{"id":107494,"date":"2024-02-02T09:17:27","date_gmt":"2024-02-02T07:17:27","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=107494"},"modified":"2024-02-02T09:17:44","modified_gmt":"2024-02-02T07:17:44","slug":"paduri-seculare-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=107494","title":{"rendered":"P\u0103duri seculare \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"\n

Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, Retezat \u0219i \u0218ureanu ad\u0103postesc p\u0103duri s\u0103lbatice, pe care oamenii le-au l\u0103sat neatinse de peste un secol. Chiar \u0219i \u00een jurul capitalei dace Sarmizegetusa Regia din Hunedoara pot fi v\u0103zu\u021bi copaci b\u0103tr\u00e2ni c\u00e2t veacul.\"Arborii<\/p>\n\n\n\n

Arborii din Sarmizegetusa Regia au fost l\u0103sa\u021bi s\u0103 creasc\u0103 \u00een voie. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durile seculare au disp\u0103rut \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor din Europa, \u00eens\u0103 ele se g\u0103sesc \u00een mai multe parcuri na\u021bionale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103duri seculare \u00een Rom\u00e2nia<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice \u0219i \u00een Retezat, suprafe\u021bele forestiere vechi de peste un secol sunt vaste.<\/p>\n\n\n\n

Alte p\u0103duri seculare au fost ocrotite \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 (video<\/strong><\/em>), unde p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea, suprafe\u021be forestiere imense au fost retezate pentru nevoile minelor \u0219i uzinelor de fier din zona Hunedoarei.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Aproape 700 de hectare de p\u0103duri din Mun\u021bii \u0218ureanu sunt clasificate ca p\u0103duri seculare. Codrii seculari din Hunedoara se afl\u0103 Parcul Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului Cioclovina, \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice din Rom\u00e2nia. Au fost inventaria\u021bi \u00een anul 2002, \u00een \u0219ase zone ale parcului a c\u0103rei suprafa\u021b\u0103 se \u00eentinde pe aproape 40.000 de hectare.<\/p>\n\n\n\n

\u021ainutul cet\u0103\u021bilor dacice, \u00eenconjurat de codrii seculari<\/h2>\n\n\n\n

Cele mai b\u0103tr\u00e2ne p\u0103duri din Mun\u021bii \u0218ureanu (video<\/em><\/strong>) se afl\u0103 \u00een zonele T\u00e2mpu, Valea Mic\u0103, Sarmizegetusa Regia, Porumbelu R\u00e2gla, Valea Lunca Ohabei \u015fi Valea Ponorului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eSuprafa\u0163a total\u0103 a acestor arborete este de 682,9 hectare. Arboretele situate la ob\u00e2r\u015fia V\u0103ii Lunca Ohabei \u015fi V\u0103ii Ponorului din Ocolul Silvic Pui, \u00een suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 224,9 hectare, precum \u015fi cele de la Sarmizegetusa Regia \u00een suprafa\u0163\u0103 de 53,2 hectare sunt situate \u00een zone de protec\u0163ie integral\u0103 deja constituite \u00een cadrul Parcului Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului Cioclovina (PNGM-C) dup\u0103 alte criterii, \u00een timp ce Codrii seculari T\u00e2mpu, Valea Mic\u0103 \u015fi Porumbelu-R\u00e2gla au fost constituite ca zone de protec\u0163ie integral\u0103 distincte, sub denumirea de codrii seculari\u201d<\/em>, arat\u0103 planul de management al Parcului natural din Mun\u021bii \u0218ureanu.<\/p>\n\n\n\n

