{"id":11334,"date":"2016-07-29T08:34:03","date_gmt":"2016-07-29T05:34:03","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=11334"},"modified":"2016-07-29T08:38:16","modified_gmt":"2016-07-29T05:38:16","slug":"29-iulie-ziua-imnului-national-al-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=11334","title":{"rendered":"29 iulie Ziua Imnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/strong><\/h3>\n

Desteapta-te, rom\u00e2ne!\u201d este oficial din anul 1990, imnul national al Rom\u00e2niei.<\/strong><\/h3>\n

Pentru o vreme, a fost de asemenea imnul national al Republicii Democratice Moldovenesti (1917 \u2013 1918) si al Republicii Moldova (1991 \u2013 1994).<\/strong><\/h3>\n

Versurile \u015fi aranjamentul acestui imn apar\u0163in lui \u00a0Andrei Mure\u015fanu (1816 \u2013 1863), unul din conducatorii Revolutiei romanilor de la 1848, poet de factur\u0103 romantic\u0103, ziarist, traduc\u0103tor, un adev\u0103rat tribun al epocii marcate de Revolu\u0163ia de la 1848. pornind de la o veche romanta romaneasca pe care a auzit-o de la dascalul Gheorghe Ucenescu,<\/strong><\/h3>\n

El a scris versurile poeziei \u201eUn rasunet\u201d in acea \u00a0perioada \u00a0de efervescenta nationala si politica \u00a0si de atunci, aceste versuri au devenit un simbol al luptei romanilor pentru eliberare.<\/strong><\/h3>\n

Poezia \u201eUn Rasunet\u201d a fost scrisa in urma evenimentelor de la Blaj, din 3\/15 mai 1848, cand poetul Andrei Muresanu \u201ecauta o melodie dupa care sa compuna un sonet\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Dupa ce a auzit \u201eDin sanul maicii mele\u201d, o romanta publicata pentru prima data in august 1832, pe versurile lui Grigore Alexandrescu, Muresanu s-a intors foarte agitat acasa \u2014 dupa cum isi amintea sotia sa \u2014 si a scris toata noaptea.<\/strong><\/h3>\n

Spre ziua, poetul terminase de compus primele strofe ale poeziei \u201eUn rasunet\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Duminica urmatoare \u2014 spre sfarsitul lunii iunie \u2014 a fost cantata pentru prima data, de fata cu alti intelectuali, pe melodia interpretata de Gheorghe Ucenescu, aflam din Enciclopedia Romaniei.<\/strong><\/h3>\n

Wikipedia ne lamureste cu privire la o confuzie pe care o auzim des: Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile sale avea o larga circulatie in epoca, deci nu Anton Pann a scris acest cantec.<\/strong><\/h3>\n

O alta versiune a istoriei imnului spune ca insusi Andrei Muresanu este autorul melodiei, iar alta, cea pe care am mentionat-o deja, sustine ca de fapt era o melodie cantata pe un text religios, ce purta numele \u201eDin sanul maicii mele\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care cauta o melodie potrivita pentru versurile sale.<\/strong><\/h3>\n

Poemul \u201eUn r\u0103sunet\u201d al lui Andrei Mure\u015fanu, a fost pus pe note \u00een ziua \u00een care autorul l-a recitat c\u00e2torva prieteni bra\u015foveni, fiind c\u00e2ntat pentru prima oar\u0103 la Bra\u015fov, \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 din \u015echei,, \u00a0(de\u015fi nu se precizeaz\u0103 care era acel c\u00e2ntec patriotic, c\u00e2ntat de cei prezen\u0163i, s-a presupus f\u0103r\u0103 dovezi c\u0103 era vorba despre acesta) si\u00a0a\u015fa cum este \u00eendeob\u015fte cunoscut\u00a0\u00a0\u00een data de 29 iulie 1848 la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea.<\/strong><\/h3>\n

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mure\u015fanu a pus versurile sale, avea deja o larg\u0103 circula\u0163ie \u00een epoc\u0103 \u015fi nu\u00a0i se cunoa\u015fte cu certitudine autorul.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Era o melodie c\u00e2ntat\u0103 de obicei pe un text religios, ce purta numele Din s\u00e2nul maicii mele. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care c\u0103uta o melodie potrivit\u0103 pentru versurile sale.<\/strong><\/h3>\n

