ZVORUL TAMADUIRII 2020. Biserica Ortodox\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fte vineri, 24 aprilie, Izvorul T\u0103m\u0103duirii. \u00cen aceast\u0103 zi, to\u0163i cre\u015ftinii ar trebui s\u0103 mearg\u0103 la Casa Domnului pentru a fi parte a slujbei de sfin\u0163ire a apei.<\/p>\n\n\n\n
IZVORUL TAMADUIRII 2020: Vineri, \u00een unele zone ale \u0163\u0103rii, tinerii fac leg\u0103m\u00e2ntul juvenil. Acest leg\u0103m\u00e2nt se f\u0103cea, cu sau f\u0103r\u0103 martori, \u00een cas\u0103, \u00een gr\u0103dini sau \u00een jurul unui copac \u00eenflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care f\u0103ceau jur\u0103m\u00e2ntul respectiv: pronun\u0163area cu voce tare a jur\u0103m\u00e2ntului, schimbul colacului \u015fi al altor obiecte cu valoare simbolic\u0103, de obicei o oal\u0103 sau o strachin\u0103 din lut, \u00eenso\u0163ite \u00eentotdeauna de o lum\u00e2nare aprins\u0103, \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea fr\u0103\u0163easc\u0103, osp\u0103tarea cu alimente rituale \u015fi dansul.<\/p>\n\n\n\n
Persoanele legate, veri, v\u0103ru\u0163e, surate, fra\u0163i de cruce etc., se \u00eent\u00e2lneau anual sau, dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, la Rusalii. Dup\u0103 \u00eencheierea solemn\u0103 a leg\u0103m\u00e2ntului, copiii \u015fi apoi oamenii maturi \u00ee\u015fi spuneau p\u00e2n\u0103 la moarte surat\u0103, vere, f\u00e2rtate, veri\u015foara \u015fi se comportau unul fa\u0163\u0103 de altul c\u0103 adev\u0103ra\u0163i fra\u0163i \u015fi surori: se sf\u0103tuiau \u00een cele mai intime \u015fi grele probleme ivite \u00een via\u0163\u0103, \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau tainele, nu se c\u0103s\u0103toreau cu sor\u0103 sau cu fratele suratei sau f\u00e2rtatului, se ajutau \u015fi se ap\u0103rau reciproc p\u00e2n\u0103 la sacrificiul suprem.
Sunt \u00eens\u0103 \u015fi persoane care sus\u0163in c\u0103 termenul \u201eaghiasma\u201d vine de la \u201eiazma\u201d. \u00cen DEX, cuv\u00e2ntul iazma, iezme, cu sensul de \u201ear\u0103tare ur\u00e2t\u0103 \u015fi rea, n\u0103luc\u0103, vedenie\u201d, este indicat c\u0103 \u015fi \u00een DLR, cu etimologie necunoscut\u0103. \u00cen sprijinul acestui punct de vedere s-a oferit urm\u0103toare explica\u0163ie: atunci c\u00e2nd preotul sfin\u0163e\u015fte apa, la sf\u00e2r\u015fit, c\u00e2nt\u0103 troparul: \u201eM\u00e2ntuie\u015fte, Doamne, poporul T\u0103u, \u015fi binecuv\u00e2nteaz\u0103 mo\u015ftenirea Ta, biruin\u0163a binecredincio\u015filor cre\u015ftini asupra celui potrivnic d\u0103ruie\u015fte, \u015fi cu crucea Ta p\u0103ze\u015fte pe poporul T\u0103u\u201d. C\u00e2nd se c\u00e2nt\u0103 troparul, preotul strope\u015fte pe credincio\u015fi \u00een cele patru puncte cardinale cu apa sfin\u0163it\u0103, spre alungarea \u201ecelui potrivnic\u201d, adic\u0103 a celui r\u0103u, a celui ur\u00e2t, care este n\u0103luc\u0103, vedenie rea, satana. De la ac\u0163iunea stropirii cu apa sfin\u0163it\u0103 \u015fi rostirea cant\u0103rii ei, s-a re\u0163inut \u00een popor scopul urm\u0103rit prin aiasma \u2013 aiazma \u2013 iazma, de a alunga \u201ear\u0103tarea ur\u00e2t\u0103 \u015fi rea\u201d, adic\u0103 duhul cel r\u0103u, satana.<\/p>\n\n\n\n