Accesul \u00een codrii seculari T\u00e2mpu, Valea mic\u0103 \u0219i de la Sarmizegetusa Regia poate fi f\u0103cut de pe valea Gr\u0103di\u0219tii din Hunedoara \u0219i pe drumurile forestiere desprinse din ea (video<\/strong><\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Unii din cei mai b\u0103tr\u00e2ni fagi pot fi v\u0103zu\u021bi printre ruinele din Sarmizegetusa Regia.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrin aceste \u00eemprejurimi ale cet\u0103\u0163ii lui Decebai au crescut falnici copaci seculari. Am g\u0103sit \u00een scoar\u0163a unui fag \u00eencrustat numele unui om ce s-a isc\u0103lit acolo \u00een anul 1813\u201d<\/em>, ar\u0103ta publicistul A. P\u0103duraru, \u00eentr-un articol din Sc\u00e2nteia Tineretului (1955)<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Alte drumuri care urc\u0103 \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu de la marginea comunei Pui ajung \u00een zonele forestiere protejate din v\u0103ile Ohabei \u0219i Ponorului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eValoarea ecologic\u0103 \u015fi importan\u0163a conserv\u0103rii acestor ultime fragmente de p\u0103duri naturale sunt confirmate de faptul c\u0103 ele reprezint\u0103: martori istorici ai p\u0103durilor primare de odinioar\u0103; sanctuare ale unei excep\u0163ionale biodiversit\u0103\u0163i pentru majoritatea categoriilor de vie\u0163uitoare: mamifere mari, p\u0103s\u0103ri \u015fi mai ales nevertebrate legate de lemnul mort; comori valoroase de gene, specii \u015fi ecosisteme reprezentative; surse de informa\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice pentru managementul durabil al p\u0103durilor cultivate; nuclee de rezisten\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a impactului natural \u015fi antropic asupra factorilor de mediu, ele exercit\u00e2nd, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sporit\u0103, multiple func\u0163ii de protec\u0163ie<\/em>\u201d, arat\u0103 planul de management al parcului natural din Mun\u021bii \u0218ureanu.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste arii protejate nu este permis\u0103 nici o interven\u0163ie uman\u0103 activ\u0103, informeaz\u0103 reprezentan\u021bii rezerva\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durile neatinse din Retezat<\/h2>\n\n\n\n

Parcul Na\u021bional Retezat cuprinde o suprafa\u021b\u0103 de aproximativ 40.000 de hectare, din care mai mult de jum\u0103tate este acoperit\u0103 cu p\u0103duri. Cele mai r\u0103sp\u00e2ndite p\u0103duri sunt molidi\u0219urile \u015fi f\u0103getele, dar \u015fi amestecurile de r\u0103\u015finoase cu fag.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durile de fag se g\u0103sesc \u00eentre 800 \u0219i 1200 metri altitudine, cele de amestec, \u00eentre 1200 \u0219i 1400 metri, iar molidi\u015furile, \u00eentre 1400 \u0219i 1800 metri altitudine. Limitele superioare ale p\u0103durilor ajung p\u00e2n\u0103 la aproape 2.000 de metri.<\/p>\n\n\n\n

Un teritoriu \u00eensemnat din Mun\u021bii Retezat este acoperit de p\u0103duri virgine \u0219i cvasivirgine, locuri unde arborii \u0219i arbu\u0219tii sunt prezen\u021bi \u00een diferite stadii ale ciclului lor de via\u021b\u0103 \u0219i ca lemn mort \u0219i \u00een diverse stadii de degradare ca urmare a dinamicii naturale, f\u0103r\u0103 a fi afectate de ac\u021biunile omului de-a lungul unui timp \u00eendelungat.<\/p>\n\n\n\n

\u201eP\u0103durile virgine \u015fi cvasivirgine \u00eensumeaz\u0103 o suprafa\u021b\u0103 de care acoper\u0103 aproximativ 3.500 hectare \u015fi reprezint\u0103 17 la sut\u0103 din suprafa\u021ba de p\u0103dure arondat\u0103 \u00een prezent \u00een Parcul Na\u021bional Retezat\u201d<\/em>, arat\u0103 reprezentan\u021bii rezerva\u021biei pe pagina retezat.ro<\/a>.\"P\u0103dure<\/p>\n\n\n\n

P\u0103dure din Retezat. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Parcul Na\u021bional Retezat a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een 1935, iar din anii \u201950 un teritoriu de aproape 2.000 de hectare din Retezat a r\u0103mas complet interzis turi\u0219tilor. M\u0103sura a fost luat\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi pentru a proteja locul cel mai s\u0103lbatic \u0219i mai pu\u021bin c\u0103lcat de oameni de pe teritoriul parcului na\u021bional, o zon\u0103 unde cre\u0219teau o mul\u021bime de specii de plante rare \u0219i se aflau p\u0103duri virgine.<\/p>\n\n\n\n

