{"id":10875,"date":"2016-07-20T11:41:54","date_gmt":"2016-07-20T08:41:54","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=10875"},"modified":"2016-07-20T11:46:23","modified_gmt":"2016-07-20T08:46:23","slug":"periplu-pe-frontiera-verde-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=10875","title":{"rendered":"Periplu pe “frontiera verde” a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

Poli\u0163ia de Frontier\u0103 a realizat o inedit\u0103 aventur\u0103. Timp de zece zile, au parcurs o c\u0103l\u0103torie de peste 3.000 de kilometri, pe \u201efrontiera verde\u201d a Rom\u00e2niei.
\nC\u00e2\u0163i dintre noi cunoa\u015ftem efectiv cum arat\u0103 grani\u0163ele Rom\u00e2niei? Dar c\u00e2\u0163i au fost cei care au avut avut ocazia s\u0103 treac\u0103 prin toate punctele de frontier\u0103? Sunt numai pu\u0163in de 29. Cu siguran\u0163\u0103, nu mul\u0163i!<\/p>\n

\"FOTO<\/p>\n

Poli\u0163ia de Frontier\u0103 a realizat o inedit\u0103 aventur\u0103 pe \u201efrontiera verde\u201d a Rom\u00e2niei, o c\u0103l\u0103torie care \u00eensumeaz\u0103 peste 3.000 de kilometri. \u00a0Proiectul a fost ini\u0163iat de revista 4×4 Adventure\u00a0sus\u0163inut logistic de Dacia, iar partener a fost echipa Exclusiv \u00een Rom\u00e2nia de la TVR. <\/span><\/p>\n

Prutul, Siretul, Cri\u015furile, Tisa \u015fi Nera, p\u0103durile Sucevei, Mun\u0163ii Maramure\u015fului \u015fi ai Cara\u015fului, Dun\u0103rea \u015fi Dobrogea au fost repere pe traseul care a fost str\u0103b\u0103tut \u00een zece zile \u00een cadrul campaniei \u00a0\u201eRom\u00e2nia pe contur\u201d. Au fost str\u0103b\u0103tute zone spectaculoase \u015fi de multe ori inaccesibile de la grin\u0163ele \u0163\u0103rii cu Bulgaria, Republica Moldova, Urcaina, Ungaria \u015fi Serbia. \u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

Aventura a \u00eenceput \u00een data de 1 iulie. \u201cV\u0103 invit\u0103m s\u0103 s\u0103 descoperi\u0163i Rom\u00e2niei, localit\u0103\u0163ile, mun\u0163ii, r\u00e2urile \u015fi fluviul care ne contureaz\u0103 grani\u0163ele dar \u015fi oamenii, obiceiurile \u015fi pove\u015ftile lor\u201d, au anun\u0163at cei de la Poli\u0163ia de Frontier\u0103.<\/p>\n

De la Giurgiu la Albe\u015fti<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen prima zi a aventurii, a fost prezentat\u0103 frontiera de sud a Rom\u00e2niei dintre Giurgiu \u015fi Vama Veche. Caravana a oprit pentru un scurt popas, la jum\u0103tatea distan\u0163ei spre C\u0103l\u0103ra\u015fi.<\/p>\n

Urm\u0103rind cursul Dun\u0103rii spre gurile de v\u0103rsare, poli\u0163i\u015ftii au ajuns la Ostrov, \u00een jude\u0163ul Constan\u0163a. \u00cen apropiere, se afl\u0103 cetatea Durostorum (Ostrov) care a fost o important\u0103 cetate \u015fi ora\u015f roman pe malul drept al Dun\u0103rii, \u00eentre cet\u0103\u0163ile Sucidava \u015fi Axiopolis.<\/p>\n

<\/p>\n

Echipa \u201eRomania pe contur\u201d a ajuns apoi la Adamclisi<\/p>\n

Monumentul de la Adamclisi<\/p>\n

<\/p>\n

\u201eMonumentul de la Adamclisi: Tropaeum Traiani este un monument roman, ridicat \u00een cinstea \u00eemp\u0103ratului roman Traian \u00eentre anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor \u00een anul 102 d.Hr. Construc\u0163ia este situat\u0103 \u00een regiunea podi\u015fului Negru Vod\u0103, l\u00e2ng\u0103 comuna Adamclisi, la 60 kilometri sud-vest de Constan\u0163a, pe drumul na\u0163ional C\u0103l\u0103ra\u015fi – Constan\u0163a. Monumentul a fost reconstituit \u00een 1977, dup\u0103 unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat \u00een ruine, fiind declarat \u00een prezent monument istoric.<\/p>\n