De atunci, acest imn a fost c\u00e2ntat de romani \u00a0cu ocazia fiec\u0103rui\u00a0 prilej important, in zilele de sarbatoare dar si in situatii cruciale ale istoriei\u00a0,datorit\u0103 mesajului de patriotism \u015fi de libertate pe care \u00eel poart\u0103 \u00een el.<\/strong><\/h3>\n

\u00cencep\u00e2nd din 1848, \u201eDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d a fost un c\u00e2ntec foarte drag rom\u00e2nilor, insufl\u00e2ndu-le curaj \u00een momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi R\u0103zboiului de independen\u021b\u0103 (1877 \u2013 1878, primul \u0219i al doilea r\u0103zboi mondial.<\/strong><\/h3>\n

Prima \u00eenregistrare a melodiei s-a f\u0103cut pe disc, \u00een 1900, \u00een S.U.A., \u00een interpretarea solistului Alexandru Pascu.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Abia \u00een 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucure\u0219ti reunit\u0103 cu fanfara Regimentului \u0218tefan cel Mare din Ia\u0219i au realizat cea dint\u00e2i \u00eenregistrare instrumental\u0103.<\/strong><\/h3>\n

\u00cen acela\u0219i an, corul \u201eIon Vidu\u201d din Lugoj a \u00eenregistrat pentru prima dat\u0103 pe disc varianta coral\u0103.<\/strong><\/h3>\n

\u00cen ziua revoltei de la Bra\u0219ov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte aceast\u0103 melodie, mul\u021bi dintre ei nemai\u0219tiind versurile. Cu toate acestea melodia a\u00a0fost cantata \u00a0f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere.<\/strong><\/h3>\n

Interzis de regimurile totalitare comuniste tradatoare de neam,\u00a0timp de aproape o jum\u0103tate de secol, alaturi de alte imnuri si marsuri patriotice\u00a0pentru a caror intonare sau fredonare se aplicau pedepse grele cu inchisoarea,\u201dDe\u015fteapt\u0103-te \u00a0rom\u00e2ne\u201d s-\u00a0a generalizat\u00a0instantaneu \u00a0in randurile maselor,in timpul Revolutiei anticomuniste din decembrie 1989 \u00a0si a fost cantat\u00a0 ca un adevarat \u00a0imn na\u0163ional\u00a0, inlocuind spontan \u00a0imnul comunist al Romaniei lui Ceausescu\u00a0.<\/strong><\/h3>\n

Pe 22 decembrie 1989, \u00een timpul revolu\u021biei anticomuniste, imnul s-a \u00een\u0103l\u021bat pe str\u0103zi\u00a0 firesc si de neoprit, \u00eenso\u021bind uria\u0219ele mase de oameni, risipind frica de moarte \u0219i unind \u00eentregul popor \u00een jurul idealurilor nobile ale momentului.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Astfel, instituirea sa ca imn na\u021bional a venit de la sine, impun\u00e2ndu-se generalizat, f\u0103r\u0103 \u0219ov\u0103ial\u0103, sub formidabila presiune a multimii \u00a0manifestan\u021bilor.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Constitu\u0163ia din 1991 l-a consacrat ca IMN al Rom\u00e2niei .<\/strong><\/h3>\n

Timp de c\u00e2\u0163iva ani \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d a fost \u015fi imnul na\u0163ional al Moldovei, dar a fost \u00eenlocuit \u00een 1994 cu imnul \u00a0\u201eLimba noastr\u0103\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Titlul \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d, este \u00een acela\u015fi timp social \u015fi na\u0163ional; social, deoarece\u00a0indeamna permanent\u00a0 la \u00a0speranta\u00a0intr-o \u00a0lume nou\u0103,mai dreapta cu\u00a0 noi romanii; na\u0163ional, deoarece al\u0103tur\u0103\u00a0indemnul la \u00a0de\u015fteptare nationala,\u00a0amintirii trecutului\u00a0 plin de eroism al neamului\u00a0 romanesc si mandriei de a fi roman.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Imnul con\u0163ine acest sublim \u201eacum ori niciodat\u0103\u201d, prezent \u015fi \u00een alte imnuri na\u0163ionale, de la \u201epaion\u201d-ul cu care grecii au luptat la Marathon \u015fi Salamina, p\u00e2n\u0103 la \u201eMarseilleza\u201d Revolu\u0163iei franceze.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/h3>\n

Desteapta-te, rom\u00e2ne!\u201d este oficial din anul 1990, imnul national al Rom\u00e2niei.<\/strong><\/h3>\n

