{"id":93741,"date":"2023-01-05T09:02:46","date_gmt":"2023-01-05T07:02:46","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=93741"},"modified":"2023-01-05T09:02:49","modified_gmt":"2023-01-05T07:02:49","slug":"5-ianuarie-164-de-ani-de-la-alegerea-lui-alexandru-ioan-cuza-ca-domnitor-al-moldovei","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=93741","title":{"rendered":"5 ianuarie: 164 de ani de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei"},"content":{"rendered":"\n<h2 class=\"wp-block-heading\">1859 &#8211;&nbsp;Adunarea Electiv\u0103 a Moldovei alege \u00een unanimitate ca domn pe colonelul&nbsp;Alexandru Ioan Cuza&nbsp;participant la Revolu\u021bia de la 1848 \u0219i la lupta pentru Unirea Principatelor.<\/h2>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/324ed27e-76e0-4ff8-aacd-20fc67496ef0\/index.jpeg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Alexandru Ioan Cuza\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>Pe data de 5 ianuarie 1859 \u00een Moldova, la Ia\u015fi, Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor. Ceea ce va urma \u015focheaz\u0103 marile imperii din regiune: cel Otoman, \u0162arist \u015fi Habsburgic. Interven\u0163ia armat\u0103 era iminent\u0103. \u00cen mai pu\u0163in de 60 de ani rom\u00e2nii aveau s\u0103 aib\u0103 rolul principal \u00een colapsarea \u015fi dispari\u0163ia structurilor feudale din Europa.<\/p>\n\n\n\n<p>Un moment de geniu al na\u0163iunii rom\u00e2ne, nu primul \u015fi nici ultimul. A\u015fa se poate numi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe data de 5 ianuarie 1859 ca \u015fi domnitor \u00een Moldova. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, pe data de 24 ianuarie 1859, gestul era urmat \u015fi la Bucure\u015fti, fapt care a produs unirea de facto a celor dou\u0103 principate rom\u00e2ne \u015fi na\u015fterea statului rom\u00e2n modern.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest proces s-a produs ca urmare a deciziei puterilor occidentale de a l\u0103sa pe rom\u00e2ni s\u0103 \u00ee\u015fi decid\u0103 singuri soarta, dar \u00een limite prestabilite, care s\u0103 nu le ofere puteri sporite.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen urma r\u0103zboiului Crimeii, care \u00een fapt s-a purtat \u00een general pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, \u00eentre Imperiul \u0162arist \u015fi cel Otoman, cu sprijin occidental, decizii dificile trebuiau luate. Rom\u00e2nii \u00ee\u015fi cereau drepturile, dreptul de a se uni \u00eentr-un singur stat \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi decid\u0103 singuri viitorul. Concesii au fost f\u0103cute, \u00eens\u0103 adun\u0103rile din cele dou\u0103 principate trebuiau s\u0103 aleag\u0103 doi domnitori, s\u0103 aib\u0103 dou\u0103 guverne \u015fi dou\u0103 parlamente.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103 rom\u00e2nii aveau alte planuri: au ales acela\u015fi domnitor \u00een ambele&nbsp; principate, fapt ce nu era interzis expres, domnitor ce a unificat guvernul \u015fi parlamentul \u015fi a luat m\u0103suri radicale de consolidare a noului stat format.<\/p>\n\n\n\n<p>Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza \u015fi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a \u015focat capitalele celor trei mari imperii care st\u0103p\u00e2neau p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd regiunea. Imperiul Otoman\u00a0 sim\u0163ea cum pierde definitiv acest teritoriu, Imperiul Habsburgic s-a temut de na\u015fterea unui stat rom\u00e2nesc puternic care s\u0103 devin\u0103 un magnet pentru rom\u00e2nii lipsi\u0163i de drepturi din Ardeal, iar Imperiul \u0162arist avea acum \u00een fa\u0163\u0103 o nou\u0103 problem\u0103 \u00een calea expansiunii spre Europa. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Basarabia locuit\u0103 majoritar de c\u0103tre rom\u00e2ni, \u00ee\u015fi \u00eendrepta acum privirea spre Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:adevarul<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1859 &#8211;&nbsp;Adunarea Electiv\u0103 a Moldovei alege \u00een unanimitate ca domn pe colonelul&nbsp;Alexandru Ioan Cuza&nbsp;participant la Revolu\u021bia de la 1848 \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":93742,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-93741","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/index-2.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-onX","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/93741","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=93741"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/93741\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":93743,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/93741\/revisions\/93743"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/93742"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=93741"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=93741"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=93741"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}