Ansamblul, din care f\u0103cea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai c\u0103rui pere\u0163i se aflau \u00eenscrise numele celor aproximativ 3.800 de solda\u0163i romani c\u0103zu\u0163i probabil \u00een lupta de la Adamclisi, \u015fi de asemena un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, \u00een care se pare c\u0103 a fost \u00eenmorm\u00e2ntat comandantul (praefectus castrorum), care, cu pre\u0163ul vie\u0163ii sale, a decis victoria din anul 102\u201d, a continuat Poli\u0163ia de Frontier\u0103 cu o lec\u0163ie de istorie.<\/p>\n

Urm\u0103torul punct a fost \u00een locul unde se afl\u0103 \u015fi borna 1 a grani\u0163ei Rom\u00e2niei: Albe\u015fti.<\/p>\n

Fortificatia Albesti<\/p>\n

<\/p>\n

Urm\u0103toarea zi, echipa Rom\u00e2nia pe contur \u015fi-a continuat aventura prin Dobrogea, de-a lungul M\u0103rii Negre \u015fi Dun\u0103rii p\u00e2na la Chilia Veche. Au trecut pe l\u00e2ng\u0103 cunoscutele cet\u0103\u0163i pontice Callatis (Mangalia), Tomis (Constan\u0163a) \u015fi au f\u0103cut un popas la Histria, iar apoi a ajuns la cetatea Enisala, din jude\u0163ul Tulcea.<\/p>\n

Cetatea Enisala<\/p>\n

<\/p>\n

Chilia Veche, ultimul loc al Deltei unde po\u0163i ajunge pe ro\u0163i Echipa Rom\u00e2nia pe contur \u015fi-a continuat aventura prin Dobrogea, de-a lungul M\u0103rii Negre \u015fi Dun\u0103rii p\u00e2na la Chilia Veche. Au trecut pe l\u00e2ng\u0103 cunoscutele cet\u0103\u0163i pontice Callatis (Mangalia), Tomis (Constan\u0163a) \u015fi au f\u0103cut un popas la Histria, iar apoi a ajuns la cetatea Enisala, din jude\u0163ul Tulcea.<\/p>\n

Ultimul loc al Deltei unde po\u0163i ajunge pe ro\u0163i este Chilia Veche.<\/p>\n

<\/p>\n

Poli\u0163i\u015ftii au str\u0103b\u0103tut p\u00e2n\u0103 aici 350 de kilometri.\u00a0 \u00a0 \u201eAm \u00eent\u00e2lnit oameni frumo\u015fi, locuri superbe \u015fi povesti nespuse, ne-am \u00eemprietenit cu turi\u015fti str\u0103ini care iubesc Rom\u00e2nia\u201d, au spus poli\u0163i\u015ftii, \u00eenainte de cea de a treia zi, \u00een care aveau s\u0103 descopere plaiurile moldave. \u201eVechea cetate a Chiliei se afla pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii, actualmente pe teritoriul Ucrainei, pe locul anticei cet\u0103\u0163i grece\u015fti Achillea. Numele acesteia din urm\u0103 pare a veni de la numele eroului grec Ahile, \u00eenmorm\u00e2ntat, potrivit legendei, la gurile Dun\u0103rii, pe insula Leuke\u201d, povestesc poli\u0163i\u015ftii de frontier\u0103 de la Chilia. Dup\u0103 ce au p\u0103r\u0103sit Chilia Veche, au continuat deplasarea pe frontiera estic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

La grani\u0163a rom\u00e2no-moldav\u0103 C\u0103l\u0103toria a ajuns, \u00een ziua a treia, pe malul Prutului spre cel mai nordic punct al \u0163\u0103rii. Traseul a continuat prin Tulcea \u015fi Gala\u0163i, ora\u015fe pe care le-au atins doar dup\u0103 traversarea Dun\u0103rii cu bacul.<\/span><\/p>\n

