{"id":62812,"date":"2020-04-23T07:29:17","date_gmt":"2020-04-23T04:29:17","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=62812"},"modified":"2020-04-23T08:05:32","modified_gmt":"2020-04-23T05:05:32","slug":"sfantul-gheorghe-23-aprilie-cele-mai-frumoase-mesaje-si-felicitari","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=62812","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Gheorghe, 23 aprilie. Tradi\u021bii si obiceiuri"},"content":{"rendered":"\n

In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe<\/strong>, pe 22 aprilie, denumita popular Sangiorzul vacilor sau Alesul, se desfasoara o serie de obiceiuri ce marcheaza ritual inceputul anului pastoral, fiind o sarbatoare a ciobanilor. Obiceiurile legate de Sfantul Gheorghe<\/strong> presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face strunga sau stana, alegerea mieilor si pregatirea oilor pentru primul muls, precum si prepararea primului cas, de Sfantul Gheorghe<\/strong>, scrie site-ul Institutului National al Patrimoniului, cIMeC.ro<\/a>, pe pagina dedicata obiceiurilor pentru Sfantul Gheorghe<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe<\/strong>, galeata in care urmeaza sa se puna laptele de la primul muls e pregatita in mod minutios: se toarna \u201capa curgatoare, adica din rau\u201d<\/em> sau \u201capa neinceputa din fantana\u201d<\/em> si iarba verde. Marginea galetii este decorata, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe<\/strong>, cu fire de salcie, impletite in forma unei cununi subtiri, carora li se adauga uneori un ban de argint. Manunchiul de plante este aruncat apoi intr-o fantana, avand rostul de a asigura o cantitate indestulatoare de lapte, urmand principiul magiei prin similitudine, invocat in textul care insoteste acest gest:\u201c- Asa sa izvorasca laptele in pulpa oii, ca apa in fantana!\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

In unele zone, in ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe<\/strong>, pe marginea galetii in care se mulg pentru prima data oile se aseza \u201ccolacul oilor\u201d, de forma unei cununi, preparat din faina de grau curata, cu apa si sare, uns cu galbenus de ou. Colacul e apoi luat de catre doi pastori care trag de el pentru a-l rupe, existand credinta ca cel care ramane cu partea mai mare va avea noroc la oi. In unele zone, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe<\/strong>, la primul muls se foloseste, in locul colacului, o cununa din ramuri verzi, care are ca scop, pe de o parte, asigurarea belsugului de lapte si, pe de alta, protectia impotriva fortelor malefice, active in aceasta perioada.<\/p>\n\n\n\n

Ajunul zilei de Sfantul Gheorghe<\/strong> este o perioada caracterizata de prezenta spiritelor malefice, strigoi si strigoaice, care umbla noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Prevenirea actiunii strigoilor de mana se realizeaza, in ziua de Sfantul Gheorghe<\/strong>, prin intermediul unor practici variate: ascunderea sau ungerea cu usturoi a limbilor de melita (cu care acestia obisnuiesc sa se bata si pe care calatoresc strigoaicele) producerea de zgomote de bucium, afumarea vitelor, grajdurilor si stanelor, asezarea ramurilor de rug la ferestrele si usile adaposturilor pentru animale, agatarea spinilor la poarta sau ungerea ugerului vacilor cu usturoi.<\/p>\n\n\n\n

SFANTUL GHEORGHE – Credinte si superstitii pentru Ajunul Sfantului Gheorghe<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u2022 Oamenii stau toata noaptea treji, inaintea sarbatorii de Sfantul Gheorghe<\/strong>, ca sa fie vioi si sanatosi tot anul.
\u2022 De Sfantul Gheorghe<\/strong>, in ajun, vitele se baga in holda de grau si cand vin acasa, se ia o mana de grau care se pastreaza si se amesteca in graul de semanat, ca sa se faca mult si frumos la anul.
\u2022 Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici si iuti tot anul.
\u2022 In dimineata ajunului sarbatorii de Sfantul Gheorghe<\/strong>, femeile scot sculele de tesut afara, ca sa rasara soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
\u2022 Oamenii se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