Tot ast\u0103zi, nu se lucreaz\u0103. Conform tradi\u021biei, pe vremeuri, cine lucra era lovit de o boal\u0103 din care nu \u00ee\u0219i mai revenea p\u00e2n\u0103 la moarte. \u00cen plus, \u00een trecut nu se \u021besea nimic deoarece cu p\u00e2nza \u021besut\u0103 \u00een aceast\u0103 zi nu se \u00eembr\u0103cau nici m\u0103car cei mor\u021bi deoarece nu puteau fi primi\u021bi pe cealalt\u0103 lume.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen unele zone din \u021bar\u0103, de Izvorul T\u0103m\u0103duirii se f\u0103ceau vr\u0103ji. Se spunea c\u0103 femeile care l\u0103sau \u00een biseric\u0103, peste noapte, \u00een joia din S\u00e3pt\u00e3m\u00e2na Luminat\u0103, un vas cu ap\u0103, \u0219i \u00eel recuperau dup\u0103 slujba de vineri, aveau norocul de a se sp\u0103la cu acea ap\u0103 de numeroase necazuri.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ziua de vineri, nu se face nicio treab\u0103 casnic\u0103. Nu se spal\u0103 \u0219i nici nu se calc\u0103 rufe. Se spune c\u0103 cine respect\u0103 acest obicei, va avea un loc asigurat \u00een Rai.<\/p>\n\n\n\n
Izvoare t\u0103m\u0103duitoare la noi \u00een \u0163ar\u0103<\/p>\n\n\n\n
Maica Domnului a d\u0103ruit \u015fi poporului rom\u00e2n izvoare t\u0103m\u0103duitoare. Unul din acestea se afla la M\u0103n\u0103stirea Ghighiu din jude\u0163ul Prahova, la mai pu\u0163in de 5 km de municipiul Ploie\u015fti. Potrivit Tradi\u0163iei, episcopul sirian care a adus icoana f\u0103c\u0103toare de minuni a Maicii Domnului \u00een aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire (1958), a cerut iertare Fecioarei pentru c\u0103 a luat icoana din locul \u00een care se afla, iar a doua zi, \u00een locul \u00een care s-a rugat, a ap\u0103rut un izvor t\u0103m\u0103duitor.<\/p>\n\n\n\n
Un alt izvor cu apa vindec\u0103toare se afla la M\u0103n\u0103stirea Dervent. Tradi\u0163ia spune c\u0103 acest izvor a \u0163\u00e2\u015fnit din locul \u00een care Apostolul Andrei a \u00eempuns piatra cu toiagul.<\/p>\n\n\n\n
Alt loc binecuv\u00e2ntat cu apa t\u0103m\u0103duitoare este izvorul de la M\u0103n\u0103stirea Horaicioara din jude\u0163ul Neam\u0163. Acest izvor a fost descoperit acum un secol, datorit\u0103 rug\u0103ciunilor monahilor c\u0103tre Maica Domnului de a le d\u0103rui un izvor mai aproape de m\u0103n\u0103stire. El izvora\u015fte de sub muntele Feriga \u015fi se afla la 50 m de biserica m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n\n\n\n
Nu trebuie uitate izvorul de la M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u0163uia Negru Vod\u0103, din jude\u0163ul Arge\u015f \u015fi cel de la Biserica Greac\u0103 din Br\u0103ila, descoperit \u00een anul 1863, \u00een vremea efectu\u0103rii unor lucr\u0103ri de construc\u0163ie la sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f.<\/p>\n\n\n\n
IZVORUL TAMADUIRII 2020. Din b\u0103tr\u00e2ni se spune c\u0103 \u00een aceast\u0103 zi este bine ca oamenii s\u0103 se spele cu roua \u015fi s\u0103 bea agheasm\u0103, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.<\/p>\n\n\n\n
Tot \u00een aceast\u0103 zi se cur\u0103\u0163au \u015fi se sfin\u0163eau f\u00e2nt\u00e2nile \u015fi se g\u0103seau izvoare noi. Credin\u0163a spune c\u0103 f\u00e2nt\u00e2nile sfin\u0163ite de Izvorul T\u0103m\u0103duirii nu vor seca \u00een perioadele f\u0103r\u0103 ploi.<\/p>\n\n\n\n
Tot ast\u0103zi, nu se lucreaz\u0103. Conform tradi\u021biei, pe vremeuri, cine lucra era lovit de o boal\u0103 din care nu \u00ee\u0219i mai revenea p\u00e2n\u0103 la moarte. \u00cen plus, \u00een trecut nu se \u021besea nimic deoarece cu p\u00e2nza \u021besut\u0103 \u00een aceast\u0103 zi nu se \u00eembr\u0103cau nici m\u0103car cei mor\u021bi deoarece nu puteau fi primi\u021bi pe cealalt\u0103 lume.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ziua de vineri, nu se face nicio treab\u0103 casnic\u0103. Nu se spal\u0103 \u0219i nici nu se calc\u0103 rufe. Se spune c\u0103 cine respect\u0103 acest obicei, va avea un loc asigurat \u00een Rai.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen unele zone din \u021bar\u0103, de Izvorul T\u0103m\u0103duirii se f\u0103ceau vr\u0103ji. Se spunea c\u0103 femeile care l\u0103sau \u00een biseric\u0103, peste noapte, \u00een joia din S\u00e3pt\u00e3m\u00e2na Luminat\u0103, un vas cu ap\u0103, \u0219i \u00eel recuperau dup\u0103 slujba de vineri, aveau norocul de a se sp\u0103la cu acea ap\u0103 de numeroase necazuri.<\/p>\n\n\n\n