\"Gala\u0163iul<\/p>\n

Ultima oprire a fost la F\u0103lciu.<\/p>\n

<\/p>\n

Pe malul Prutului, \u00een dreptul localit\u0103\u0163ii, se afl\u0103 o cazemat\u0103 german\u0103 din 1941, semn al b\u0103t\u0103liilor purtate aici pentru eliberarea Basarabiei. Tot aici, peste Prut, este un pod de cale ferat\u0103, construit din fier, f\u0103r\u0103 niciun punct de sudur\u0103.\u00a0 \u00a0 Echipa a plecat apoi din localitatea Bumbata, jude\u0163ul Vaslui, aflat\u0103 pe malul r\u00e2ului Prut \u015fi \u015fi-a continuat deplasarea pe frontiera estic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen a patra zi, jude\u0163ul Ia\u015fi a fost traversat de la sud la nord, pe l\u00e2ng\u0103 frontier\u0103 \u015fi urm\u0103toarea oprire a fost la barajul de la St\u00e2nca-Coste\u015fti.<\/p>\n

<\/p>\n

Barajul, ridicat pe r\u00e2ul Prut, este \u015fi pod peste Prut, \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova. La un cap\u0103t \u015fi la cel\u0103lalt sunt punctele de trecere de la St\u00e2nca, pe malul rom\u00e2nesc, \u015fi de la Coste\u015fti, pe malul moldovenesc. \u201eLa jum\u0103tatea construc\u0163iei a fost ridicat\u0103 Casa prieteniei, un spa\u0163iu administrativ gestionat \u00een comun de rom\u00e2ni \u015fi moldoveni.<\/p>\n

Au ajuns apoi la Horodi\u015ftea, \u00een jude\u0163ul Boto\u015fani.<\/p>\n

<\/p>\n

Ziua a \u00eenceput cu o vizit\u0103 la Darabani pe malul Prutului, l\u00e2ng\u0103 localitatea Teioasa din jude\u0163ul Boto\u015fani.<\/p>\n

Aici, C\u0103t\u0103lin Avadani de la Sectorul Darabani a povestit de un monument istoric ascuns de o p\u0103dure secular\u0103: Cei patru stejari, planta\u0163i de \u015etefan cel Mare, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia cu t\u0103tarii de la Lipnic din 20 August 1470. Legenda spune c\u0103, Domnitorul s-a oprit s\u0103 se odihneasc\u0103 pe malul Prutului \u015fi, fiindc\u0103 nu a g\u0103sit umbr\u0103, a plantat cei patru stejari care s\u0103 ofere un loc r\u0103coros urma\u015filor s\u0103i.<\/p>\n

\"Stejarii<\/p>\n

Bucovina, una din cele mai frumoase zone turistice din \u0163ar\u0103<\/p>\n

Caravana a continuat pe frontiera de Nord, cu Ucraina. Este trasat\u0103 prin mun\u0163i \u015fi v\u0103i a c\u0103ror frumuse\u0163e este greu de ilustrat. \u00a0Echipele Poli\u0163ia de Frontier\u0103 Rom\u00e2n\u0103 au traversat Bucovina de la est la vest, prin localit\u0103\u0163ile de frontier\u0103, pe drumuri de munte \u015fi prin sate pitore\u015fti. Direc\u0163ia de mers era Maramure\u015f. De la Giurgiu p\u00e2n\u0103 la Sighet au parcurs 1.750 de kilometri.\u00a0 \u00a0 Grani\u0163a Bucovinei cu Maramure\u015ful istoric se trece prin Pasul Prislop.<\/p>\n

<\/p>\n

\u201eR\u00e2ul Tisa, pe mijlocul c\u0103ruia este frontiera cu Ucraina, ajunge \u015fi la c\u00e2\u0163iva metri de drumul na\u0163ional, \u00een zona ora\u015fului Sighetu Marma\u0163iei. A\u015fa c\u0103 tenta\u0163ia contrabandi\u015ftilor de \u0163ig\u0103ri de a \u00eencerca s\u0103 introduc\u0103 ilegal \u0163ig\u0103ri prin aceasta zon\u0103 este mare\u201d, au spus poli\u0163i\u015ftii.<\/p>\n

