{"id":115899,"date":"2024-09-19T12:03:21","date_gmt":"2024-09-19T09:03:21","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=115899"},"modified":"2024-09-19T12:06:31","modified_gmt":"2024-09-19T09:06:31","slug":"secretele-satului-legendar-din-muntii-sureanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=115899","title":{"rendered":"Secretele satului legendar din Mun\u021bii \u0218ureanu"},"content":{"rendered":"\n

Satul T\u00e2rsa din Mun\u021bii \u0218ureanu este tot mai c\u0103utat de turi\u0219ti, datorit\u0103 noilor sale drumuri \u0219i a rutei turistice Via Transilvanica. Oamenii de aici p\u0103streaz\u0103 o mul\u021bime de legende despre daci, iar \u00een trecut erau asemui\u021bi cu dacii.\"Fagul<\/p>\n\n\n\n

Fagul secular, o cruce misterioas\u0103 \u0219i drumul din T\u00e2rsa. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103, ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Mai pu\u021bin de o sut\u0103 de oameni locuiesc \u00een satul T\u00e2rsa din Hunedoara (video<\/strong><\/em>), centru a\u0219ez\u0103rilor arhaice de pe Platoul Luncanilor, un \u021binut locuit \u00een vremea dacilor.<\/p>\n\n\n\n

Satul din Mun\u021bii \u0218ureanu a devenit \u00een ultimii ani un reper turistic al Hunedoarei, iar c\u00e2teva locuri legendare de aici st\u00e2rnesc fascina\u021bia c\u0103l\u0103torilor.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103 cu un deceniu, satul T\u00e2rsa din Hunedoara (comuna Bo\u0219orod) avea vreo 200 de locuitori, dar se num\u0103ra printre cele mai izolate localit\u0103\u021bi din vestul Rom\u00e2niei. Gospod\u0103riile sale sunt \u00een\u0219irate pe plaiurile Mun\u021bilor \u0218ureanu, la sute de metri distan\u021b\u0103 unele de altele, unele pe culmi aflate la aproape 1.000 de altitudine.<\/p>\n\n\n\n

Drumurile forestiere care legau a\u0219ezarea aflat\u0103 pe Platoul Luncanilor de localit\u0103\u021bile din v\u0103ile Gr\u0103di\u0219tii \u0219i Streiului erau greu accesibile din cauza pantelor abrupte \u0219i a noroiului care le acoperea \u00een timpul ploilor. \u00cen timpul iernii, \u00eenghe\u021bul \u0219i ninsorile le f\u0103ceau aproape imposibil de str\u0103b\u0103tut cu autoturismele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani, satul T\u00e2rsa din Hunedoara (video<\/em><\/strong>) a continuat s\u0103 se depopuleze.\u00a0\u201eUnele familii s-au mutat la Bo\u0219orod, unde aveau case, al\u021bi tinerii au plecat s\u0103 munceasc\u0103 la ora\u0219 \u0219i nu s-au mai \u00eentors s\u0103 locuiasc\u0103 aici. Chiar \u0219i v\u00e2rstnici au plecat din sat<\/em>\u201d, relata o localnic\u0103<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

T\u00e2rsa are, \u00een prezent, vreo 50 de locuitori permanen\u021bi, dar, spre deosebire de acum un deceniu, situa\u021bia lui s-a schimbat radical. Dou\u0103 \u0219osele au fost construite spre satul din Mun\u021bii \u0218ureanu. Una urc\u0103 dinspre municipiul Or\u0103\u0219tie, aflat la 30 de kilometri, pe Valea Gr\u0103di\u0219tii \u0219i prin satul Coste\u0219ti, fiind construit\u0103 \u00een locul drumului forestier Coste\u0219ti – T\u00e2rsa, iar cealalt\u0103 urc\u0103 \u00een sat dinspre ora\u0219ul C\u0103lan, aflat la circa 20 de kilometri, pe valea Luncanilor, prin Bo\u0219orod, fiind construit\u0103 \u00een locul drumului forestier Bo\u0219orod – T\u00e2rsa. Turismul a luat amploare mai ales \u00een ultimii ani, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea rutei turistice \u201eVia transilvanica\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201eVia Transilvanica urc\u0103 de pe valea Gr\u0103di\u0219tii, dinspre Sarmizegetusa Regia, iar la T\u00e2rsa este prelungit\u0103 un pic p\u00e2n\u0103 \u00een zona bisericii, unde era un castru roman, apoi se \u00eentoarce prin sat \u0219i urca spre Poiana Omului, prin p\u0103dure, iar de acolo spre Fund\u0103tura Ponorului\u201d,<\/em>\u00a0arat\u0103 un localnic.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce num\u0103rul turi\u0219tilor a crescut, \u00een vechiul sat al p\u0103storilor din Mun\u021bii \u0218ureanu au fost \u00eenfiin\u021bate locuri de popas, unde s\u0103tenii le ofer\u0103 turi\u0219tilor preparate tradi\u021bionale ca balmo\u0219, pl\u0103cinte cu br\u00e2nz\u0103 de oaie, vir\u0219li, ciorbe, bulz \u0219i alte m\u00e2nc\u0103ruri specifice traiului pastoral. \u00centre timp, mai multe case de vacan\u021b\u0103 \u0219i pensiuni au fost ridicate \u00een T\u00e2rsa, iar altele se afl\u0103 \u00een \u0219antier.<\/p>\n\n\n\n