Izvorul T\u0103m\u0103duirii \u00een iconografie<\/p>\n\n\n\n
\u00cen icoana s\u0103rb\u0103torii Izvorul T\u0103m\u0103duirii, Maica Domnului \u015fi Hristos se afla \u00eentr-un bazin asem\u0103n\u0103tor cu o cristelni\u0163\u0103, vasul \u00een care primim Taina Botezului. Fecioara Maria este reprezentat\u0103 cu m\u00e2inile \u00een\u0103l\u0163ate, semn al rug\u0103ciunii, iar M\u00e2ntuitorul binecuv\u00e2nt\u00e2nd cu ambele m\u00e2ini, ca r\u0103spuns al rug\u0103ciunilor maicii Sale. Din bazin izvora\u015fte apa care are darul t\u0103m\u0103duirii bolilor suflete\u015fti \u015fi trupe\u015fti.<\/p>\n\n\n\n
Aceasta icoan\u0103 exprima ideea c\u0103 Fecioara L-a n\u0103scut pe Hristos, Care este D\u0103t\u0103torul apei vii a Duhului. De altfel, \u00eensu\u015fi Hristos i-a spus femeii samarinence: \u201eDe ai fi \u015ftiut darul lui Dumnezeu \u015fi cine este Cel ce zice \u0163ie: d\u0103-mi s\u0103 beau, tu ai fi cerut de la Dansul \u015fi \u0163i-ar fi dat \u0163ie apa vie\u201d (\u00cen. 4, 10; \u00cen. 7, 38).<\/p>\n\n\n\n
IZVORUL TAMADUIRII: La Manastirea Dervent, pe locul unde Sfantul Apostol Andrei a facut o minune, exista un alt izvor cu apa vindecatoare., unde peste 5.000 de credincio\u015fi, const\u0103n\u0163eni dar \u015fi pelerini veni\u0163i din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii, sunt a\u0219tepta\u021bi s\u0103 ajung\u0103, vineri, cu prilejul s\u0103rb\u0103torii Izvorul T\u0103m\u0103duirii. S\u0103eb\u0103toarea este r\u00e2nduit\u0103 de Biseric\u0103 \u00een prima zi de vineri dup\u0103 \u00cenvierea Domnului, iar pelerinii vin la M\u0103n\u0103stirea Dervent cu credin\u0163a c\u0103 apa izvorului despre care se spune c\u0103 a ap\u0103rut dup\u0103 ce Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a lovit cu toiagul \u00eentr-o piatr\u0103 vindec\u0103 bolile. De Izvorul T\u0103m\u0103duirii, se sfin\u0163esc apele. Cre\u015ftinii ortodoc\u015fi vin \u00een aceast\u0103 zi la biseric\u0103 pentru a lua parte la slujba de sfin\u0163ire a apei, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Aghiasma Mic\u0103. Dup\u0103 ce preotul a sfin\u0163it apa, \u00eei strope\u015fte pe credincio\u015fi \u00een timp ce se c\u00e2nt\u0103 troparul \u201eM\u00e2ntuie\u015fte, Doamne, poporul T\u0103u\u201d, scrie agroinfo.ro.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen tradi\u021bia popular\u0103, Izvorului T\u0103m\u0103duirii este pentru s\u0103p\u0103torii de f\u00e2nt\u00e2ni cea mai spornic\u0103 din an, deoarece apele sunt zbuciumate \u0219i zgomotoase, fiind mai u\u0219or de g\u0103sit.<\/p>\n\n\n\n
SUPERSTI\u021aII DE IZVORUL T\u0102M\u0102DUIRII<\/p>\n\n\n\n
Nu este bine s\u0103 lucrezi (\u00een trecut se credea c\u0103 cel ce o face va fi lovit de o boal\u0103 grav\u0103 de care nu va sc\u0103pa niciodat\u0103)
Nu e bine s\u0103 co\u015fi
Cei ce voiau s\u0103 \u015ftie dac\u0103 vor mai tr\u0103i \u00een viitorul apropiat a\u015fezau o can\u0103 sub un pom de nuc sau soc \u015fi dac\u0103 g\u0103seau p\u0103m\u00e2nt pe fundul c\u0103nii \u015ftiau c\u0103 sf\u00e2r\u015fitul li se va apropia.