\u201eConturul Rom\u00e2niei\u201d a continuat prin jude\u0163ele Maramure\u015f, Satu Mare \u015fi Bihor, zone la fel de frumoase \u015fi \u00eenc\u0103rcate de istorie.<\/p>\n

Cele mai avansate sisteme de supraveghere, la Halmeu<\/p>\n

\u00cen ziua a \u015fasea, diminea\u0163a, echipa a plecat de la S\u0103p\u00e2n\u0163a. C\u0103l\u0103toria a continuat pe grani\u0163a nordic\u0103 a Rom\u00e2niei, prin jude\u0163ul Satu Mare, c\u0103tre Punctul de Frontier\u0103 Halmeu, acolo unde func\u0163ioneaz\u0103 cele mai avansate sisteme de supraveghere din Europa. Senzori, camere video cu termoviziune \u015fi radare \u201eplantate\u201d pe frontier\u0103 pot detecta orice trecere a grani\u0163ei.<\/p>\n

<\/p>\n

Traseul a continuat la grani\u0163a cu Ungaria – Echipele \u201eRom\u00e2nia pe contur\u201d au pornit apoi pe grani\u0163a de vest a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

S-au oprit apoi la Urziceni, punct de trecere a frontierei cu Ungaria. De aici, echipa a vizitat apoi Castelul Karolyi \u015fi ora\u015ful Carei, jude\u0163ul Satu Mare.\u00a0Printre obiectivele vizitate a fost \u015fi Monumentul Osta\u015fului Rom\u00e2n din Carei, dedicat eroilor din al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

<\/p>\n

Monumentul a fost dezvelit cu prilejul \u00eemplinirii a dou\u0103 decenii de la luptele din zona Careiului, \u00een anul 1964 \u015fi este opera renumitului sculptor Vida Geza.<\/p>\n

Turnul din secoul al XIII-lea<\/p>\n

\u00cen localitatea Toboliu, judetul Bihor, poli\u0163i\u015ftii de frontier\u0103 au \u00eendrumat echipa c\u0103tre una dintre comorile ne\u015ftiute ale zonei, Turnul din Cheresig, aflat la c\u00ee\u0163iva metri de grani\u0163a cu Ungaria.<\/p>\n

<\/p>\n

Este foarte bine conservat, fiind cea mai \u00eenalt\u0103 construc\u0163ie de acest gen din Transilvania.\u00a0 Turnul este un donjon romanic din c\u0103r\u0103mid\u0103, hexagonal, din secolul al XIII-lea – construit \u00een 1242, imediat dup\u0103 marea invazie t\u0103tar\u0103, ca punct int\u0103rit \u015fi turn de observa\u0163ie. Prima atestare documentar\u0103 a turnului este datat\u0103 1289, pomenind de asediul regelui Ladislau Cumanul.\u00a0 \u00a0 \u00cen anul 1514 Lauren\u0163iu, unul dintre c\u0103pitanii lui Gheorghe Doja, porne\u015fte de aici, \u00een fruntea a 30.000 de iobagi r\u0103scula\u0163i, spre Cetatea Oradea.<\/p>\n

Calatoria a continuat spre Arad<\/p>\n

S-a parcurs deja mai mult din jum\u0103tatea distan\u0163ei pe grani\u0163a \u0163\u0103rii.\u00a0Caravana s-a \u00eendreptat spre N\u0103dlac, de unde a traversat Mure\u015ful, spre localitatea Igri\u015f din jude\u0163ul Timi\u015f, cu un pod plutitor, ac\u0163ionat doar de curen\u0163ii r\u00e2ului.<\/p>\n

<\/p>\n

Triplex Confinium: Grani\u0163a comun\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia, Ungaria \u015fi Serbia<\/p>\n