Rezerva\u021bia se \u00eentinde pe aproape 2.000 de hectare \u00een zona central\u0103 a masivului \u0219i este \u00eenconjurat\u0103 de o zon\u0103 \u201etampon\u201d de peste 11.000 de hectare de p\u0103duri, delimitat\u0103 \u0219i ea \u00een anii \u00b450.\"P\u0103durile<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durile de la poalele v\u00e2rfului Retezat. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Accesul vizitatorilor a fost interzis \u00een ultimele \u0219apte decenii, iar p\u0103\u0219unatul \u0219i t\u0103ierile de copaci au fost oprite pentru a asigura protec\u021bia naturii \u00een cel mai s\u0103lbatic \u021binut al Retezatului.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen rezerva\u0163ie se asigur\u0103 un regim strict de protec\u0163ie, prin care habitatele sunt p\u0103strate \u00een starea lor natural\u0103, fiind permise doar activit\u0103\u0163ile \u0219tiin\u0163ifice (alte activit\u0103\u021bi umane fiind interzise), cu acordul Administra\u0163iei Parcului Na\u0163ional Retezat. Aici tr\u0103iesc multe din cele 1.190 de specii de plante superioare din Retezat, l\u0103sate s\u0103 se dezvolte liber \u00een habitatul lor natural\u201d<\/em>, informau reprezentan\u021bii Parcului Na\u021bional Retezat pe pagina rezerva\u021biei.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Codrii seculari din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Cele mai izolate a\u0219ez\u0103ri din \u021ainutul P\u0103durenilor din Hunedoara sunt \u00eenconjurate de una din marile rezerva\u021bii forestiere din Rom\u00e2nia. Aici se afl\u0103 codrii seculari din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Codrii seculari de la B\u0103tr\u00e2na-Bunila, numi\u021bi \u0219i Codrii seculari de pe valea Dobri\u0219oarei \u0219i Prisloapei, cuprind, potrivit speciali\u0219tilor, arboret natural cu structuri pluriene, cvasivirgine, de dimensiune mare \u015fi v\u00e2rst\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 200 de ani. Flora \u0219i fauna \u00eentinderilor de p\u0103dure au contribuit la declararea unei zone de peste 450 de hectare din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 ca rezerva\u021bie forestier\u0103.\"P\u0103duri<\/p>\n\n\n\n

P\u0103duri din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, zona B\u0103tr\u00e2na. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Specii de fluturi extrem de numeroase, dar \u0219i unele rare ca Lycaena helle, au contribuit la statutul de rezerva\u021bie forestier\u0103 primit de p\u0103durile din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103. \u00cen plus, ecosistemele de pe Valea Dobrei au suferit extrem de mici modific\u0103ri create de oameni de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n

\u201e456 de hectare sunt aferente rezerva\u021biei Codrii seculari de la B\u0103tr\u00e2na-Bunila. Arealul protejat se \u00eenvecineaz\u0103 la nord cu terenurile agricole ale satului B\u0103tr\u00e2na, iar la sud – cu terenurile agricole (paji\u0219ti, p\u0103\u0219uni, etc) ale satelor Bunila \u0219i Vadu Dobrii. Rezerva\u021bia este administrat\u0103 de Direc\u021bia Silvic\u0103 Hunedoara, Ocolul silvic Dobra). Valea Dobrei, numit\u0103 pe cursul superior Valea B\u0103tr\u00e2na, str\u0103bate partea central-estic\u0103 a Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103, fiind str\u0103juit\u0103 de dealuri cu altitudini medii cuprinse \u00eentre 300 \u0219i 900 metri (Vf. Ple\u0219u- 334 m; Dealul Dobra – 384 m; Dealul B\u0103tr\u00e2na – 963 m)\u201d<\/em>, informau Marcela Balazs \u0219i Silvia Burnaz, dup\u0103 un studiu despre rezerva\u021bie, publicat \u00een Buletin de Informare Entomologic\u0103 (2001).<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva drumuri forestiere care pornesc de la marginea satelor din B\u0103tr\u00e2na, Vadu Dobrii \u0219i Poiana R\u0103chi\u021belii (video<\/em><\/strong>) duc spre codrii seculari din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eFiind rezerva\u021bie, oamenii nu prea au voie s\u0103 intre \u00een ea. Pot deranja animalele s\u0103lbatice \u0219i se pot expune unor pericole\u201d, <\/em>spune un localnic din Fa\u021ba Ro\u0219ie, comuna B\u0103tr\u00e2na.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, c\u00e2teva trasee turistice marcate trec prin aceste sate din \u021ainutul P\u0103durenilor travers\u00e2nd p\u0103duri la fel de spectaculoase ca rezerva\u021bia forestier\u0103, spre v\u00e2rfurile de p\u00e2n\u0103 la 1.400 de metri din Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103durile care ocup\u0103 v\u0103ile Dobrei \u0219i ale afluen\u021bilor s\u0103i dep\u0103\u0219esc peste 15.000 de hectare \u0219i \u00eenconjoar\u0103 sate unde mai tr\u0103iesc c\u00e2teva zeci de oameni.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103, Retezat \u0219i \u0218ureanu ad\u0103postesc p\u0103duri s\u0103lbatice, pe care oamenii le-au l\u0103sat neatinse de peste un secol. Chiar<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":107495,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-107494","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/index-1-1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-rXM","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107494","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=107494"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107494\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":107496,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/107494\/revisions\/107496"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/107495"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=107494"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=107494"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=107494"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}