TRADI\u021aII DE IZVORUL T\u0102M\u0102DUIRII<\/p>\n\n\n\n
Gospodarii arunc\u0103 ap\u0103 sfiin\u0163it\u0103 peste vite pentru a se \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi
Se stropesc cu ap\u0103 sfiin\u0163it\u0103 lucr\u0103rile agricole.
Izvorul T\u0103m\u0103duirii aminte\u015fte de o serie de minuni s\u0103v\u00e2r\u015fite la un izvor aflat \u00een apropierea Constantinopolului.<\/p>\n\n\n\n
Originea acestei sarbatori se afla in legenda unei minuni care s-ar fi petrecut langa un izvor de langa Constantinopol. Potrivit credintei, un orb si-ar fi recapatat vederea spalandu-se pe ochi cu apa acestuia. Orbul ar fi ajuns aici calauzit de Leon (viitorul imparat al Bizantului \u2013 457-474), caruia ii ceruse apa. Imparatul fusese la randul lui calauzit si indemnat de glasul Maicii Domunlui. Ajuns mai tarziu in scaunul imparatesc, Leon I a construit la locul respectiv o biserica din zid (actualul edificiu dateaza din 1835).<\/p>\n\n\n\n
Traditii si obiceiuri romanesti<\/p>\n\n\n\n
In aceasta zi, in lacasurile de cult dupa Liturghie, se face sfin\u021birea agheasmei mici. In unele locuri exista credin\u021ba ca cei care beau aceasta sunt proteja\u021bi de boli si duhuri rele pentru un an si se inzdravenesc. De asemenea, uneori se mai pastreaza obiceiul preo\u021bilor de a merge in aceasta zi la izvoarele de apa pentru a le sfin\u021bi si, a le proteja de secare sau de adapostirea duhurilor rele in preajma lor. In unele zone prela\u021bii merg si fac stropirea caselor enoriasilor cu agheasma mica.<\/p>\n\n\n\n
In tradi\u021bia populara, Izvorului Tamaduirii este pentru sapatorii de fantani cea mai spornica din an, deoarece apele sunt zbuciumate si zgomotoase, fiind mai usor de gasit.<\/p>\n\n\n\n
In alte zone, tinerii fac legamant juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronun\u0163area cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, inso\u0163ite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbra\u0163i\u015farea fra\u0163easca, ospatarea cu alimente rituale si dansul. In unele zone etnografice, ceremonia se repeta anual, la aceeasi data, pana la intrarea in joc a fetelor insura\u0163ite \u015fi baie\u0163ilor infarta\u0163i\u0163i. Persoanele legate, veri, varu\u0163e, surate, fra\u0163i de cruce etc., se intalneau anual sau, dupa casatorie, la Rusalii.<\/p>\n\n\n\n
O alta poveste izvorata din stravechiul folclor romanesc ne aduce indrumare despre faptul ca numai in ziua Izvorului Tamadurii iese o apa vindecatoare dintr-un put sapat de Fecioara Maria in vecinatatea Ierusalimului. Potrivit acestei superstitii, orice om bolnav ce bea din agheazma acestui put se insanatoseste pe loc.<\/p>\n\n\n\n
Din batrani aflam ca de Izvorul Tamaduirii este bine sa ne spalam cu roua si sa bem Aghiasma, pentru a ne feri de boli sau chiar pentru a ne vindeca.<\/p>\n\n\n\n
Conform altor traditii din batrani, de Izvorul T\u0103m\u0103duirii sunt sfintite toate apele, asa ca oricine bea din ele sau le foloseste pentru a se spala (in acele zone de pe trup vatamate de bolesnita) se poate bucura de o inzdravenire grabnica. Bolnavilor li se recomanda ca in aceasta sfanta zi sa se imbaieze sau sa se spele cu roua de dimineata. Tot acum se dadeau cep tuturor apelor, astfel incat sa isi astampere setea toti oamenii care nu avut parte de apa nici pe pamant, nici in viata de pe celalalt taram. Tocmai de aceea, pe timpuri, in prima vineri de dupa Paste, se cautau izvoare si curatau fantanile, existand credinta ca in acest mod apa va ramne imbelsugata in fantani tot restul anului.<\/p>\n\n\n\n