Echipa \u202aRom\u00e2nia pe contur\u202c format\u0103 din Poli\u0163ia de Frontier\u0103 Rom\u00e2n\u0103 ,4x4adventure.ro \u015fi echipa Exclusiv \u00een Rom\u00e2nia de la TVR \u015fi-a continu\u0103 c\u0103l\u0103toria, \u00een a opta zi, pe frontiera de sud-vest a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen zona de frontier\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit cu poli\u0163i\u015ftii de frontier\u0103 de la Sectorul S\u00e2nnicolau Mare, jude\u0163ul Timi\u015f, care au prezentat locul \u00een care Rom\u00e2nia are grani\u0163\u0103 comun\u0103 cu Serbia \u015fi Ungaria, denumit Triplex Confinium.<\/p>\n

<\/p>\n

Acesta se afl\u0103 pe raza comunei Beba Veche. Aici se poate vedea \u015fi gardul de protec\u0163ie \u00eempotriva migran\u0163ilor, ridicat de Ungaria.<\/p>\n

<\/p>\n

Echipele au c\u0103l\u0103torit p\u00e2n\u0103 aici 2.500 de kilometri pe grani\u0163a \u0163\u0103rii. Au f\u0103cut \u015fi o scurt\u0103 oprire la Muzeul C\u0103ilor Ferate din Jimbolia, care a fost deschis pe 15 noiembrie 2007, cu prilejul anivers\u0103rii a 150 de ani de la darea \u00een exploatare a liniei de cale ferat\u0103 Szeged – Kikinda – Jimbolia – Timi\u015foara. Piesa de rezisten\u0163\u0103 a muzeului este o triciclet\u0103 folosit\u0103 acum mai bine de 100 de ani la revizia liniilor.<\/p>\n

<\/p>\n

Spre Bazia\u015f, locul unde intr\u0103 Dun\u0103rea \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n

\u00cen continuare, traseul frontierei Rom\u00e2niei continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la intrarea Dun\u0103rii \u00een \u0163ar\u0103, de la Bazia\u015f.<\/p>\n

<\/p>\n

S-a mers pe l\u00e2ng\u0103 grani\u0163\u0103, urm\u00e2nd cursul r\u00e2ului Nera, care se v\u0103rsa \u00een Dun\u0103re \u00een apropiere de localitatea Socol, jude\u0163ul Cara\u015f-Severin. Aproape \u00een acela\u015fi loc, delta Nerei se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu fluviul Dun\u0103rea, care \u00een dreptul localit\u0103\u0163ii Bazias intr\u0103 \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Apusul de soare a prins echipele pe Dun\u0103re, alaturi de poli\u0163i\u015ftii de frontier\u0103 de la sectorul Moldova Veche.<\/p>\n

Ultima zi a caravanei.<\/p>\n

Finalul la Zimnicea, cel mai sudic ora\u015f din Rom\u00e2nia<\/p>\n

Echipele proiectului \u201c\u200eRomania pe contur\u201d\u202c au parcurs pitoreasca zon\u0103 de frontier\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre Bazia\u015f \u015fi Calafat, pe Defileul Dun\u0103rii, pe l\u00e2ng\u0103 Cazanele Mari \u015fi Mici, Or\u015fova, Drobeta-Turnu Severin. S-a oprit \u00een sudul Olteniei, la grani\u0163a cu Bulgaria.<\/p>\n

\u00cen ultima zi, au prezentat grani\u0163a de sud a Rom\u00e2niei, de la Calafat la Giurgiu. Cercul a fost \u00a0\u00eenchis c\u00e2nd s-a atins cel mai sudic punct al \u0163\u0103rii, Zimnicea.<\/p>\n

<\/p>\n

A fost un proiect prin care Poli\u0163ia de Fronier\u0103 a \u00eencercat s\u0103 prezente grani\u0163a Rom\u00e2niei, oamenii care o p\u0103zesc, dar \u015fi locuri sau monumente \u00eenc\u0103rcate de istorie sau cultur\u0103.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n

Sursa foto: google.ro<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poli\u0163ia de Frontier\u0103 a realizat o inedit\u0103 aventur\u0103. Timp de zece zile, au parcurs o c\u0103l\u0103torie de peste 3.000 de<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10885,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-10875","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/h-r.jpg?fit=259%2C194&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-2Pp","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10875","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=10875"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10875\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10897,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/10875\/revisions\/10897"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10885"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=10875"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=10875"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=10875"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}