Zona este spectaculoas\u0103, fiind \u00eenconjurat\u0103 de mun\u021bi \u0219i p\u0103dure \u0219i ofertant\u0103 pentru amatorii de drume\u021bii. \u00cens\u0103 mai are un lucru care o diferen\u021biaz\u0103 de a\u0219ez\u0103rile din mun\u021bi. Oamenii din vechiul \u021binut al dacilor au p\u0103strat o mul\u021bime de legende transmise din genera\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Poiana Omului – locul unde a murit Decebal<\/h2>\n\n\n\n

Cea mai cunoscut\u0103 dintre legendele T\u00e2rsei este a Poienii Omului (video) aflat\u0103 pe Via Transilvanica, la vreo cinci kilometri de sat. C\u0103l\u0103torii parcurg \u00een aproximativ o or\u0103 drumul prin p\u0103dure, de la fosta \u0219coal\u0103, acum p\u0103r\u0103sit\u0103 a c\u0103tunului Prihodi\u0219te la Poiana Omului, aflat\u0103 la peste 1.000 de metri altitudine \u0219i \u00eenconjurat\u0103 de p\u0103duri vaste de fag, stejar \u0219i de brad.<\/p>\n\n\n\n

Video:aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Din cele mai vechi timpuri, Poiana Omului a fost o r\u0103scruce a drumurilor de plai, unde se \u00eent\u00e2lneau ciobanii care cutreierau acest \u021binut cu turmele, \u00een transhuman\u021b\u0103 pe trasele de zeci de kilometri din masivele Retezat \u0219i \u0218ureanu. Numele s\u0103u este vechi \u0219i ar proveni, spun localnicii, din legenda mor\u021bii regelui dac Decebal.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u0218tiu, ca mul\u021bi dintre cei care au tr\u0103it aici, despre aceast\u0103 legend\u0103 a Poienii Omului, ca loc al mor\u021bii lui Decebal, de c\u00e2nd m-am pomenit. De pe la v\u00e2rsta de 13 ani am cutreierat ace\u0219ti mun\u021bi cu turmele, iar via\u021ba de cioban mi-a pl\u0103cut dintotdeauna. Aici, la Poiana Omului era un lucru foarte mare. Coborau ciopoarele de oi, erau mii de oi care se aduceau \u00een acest loc, care erau b\u0103gate la oboare \u0219i se alegeau aici, iar ciobanii erau tocmi\u021bi tot aici<\/em>\u201d, relata Du\u021bu unul dintre ciobanii de la Poiana Omului.<\/p>\n\n\n\n

Despre Poiana Omului, <\/a>oamenii din zon\u0103 spun c\u0103 ar fi fost locul unde Decebal \u0219i-a g\u0103sit sf\u00e2r\u0219itul, \u00een timp ce era urm\u0103rit de romani. C\u0103petenia dacilor ar fi plecat din Sarmizegetusa, c\u0103l\u0103rind pe culmile montane prin Poiana Omului, unde \u00een Antichitate ar fi fost un nod de comunica\u0163ii \u00eentre cet\u0103\u0163ile dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei, iar moartea sa ar fi avut loc la umbra stejarilor care cre\u0219teau \u00een aceast\u0103 poian\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Locul unde dacii \u0219i romanii au \u00eencheiat pacea<\/h2>\n\n\n\n

