Ziua Limbii Române. Topul celor mai frecvente greşeli pe care le fac românii

Vernisajul expoziției 31 august “Ziua Limbii Române”, organizată la Biblioteca Academiei Române, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Limbii Române; 29 august 2014.

Iată şi topul celor mai frecvente greșeli gramaticale cu explicațiile logice din spatele lor

1. „DATORITĂ” vs. “DIN CAUZA”

Confundarea celor două formulări este foarte des întâlnită.

Dacă drept mulțumire un coleg îți va spune în sesiune “Din cauza ta am luat examenul!”, este timpul să îl anunți că nu vei mai repeta gestul. Cauzalitatea din această sintagmă gramaticală nu exprimă nimic altceva decât un efect negativ.

Poate să dea vina pe vreme (“Din cauza ploii s-a circulat foarte greu.”) sau pe vecinul de la etajul patru („Din cauza gălăgiei nu am putut să învăț!”).

Succesul trecerii examenului ți-l datorează. Așadar, nu uita să îi explici că te-ai fi considerat mulțumit dacă ar fi început cu “datorită”.

2. “CARE? “ sau… “PE CARE?”

Deși explicația logică este foarte simplu de înțeles, sunt mulți cei care nu știu să-l folosească pe “care” în contextul potrivit.

Prezența lui “pe” înaintea lui “care” indică acuzativul, așa că vom spune cu încredere:

„Fata pe care am văzut-o.”

„Sesiunea pe care am terminat-o cu succes”

„Cartea pe care am împrumutat-o”

Și vom folosi cu grijă cuvântul “care” doar în construcțiile corecte de tipul:

“Omul care trece este tatăl meu.”

“Care băiat este mai deștept?”

3. “VROIAM” – un cuvânt fără limbă

“Vroiam” este un termen orfan de limbă. Limba română nu l-a recunoscut ca fiind termen corect, în ciuda perseverenței cu care este folosit.
Termenul este un mix intre două verbe “a vrea” și “a voi”, însă oricât de imperfect s-ar dovedi timpul la care le conjugăm, formele corecte pentru acestea sunt:

“Eu voiam să plec acasă.” și “Noi vream să mergem la teatru.”

4. “Prețul” scump

Poate o să ți se pară ciudat că am inclus această greșeală atât de evidentă în topul celor mai frecvente.

Și totuși….este printre cel mai des folosite formulări. E drept că, atunci când vine vorba de achiziționarea unui produs, prețul este cel la care ne raportăm. Însă prețul reflectă valoarea acelui produs. Valoarea nu poate fi, deci, scumpă ci, mai degrabă, mare. Produsul însă… da. Spunem atunci corect: “este un produs scump!”

5. “DECÂT” vs. “DOAR”

Oricât de înfrățite ar părea aceste două cuvinte, dacă vrei să vorbești corect nu îl poți substitui pe unul cu celălalt.

Când folosim “Decât” și când “Doar”?

Cu ajutorul lui „decât” exprimăm comparativul de superioritate:

“Este mai mare/mai puternic/ mai deștept decât el.”

Și tot el ne va fi de ajutor în construcțiile negative de tipul:

Nu am decât 1000 de lei.”

Odată ce negația a dispărut din construcția de mai sus, vom folosi cu încredere cuvântul doar:

“Am doar 1000 de lei”

 

 6. Apțipilduri vs Abțibilduri

Prea multe “apțipilduri” și prea puține „abțibilduri” apar în discuțiile noastre de zi cu zi. Pentru că fonic are o rezonanță mult mai greoaie, termenului „abțibild” i se oferă la fel de puțin credit ca și celui de “tobogan” sau celui de “piuneză”. Așa cum v-ați dat seama, aceste din urmă forme sunt cele corecte și, până când limba română se va reajusta după preferințele noastre fonice, trebuie să “dăm Cezarului ce este al Cezarului.”

7. Ora “DOUĂSPREZECE” sau “doisprezece”

DOOM2 ne explică simplu: “Numeralul cardinal “12” și cel ordinal corespunzător trebuie folosite la forma de feminin atunci când se referă la substantive feminine”.

Aplicând regula explicată de DOOM2 (oră este un substantiv feminin), vom ști sigur că varianta corectă este: ora douăsprezece.

8.  “A face” și “A zice” la imperativul negativ

Este drum lung de la “a face” la “a zice” când vine vorba de fond. Când vorbim însă de forma lui gramaticală, lucrurile par să se împotmolească în același timp: imperativul negativ, persoana a II-a singular.

Nu fă asta!”

Nu zi mai mult!”

Oricât de populare ar fi aceste forme, varianta corectă a imperativului negativ pentru cele două verbe este:

“Nu face asta!”

“Nu zice mai mult!”

9. “Mai multe alternative” când “cad precipitații”

Le-am putea numi cu ușurință “pleonasme cu stil”, fiind utilizate în special de cei “educați”.

Pentru a nu lăsa loc de dubii, trecem la definirea lor – așa cum apare ea în DEX.

“Alternativă = posibilitate de a alege între două soluții, între două situații etc. care se exclud. 2. Relație între două judecăți în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă.”

Astfel, mai mult de două alternative nu putem avea, cuvântul “variantă” fiind nu doar la îndemână ci și foarte indicat. 🙂
“Precipitație = (Și în sintagma precipitații atmosferice) Vapori de apă condensați care cad din atmosferă pe suprafața Pământului sub formă de ploaie, ceață, brumă, zăpadă, grindină etc.”

Ne vom exprima, astfel, corect “Vom avea precipitații”, căderea fiind deja exprimată de cuvântul în sine.

10. Greșeală” sau “Greșală”

Și iată că tocmai “greșelile” intră în topul nostru. Varianta corectă este desigur “greșeală”, cuvântul fiind format din rădăcina verbului a greși + sufixul „-eală”.

Sursa:ubers.ro