De Izvorul Tamaduirii, in unele zone ale tarii, tinerii adolescenti fac legamantul juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronuntarea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.<\/p>\n\n\n\n
Persoanele legate, veri, varute, surate, frati de cruce etc., se intalneau anual sau, dupa casatorie, la Rusalii. Dupa incheierea solemna a legamantului, copii si apoi oameni maturi isi spuneau pana la moarte surata, vere, fartate, verisoara si se comportau unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiau in cele mai intime si grele probleme ivite in viata, isi impartaseau tainele, nu se casatoreau cu sora sau cu fratele suratei sau fartatului, se ajutau si se aparau reciproc pana la sacrificiul suprem.<\/p>\n\n\n\n
Se putea oare ca in ziua de Izvorul Tamaduirii sa lipseasca niscaiva vechi vraji sau practici de magie? Se zicea ca femeile care lasau in biserica, peste noapte, in joia din Saptamana Luminata, un vas cu apa, si il recupereau dupa slujba de vineri, aveau norocul de a se spala cu acea apa de numeroase neputinte.<\/p>\n\n\n\n
Pe de alta parte, daca indrazneai sa asezi in ziua de Izvorul Tamaduirii o cana ori un vas cu apa sub un nuc sau un soc, si gaseai mai tarziu pamant la fundul acelui recipient, insemna ca nu mai aveai multe zile de trait.<\/p>\n\n\n\n
Tot ast\u0103zi, nu se lucreaz\u0103. Conform tradi\u021biei, pe vremeuri, cine lucra era lovit de o boal\u0103 din care nu \u00ee\u0219i mai revenea p\u00e2n\u0103 la moarte. \u00cen plus, \u00een trecut nu se \u021besea nimic deoarece cu p\u00e2nza \u021besut\u0103 \u00een aceast\u0103 zi nu se \u00eembr\u0103cau nici m\u0103car cei mor\u021bi deoarece nu puteau fi primi\u021bi pe cealalt\u0103 lume.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen unele zone din \u021bar\u0103, de Izvorul T\u0103m\u0103duirii se f\u0103ceau vr\u0103ji. Se spunea c\u0103 femeile care l\u0103sau \u00een biseric\u0103, peste noapte, \u00een joia din S\u00e3pt\u00e3m\u00e2na Luminat\u0103, un vas cu ap\u0103, \u0219i \u00eel recuperau dup\u0103 slujba de vineri, aveau norocul de a se sp\u0103la cu acea ap\u0103 de numeroase necazuri.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ziua de vineri, din 25 aprilie 2014, nu se face nicio treab\u0103 casnic\u0103. Nu se spal\u0103 \u0219i nici nu se calc\u0103 rufe. Se spune c\u0103 cine respect\u0103 acest obicei, va avea un loc asigurat \u00een Rai.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ZVORUL TAMADUIRII 2020. Biserica Ortodox\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fte vineri, 24 aprilie, Izvorul T\u0103m\u0103duirii. \u00cen aceast\u0103 zi, to\u0163i cre\u015ftinii ar trebui s\u0103 mearg\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-62862","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-glU","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62862","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=62862"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62862\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62864,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62862\/revisions\/62864"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=62862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=62862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=62862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}