc la biseric\u0103 spre a se sfin\u0163i. Cel care m\u0103n\u00e2nc\u0103 struguri \u00eenainte de aceast\u0103 zi \u00ee\u015fi afurise\u015fte ma\u0163ele (Pamfile, 1997, p. 145).<br>Fetele nu se spal\u0103, pentru c\u0103 altfel p\u0103rul nu le-ar mai cre\u015fte, cum nici iarba nu va mai cre\u015fte \u00eencep\u00e2nd cu aceast\u0103 zi de \u00eenceput al toamnei (Pamfile, 1997, p. 146). Se \u0163ine din cauza tr\u0103snetului (Speran\u0163ia, I, f. 44 v). Se \u0163ine pentru ars (Speran\u0163ia, I, f. 425 v). E rea de plo\u015fni\u0163e; nu se spal\u0103 nimic \u00een cas\u0103 (Speran\u0163ia, III, f. 189 v).<\/p>\n\n\n\n<p>Obicieiuri la trecerea de la var\u0103 la toamn\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>Era ultima zi c\u00e2nd plantele mai erau bune de leac (\u015eerban, p.85). Se dezleag\u0103 m\u00e2ncarea poamei sau a strugurilor, care sunt du\u015fi la biseric\u0103 pentru a fi sfin\u0163i\u0163i (Mo\u015fii de Schimbarea la fa\u0163\u0103; Pamfile, 1997, p. 145). Boabele de struguri desprinse de pe ciorchini \u015fi sfin\u0163ite se numesc \u201ecoliv\u0103 de struguri\u201c. Gustatul primei boabe de strugure se f\u0103cea dup\u0103 un ritual din care nu lipsea formula de consacrare pronun\u0163at\u0103 cu voce tare: \u201eBoab\u0103 nou\u0103 \u00een gur\u0103 veche!\u201c (Ghinoiu, 1999, p. 151). Se duc faguri de miere la biseric\u0103 (Pamfile, 1997, p.145). Pentru bunul mers al vie\u0163ii \u015fi al treburilor: Se \u0163ine pentru roadele viilor (Speran\u0163ia, I, f. 61 v).<br>\u00cen aceast\u0103 zi culeg coarne \u015fi sunt bune pentru femei, la na\u015ftere. Cei care vor \u0163ine s\u0103rb\u0103toarea le va na\u015fte femeile u\u015for (Speran\u0163ia, II, f. 231 v).<\/p>\n\n\n\n<p>Omul care are dor de ochi se uit\u0103 dup\u0103 berze, ca dorul s\u0103 se duc\u0103 cu ele (Speran\u0163ia, V, f. 227). Pescarii era bine s\u0103 dea de poman\u0103 c\u00e2te o bucat\u0103 de pe\u015fte, ca s\u0103 aib\u0103 noroc la prins, iar ploile de toamn\u0103, care umflau Jiul, s\u0103 bage mult pe\u015fte \u00een b\u0103l\u0163ile m\u0103rgina\u015fe (\u015eerban, p.85).<\/p>\n\n\n\n<p>Ap\u0103r\u0103tor de rele \u015fi durere: La Obrejenie toate buruienile \u015fi florile dau \u00eenapoi \u015fi se ve\u015ftejesc. Cine nu s\u0103rb\u0103tore\u015fte acea zi, se usuc\u0103 \u015fi \u00eeng\u0103lbene\u015fte ca \u015fi florile (Speran\u0163ia, I, f. 215).<br>Pentru c\u0103 pleac\u0103 berzele \u00een c\u0103l\u0103torie, nu e bine s\u0103 plece nimeni \u00een c\u0103l\u0103torie, c\u0103 se r\u0103t\u0103ce\u015fte \u015fi nu mai vine de unde a plecat. E ceas r\u0103u (Speran\u0163ia, V, f. 250). La Obrejenii nu se lucreaz\u0103 din cauz\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd au rane pe ei, se umfl\u0103 r\u0103u \u015fi \u00een urm\u0103 mor (Speran\u0163ia, I, f. 4 v). E rea pentru lovituri, de friguri (Speran\u0163ia, I, f. 12; III, f. 55 v).<\/p>\n\n\n\n<p>To\u0163i copiii trebuie s\u0103 fie ascult\u0103tori \u015fi cumin\u0163i, ca s\u0103 nu fie probozi\u0163i (oc\u0103r\u00e2\u0163i) \u00een aceast\u0103 zi, c\u0103 vor fi probozi\u0163i tot anul (Pamfile, 1997, p. 145). Gospodarii caut\u0103 s\u0103 fie \u00eemp\u0103ca\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103ciui\u0163i unii cu al\u0163ii, c\u0103ci altfel aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare \u00eei va probozi \u015fi vor r\u0103m\u00e2nea vr\u0103jma\u015fi peste an (Pamfile, 1997, p.145).