Pentru o vreme, a fost de asemenea imnul national al Republicii Democratice Moldovenesti (1917 \u2013 1918) si al Republicii Moldova (1991 \u2013 1994).<\/strong><\/h3>\n

Versurile \u015fi aranjamentul acestui imn apar\u0163in lui \u00a0Andrei Mure\u015fanu (1816 \u2013 1863), unul din conducatorii Revolutiei romanilor de la 1848, poet de factur\u0103 romantic\u0103, ziarist, traduc\u0103tor, un adev\u0103rat tribun al epocii marcate de Revolu\u0163ia de la 1848. pornind de la o veche romanta romaneasca pe care a auzit-o de la dascalul Gheorghe Ucenescu,<\/strong><\/h3>\n

El a scris versurile poeziei \u201eUn rasunet\u201d in acea \u00a0perioada \u00a0de efervescenta nationala si politica \u00a0si de atunci, aceste versuri au devenit un simbol al luptei romanilor pentru eliberare.<\/strong><\/h3>\n

Poezia \u201eUn Rasunet\u201d a fost scrisa in urma evenimentelor de la Blaj, din 3\/15 mai 1848, cand poetul Andrei Muresanu \u201ecauta o melodie dupa care sa compuna un sonet\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Dupa ce a auzit \u201eDin sanul maicii mele\u201d, o romanta publicata pentru prima data in august 1832, pe versurile lui Grigore Alexandrescu, Muresanu s-a intors foarte agitat acasa \u2014 dupa cum isi amintea sotia sa \u2014 si a scris toata noaptea.<\/strong><\/h3>\n

Spre ziua, poetul terminase de compus primele strofe ale poeziei \u201eUn rasunet\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Duminica urmatoare \u2014 spre sfarsitul lunii iunie \u2014 a fost cantata pentru prima data, de fata cu alti intelectuali, pe melodia interpretata de Gheorghe Ucenescu, aflam din Enciclopedia Romaniei.<\/strong><\/h3>\n

Wikipedia ne lamureste cu privire la o confuzie pe care o auzim des: Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile sale avea o larga circulatie in epoca, deci nu Anton Pann a scris acest cantec.<\/strong><\/h3>\n

O alta versiune a istoriei imnului spune ca insusi Andrei Muresanu este autorul melodiei, iar alta, cea pe care am mentionat-o deja, sustine ca de fapt era o melodie cantata pe un text religios, ce purta numele \u201eDin sanul maicii mele\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care cauta o melodie potrivita pentru versurile sale.<\/strong><\/h3>\n

Poemul \u201eUn r\u0103sunet\u201d al lui Andrei Mure\u015fanu, a fost pus pe note \u00een ziua \u00een care autorul l-a recitat c\u00e2torva prieteni bra\u015foveni, fiind c\u00e2ntat pentru prima oar\u0103 la Bra\u015fov, \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 din \u015echei,, \u00a0(de\u015fi nu se precizeaz\u0103 care era acel c\u00e2ntec patriotic, c\u00e2ntat de cei prezen\u0163i, s-a presupus f\u0103r\u0103 dovezi c\u0103 era vorba despre acesta) si\u00a0a\u015fa cum este \u00eendeob\u015fte cunoscut\u00a0\u00a0\u00een data de 29 iulie 1848 la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea.<\/strong><\/h3>\n

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mure\u015fanu a pus versurile sale, avea deja o larg\u0103 circula\u0163ie \u00een epoc\u0103 \u015fi nu\u00a0i se cunoa\u015fte cu certitudine autorul.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Era o melodie c\u00e2ntat\u0103 de obicei pe un text religios, ce purta numele Din s\u00e2nul maicii mele. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care c\u0103uta o melodie potrivit\u0103 pentru versurile sale.<\/strong><\/h3>\n

De atunci, acest imn a fost c\u00e2ntat de romani \u00a0cu ocazia fiec\u0103rui\u00a0 prilej important, in zilele de sarbatoare dar si in situatii cruciale ale istoriei\u00a0,datorit\u0103 mesajului de patriotism \u015fi de libertate pe care \u00eel poart\u0103 \u00een el.<\/strong><\/h3>\n

\u00cencep\u00e2nd din 1848, \u201eDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d a fost un c\u00e2ntec foarte drag rom\u00e2nilor, insufl\u00e2ndu-le curaj \u00een momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi R\u0103zboiului de independen\u021b\u0103 (1877 \u2013 1878, primul \u0219i al doilea r\u0103zboi mondial.<\/strong><\/h3>\n