SFANTUL GHEORGHE – Trafitii si obiceiuri in ziua de Sfantul Gheorghe (Sangiorz), 23 aprilie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Una dintre practicile cu raspandire generala in ziua sarbatorii de Sfantul Gheorghe<\/strong> este impodobirea casei si anexelor cu simboluri vegetale ce marcheaza renasterii naturii. Emblemele vegetale utilizate variaza in functie de regiune: in Muntenia se pun crengi de tufan sau de par, in Transilvania rug verde si leustean, rug sau frunza de fag sau gorun in Banat, si au si rol in protejarea casei si gospodariei de actiunea strigoilor de mana care sunt foarte activi in aceasta perioada.<\/p>\n\n\n\n

O metoda eficienta de contracararea a strigoilor, in ziua de Sfantul Gheorghe<\/strong>, o reprezinta plantele cu calitati magice, dintre care cea mai redutabila este usturoiul. Punctele esentiale care fac legatura cu exteriorul si pe unde ar putea intra strigoii – pragul usii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse, in ziua de Sfantul Gheorghe<\/strong>, cu usturoi, facandu-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de catre oameni, care se si ung cu el pe corp, pe frunte, in piept, in spate si pe la incheieturi, pentru a protejati de orice actiuni nefaste<\/p>\n\n\n\n

SFANTUL GHEORGHE – Credinte si superstitii de Sfantul Gheorghe<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u2022 Oamenii se scalda, inainte de rasaritul soarelui, in ziua de Sfantul Gheorghe<\/strong>, intr-o apa curgatoare, spre a fi sanatosi tot anul si pentru spalarea tuturor relelor.
\u2022 Busuiocul semanat inainte de rasaritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spala cu roua de pe el, este cinstit de toata lumea.
\u2022 La Sfantul Gheorghe<\/strong> se cantaresc oamenii pentru a fi sanatosi tot anul si pentru a se proteja de farmece.
\u2022 Cine doarme in ziua Sfantului Gheorghe<\/strong>, acela ia somnul mieilor si tot anul e somnoros.
\u2022 La San-Georgiu<\/strong> ies preotii si poporul cu crucea in camp si fac rugaciuni pentru ploaie si mana in camp.
\u2022 Gunoiul adunat in ziua de Sfantul Gheorghe <\/strong>se pune la radacina pomilor, ca sa rodeasca bine.
\u2022 Daca la San-Georgiu\/Sfantul Gheorghe<\/strong> e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemanos).
\u2022 In aceasta zi se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac, care se pastreaza peste an.
\u2022 Daca in ziua de Sfantul Gheorghe<\/strong> va fi roua multa ori va fi pacla, e semn de an bogat.
\u2022 Daca la San-Giorgiu e ploaie, se face grau si fan.<\/p>\n\n\n\n

SFANTUL GHEORGHE – Trafitii si obiceiuri dupa Sfantul Gheorghe – Calul Sfantului Gheorghe – 24 aprilie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

A treia zi in care este serbat Sfantul Gheorghe<\/strong> este considerata a fi una deosebit de importanta, impunand restrictii severe legate de munca. Daca in prima zi a sarbatorii Sfantului Gheorghe<\/strong> se poate lucra dupa pranz, in aceasta zi nu se lucreaza deloc, pentru ca animalele salbatice sa nu atace vitele si gospodariile.<\/p>\n\n\n\n

SFANTUL GHEORGHE – Credinte si superstitii de ziua Calului Sfantului Gheorghe<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u2022 Se serbeaza Calul Sfantului Gheorghe<\/strong> deoarece cu ajutorul Sfantului Gheorghe l-a putut ucide pe balaur.
\u2022 Calul Sfantului Gheorghe<\/strong> se tine pentru ca munca sa mearga bine.
\u2022 Se tine pentru ca e rau de gadini (animale salbatice).<\/p>\n\n\n\n

Situl web al cIMeC<\/a>, deschis in mai 1996, este principala poarta de acces la patrimoniul cultural romanesc, incluzand: muzee, patrimoniul cultural mobil, arheologie, monumente istorice, carte rara, istorie, numismatica, etnografie, artele spectacolului, biblioteca digitala de manuscrise si carte veche, carti electronice, legislatie culturala sau harti digitale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe 22 aprilie, denumita popular Sangiorzul vacilor sau Alesul, se desfasoara o serie de obiceiuri<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":62813,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-62812","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/img-30.jpg?fit=800%2C546","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-gl6","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62812","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=62812"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62812\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62838,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62812\/revisions\/62838"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/62813"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=62812"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=62812"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=62812"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}