<\/p>\n\n\n\n<p>Magie legat\u0103 de Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a Domnului<\/p>\n\n\n\n<p>Femeile se duc \u00een p\u0103dure unde, \u00een pielea goal\u0103, culeg alune pentru friguri. Se culeg de pe c\u00e2mp plantele de leac: avr\u0103meas\u0103, mu\u015fe\u0163el, leu\u015ftean etc. (Pamfile, 1997, p. 146). Adunate \u00een aceast\u0103 zi \u015fi dup\u0103 un anume ritual, plantelor \u015fi fructelor le sporea puterea de vindecare a frigurilor \u015fi altor maladii. \u00cen ziua de Obrejenie se ia o cr\u0103cu\u0163\u0103 cu \u015fapte prune, c\u00e2teva alune \u015fi se p\u0103streaz\u0103 la un loc neumblat, ca s\u0103 nu fie stricate de ceva, c\u0103ci sunt bune de friguri \u015fi de alte boale \u00een cursul anului (Gorovei, 1995, p. 92). Lipesc balig\u0103 de vac\u0103 pe gard; aceasta este bun\u0103 spre a se afuma cu ea cei ce sufer\u0103 de n\u0103jit (Speran\u0163ia, II, f. 209).<\/p>\n\n\n\n<p>Babele desc\u00e2nt\u0103 de ur\u00e2t \u00een aceast\u0103 zi, zic\u00e2nd s\u0103 se despart\u0103 cineva de o fiin\u0163\u0103 iubit\u0103 \u015fi s\u0103 plece cum pleac\u0103 berzele (Speran\u0163ia, II, f. 226). E bine s\u0103 se fure flori de tigv\u0103 care s\u0103 se pl\u0103m\u0103deasc\u0103 \u00een ap\u0103 ne\u00eenceput\u0103. Din aceast\u0103 ap\u0103 s\u0103 bea oricine chiar din aceast\u0103 zi, ca s\u0103 fie ferit peste ani de br\u00e2nc\u0103 \u015fi de alte umfl\u0103turi. Oricum, cel care cap\u0103t\u0103 br\u00e2nca, dac\u0103 bea din aceast\u0103 ap\u0103, se crede c\u0103 se t\u0103m\u0103duie\u015fte (Pamfile, 1997, p.146), noteaz\u0103 Antoaneta Olteanu, \u00een volumul \u201dSpa\u0163iul \u015fi timpul \u00een tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti\u201d, publicat de editura Paideia, \u00een 2018.<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:mediafax<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cre\u015ftinii ortodoc\u015fi \u015fi catolici s\u0103rb\u0103toresc mar\u0163i Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a Domnului, o s\u0103rb\u0103toare care aminte\u015fte minunea pe care Iisus o<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":52920,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-52919","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/img-1.jpg?fit=800%2C600","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-dLx","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52919","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52919"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52919\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":52921,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52919\/revisions\/52921"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/52920"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52919"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52919"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52919"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}