Prima \u00eenregistrare a melodiei s-a f\u0103cut pe disc, \u00een 1900, \u00een S.U.A., \u00een interpretarea solistului Alexandru Pascu.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Abia \u00een 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucure\u0219ti reunit\u0103 cu fanfara Regimentului \u0218tefan cel Mare din Ia\u0219i au realizat cea dint\u00e2i \u00eenregistrare instrumental\u0103.<\/strong><\/h3>\n

\u00cen acela\u0219i an, corul \u201eIon Vidu\u201d din Lugoj a \u00eenregistrat pentru prima dat\u0103 pe disc varianta coral\u0103.<\/strong><\/h3>\n

\u00cen ziua revoltei de la Bra\u0219ov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte aceast\u0103 melodie, mul\u021bi dintre ei nemai\u0219tiind versurile. Cu toate acestea melodia a\u00a0fost cantata \u00a0f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere.<\/strong><\/h3>\n

Interzis de regimurile totalitare comuniste tradatoare de neam,\u00a0timp de aproape o jum\u0103tate de secol, alaturi de alte imnuri si marsuri patriotice\u00a0pentru a caror intonare sau fredonare se aplicau pedepse grele cu inchisoarea,\u201dDe\u015fteapt\u0103-te \u00a0rom\u00e2ne\u201d s-\u00a0a generalizat\u00a0instantaneu \u00a0in randurile maselor,in timpul Revolutiei anticomuniste din decembrie 1989 \u00a0si a fost cantat\u00a0 ca un adevarat \u00a0imn na\u0163ional\u00a0, inlocuind spontan \u00a0imnul comunist al Romaniei lui Ceausescu\u00a0.<\/strong><\/h3>\n

Pe 22 decembrie 1989, \u00een timpul revolu\u021biei anticomuniste, imnul s-a \u00een\u0103l\u021bat pe str\u0103zi\u00a0 firesc si de neoprit, \u00eenso\u021bind uria\u0219ele mase de oameni, risipind frica de moarte \u0219i unind \u00eentregul popor \u00een jurul idealurilor nobile ale momentului.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Astfel, instituirea sa ca imn na\u021bional a venit de la sine, impun\u00e2ndu-se generalizat, f\u0103r\u0103 \u0219ov\u0103ial\u0103, sub formidabila presiune a multimii \u00a0manifestan\u021bilor.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Constitu\u0163ia din 1991 l-a consacrat ca IMN al Rom\u00e2niei .<\/strong><\/h3>\n

Timp de c\u00e2\u0163iva ani \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d a fost \u015fi imnul na\u0163ional al Moldovei, dar a fost \u00eenlocuit \u00een 1994 cu imnul \u00a0\u201eLimba noastr\u0103\u201d.<\/strong><\/h3>\n

Titlul \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d, este \u00een acela\u015fi timp social \u015fi na\u0163ional; social, deoarece\u00a0indeamna permanent\u00a0 la \u00a0speranta\u00a0intr-o \u00a0lume nou\u0103,mai dreapta cu\u00a0 noi romanii; na\u0163ional, deoarece al\u0103tur\u0103\u00a0indemnul la \u00a0de\u015fteptare nationala,\u00a0amintirii trecutului\u00a0 plin de eroism al neamului\u00a0 romanesc si mandriei de a fi roman.<\/strong><\/h3>\n

\u00a0Imnul con\u0163ine acest sublim \u201eacum ori niciodat\u0103\u201d, prezent \u015fi \u00een alte imnuri na\u0163ionale, de la \u201epaion\u201d-ul cu care grecii au luptat la Marathon \u015fi Salamina, p\u00e2n\u0103 la \u201eMarseilleza\u201d Revolu\u0163iei franceze.<\/strong><\/h3>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Sursa:cersipamantromamesc.wordpress.com<\/h3>\n

\u00a0<\/strong><\/h3>\n

<\/h3>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 Desteapta-te, rom\u00e2ne!\u201d este oficial din anul 1990, imnul national al Rom\u00e2niei. Pentru o vreme, a fost de asemenea imnul<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11335,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11334","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/ziua-imnului-465x390.jpg?fit=280%2C180&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-2WO","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11334"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11334\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11338,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11334\/revisions\/11338"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}