La cel\u0103lalt cap\u0103t al satului T\u00e2rsa, \u00een apropierea bisericii \u0219i \u0219colii din localitate, un alt drum de vreo cinci kilometri duce spre cetatea dacic\u0103 Blidaru.<\/a> \u00cenainte de a ajunge \u00een faimoasa a\u0219ezare dacic\u0103, c\u0103l\u0103torii trec pe la marginea c\u0103tunului Pietroasa, locuit de doi oameni, unde au fost descoperite ruinele unui templu dacic – numit Pietroasa lui Solomon (video<\/strong><\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropiere, poteca se suprapune cu un fost drum antic ce trece pe la poalele turnului de ap\u0103rare \u201eLa V\u0103mi\u201d, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre cetate. Pe traseu se distinge un sector amenajat \u00een rambleu, ca o punte \u00eentre dou\u0103 dealuri. \u201eAici, la V\u0103mi, ar fi fost locul unde regele Decebal ar fi \u00eencheiat pace cu romanii, dup\u0103 primul r\u0103zboi dintre daci \u0219i romani. A\u0219a \u0219tim de la p\u0103rin\u021bii \u0219i bunicii no\u0219tri\u201d, spune un localnic din T\u00e2rsa.<\/p>\n\n\n\n

Locul unde dacii \u0219i romanii ar fi f\u0103cut pace. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul cet\u0103\u021bii dacice Blidaru, arheologii au identificat peste 20 de astfel de turnuri de ap\u0103rare dacice.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai multe au fost, arat\u0103 istoricii, devastate de romani, \u00een timpul r\u0103zboaielor de cucerire a Sarmizegetusei Regia, de la \u00eenceputul secolului al II-lea. \u00cempreun\u0103 cu cet\u0103\u021bile dacice din Hunedoara, turnurile lor \u00eenalte, din lemn \u0219i piatr\u0103, au fost incendiate \u0219i distruse, \u00eens\u0103 funda\u021biile lor puternice au rezistat timpului.<\/p>\n\n\n\n

about:blank<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de turnul \u201eLa V\u0103mi\u201d, cel mai faimos dintre monumentele de ap\u0103rare din jurul cet\u0103\u021bii dacice este Turnul din Poiana Per\u021bii, aflat \u0219i el la vreo sut\u0103 de metri de cetatea Blidaru.<\/p>\n\n\n\n

Fagul secular din T\u00e2rsa<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen centrul satului T\u00e2rsa, c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc un fag secular, despre care unii localnici sus\u021bin c\u0103 are peste 300 de ani. Coroana sa a oferit umbr\u0103 \u0219i ad\u0103post mai multor genera\u021bii.\"Fagul<\/p>\n\n\n\n

Fagul secular din T\u00e2rsa. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u201eStr\u0103bunica mea, care a tr\u0103it aproape 90 de ani, \u00eel \u0219tia de t\u00e2n\u0103r\u0103 tot a\u0219a falnic cum este acum. Cu mult timp \u00een urm\u0103, pe unele dintre crengile sale, se vede dup\u0103 cum au fost t\u0103iate, oamenii ridicau f\u00e2nul \u00een c\u0103pi\u021b\u0103. \u00cen alte timpuri, aici se ad\u0103posteau de vreme rea. \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, a fost lovit de un tr\u0103snet, \u00eens\u0103 l-am cur\u0103\u021bat \u0219i nu s-a uscat\u201d<\/em>, poveste\u0219te un localnic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen trecut, num\u0103rul fagilor seculari era, spun oamenii, mult mai mare \u00een T\u00e2rsa.<\/p>\n\n\n\n

De unde provine numele satului T\u00e2rsa<\/h2>\n\n\n\n

\u0218i numele satului ar fi fost inspirat din legend\u0103. Unii localnici cred c\u0103 ar proveni de la cel al agat\u00e2r\u0219ilor \u2013 un trib care tr\u0103ia \u00een Transilvania \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii \u0219i jum\u0103tate, men\u021bionat de mai mul\u021bi istorici din Antichitate, ca fiind iubitori de aur \u0219i adoratori ai unor zeit\u0103\u021bi ca Dionysos \u0219i Apolo.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Satul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/20:<\/strong> Satul Tarsa din Hunedoara Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (38) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n

Al\u021bii au legat numele a\u0219ez\u0103rii de cel al toiagului simbolic (t\u00e2rsul) \u00eempodobit de antici \u0219i folosit \u00een ritualurile de venerare a zeit\u0103\u021bii Dionysos \u2013 marele zeu olimpian al vinului, vegeta\u0163iei, pl\u0103cerilor, venerat \u0219i \u00een Dacia \u0219i, potrivit unor autori, chiar \u00een unele dintre cet\u0103\u021bile dacice din Mun\u021bii \u0218ureanu.<\/p>\n\n\n\n

Unii speciali\u0219ti \u00een toponimie arat\u0103 c\u0103 numele T\u00e2rsa ar avea \u00een\u021belesul de \u201ecur\u0103tur\u0103\u201d – parte a p\u0103durii din care au fost t\u0103ia\u021bi copaci p\u00e2n\u0103 a nu \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Satul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/20:<\/strong> Satul Tarsa din Hunedoara Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (9) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n
\"Satul<\/figure>\n\n\n\n

\u201eP\u0103zindu-ne ca ni\u015fte p\u0103rin\u0163i, Carpa\u0163ii ne-au unit \u00eentr-o mare familie, permanentiz\u00e2nd \u00een veacuri de restri\u015fte aceast\u0103 insul\u0103 de latinitate \u00een estul european; popula\u0163ia dacic\u0103 \u015fi-a men\u0163inut a\u015fez\u0103rile din zonele carpatice, at\u00e2t in timpul romaniz\u0103rii ei, c\u00e2t \u015fi atunci cind puhoaiele migratoare c\u0103lcau \u00een copitele cailor c\u00e2mpiile m\u0103noase \u0219i a\u015fez\u0103rile \u00eenfloritoare. Toponimele din Platforma Luncanilor sunt elocvente \u00een acest sens. Realit\u0103\u0163ile locale reflect\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een\u0163elesul vechi al toponimicului T\u00e2rsa, care \u00eensemna \u00een limba slav\u0103 veche \u00abparte din p\u0103dure \u00een care s-au t\u0103iat copacii p\u00e2n\u0103 a nu \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 al\u0163ii\u00bb, de unde postverbul t\u00eer\u015fi, adic\u0103 a cur\u0103\u0163a un loc de m\u0103r\u0103cini, de tufe pentru a-l transforma \u00een loc de arat\u201d<\/em>, ar\u0103ta publicistul Emil Hossu Longin, \u00een \u201eRom\u00e2nia Pitoreasc\u0103\u201d (1981).<\/p>\n\n\n\n

\u201eLocalnicii \u00ee\u0219i spun daci\u201d<\/h2>\n\n\n\n

Pe Platorul Luncanilor, mai multe a\u0219locuri au p\u0103strat nume cu origini latine. \u201eRuncu, Cur\u0103tur\u0103, T\u0103ietur\u0103, S\u0103cuitur\u0103, Seci, Secu, Secui, S\u0103cui \u2014 sunt urme evidente legate de procesul de desp\u0103durire al platformei, ultimul \u00eensemn\u00e2nd \u00abp\u0103dure secat\u0103 de copaci, adic\u0103 uscat\u0103 prin ardere natural\u0103 sau artificial\u0103\u00bb, cum foarte bine explic\u0103 academicianul Iorgu Iordan, pornind de la verbul latinesc secare , \u00aba t\u0103ia\u00bb, \u00aba seca\u00bb. Mie \u00eemi spunea b\u0103tr\u00eenul Ilie St\u0103ncioi, c\u0103l\u0103uza noastr\u0103, c\u0103 pe platform\u0103 locuitorii \u00ee\u0219i spun daci, p\u0103streaz\u0103 multe datini \u015fi obiceiuri ne\u00eent\u00e2lnite \u00een alte p\u0103r\u0163i, cutumele familiale, de asemeni, c\u0103 au porecle de animale: Iepure, Hulpe, Lupu\u201d<\/em>, ar\u0103ta publicistul.<\/p>\n\n\n\n

Al\u021bi speciali\u0219ti ar\u0103tau c\u0103 numele T\u00e2rsa ar indica \u0219i un loc \u00eemprejmuit, fiind astfel \u00een rela\u021bie cu termenul de prisac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Satul T\u00e2rsa din Mun\u021bii \u0218ureanu este tot mai c\u0103utat de turi\u0219ti, datorit\u0103 noilor sale drumuri \u0219i a rutei turistice Via<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":115900,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-115899","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/index-9.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-u9l","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115899","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=115899"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115899\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":115901,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115899\/revisions\/115901"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/115900"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=115899"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=115899"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=115899"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}