{"id":115980,"date":"2024-09-23T10:15:32","date_gmt":"2024-09-23T07:15:32","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=115980"},"modified":"2024-09-23T10:15:48","modified_gmt":"2024-09-23T07:15:48","slug":"substante-ucigase-pentru-organismul-uman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=115980","title":{"rendered":"Substan\u021be uciga\u0219e pentru organismul uman"},"content":{"rendered":"\n

Speciali\u0219tii au identificat c\u00e2teva substan\u021be cu poten\u021bial cancerigen mare. Cu alte cuvinte sunt compu\u0219i chimici care au un efect devastator asupra organismului uman \u0219i sunt pe primele locuri la poten\u021biale cauze ale cancerului. \"Fumatul<\/p>\n\n\n\n

Fumatul este principala cauz\u0103 de cancer FOTO Shutterstock<\/p>\n\n\n\n

Tr\u0103im \u00eentr-un secol \u00een care diferitele tipuri de cancer, provocate de celule anormale ap\u0103rute \u00een zone cu inflama\u021bie a organismului, reprezint\u0103 o problem\u0103 serioas\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103. \u0218i asta \u00een condi\u021biile \u00een care num\u0103rul de cazuri este \u00een cre\u0219tere, iar v\u00e2rsta pacien\u021bilor bolnavi de cancer scade \u00eengrijor\u0103tor. Adic\u0103 dac\u0103 anumite tipuri de cancer ap\u0103reau peste v\u00e2rsta de 50-60 de ani, acum sunt numero\u0219i pacien\u021bi cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 20 \u0219i 40 de ani. De exemplu, cancer colorectal \u0219i pulmonar. Conform declara\u021biilor lui Cristopher P. Wild, director al Agen\u021biei Interna\u021bionale pentru Cercetare \u00een Domeniul Cancerului, din cadrul World Health Organization, 90% dintre cazurile de cancer sunt enviromentale, adic\u0103 produse de substan\u021bele din mediul \u00eenconjur\u0103tor sau de compu\u0219ii inhala\u021bi sau consuma\u021bi de om. Cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice au descoperit c\u0103 sunt c\u00e2teva substan\u021be sau compu\u0219i care au un poten\u021bial cancerigen foarte mare \u0219i sunt responsabili de \u00eenmul\u021birea cazurilor. <\/p>\n\n\n\n

Compu\u0219ii din \u021big\u0103ri, locul 1 la cancer \u00een lume<\/h2>\n\n\n\n

Conform studiilor, substan\u021bele care se afl\u0103 \u00eentr-o \u021bigar\u0103 sunt principalii responsabili de cancer pulmonar, cel mai r\u0103sp\u00e2ndit tip de cancer<\/a> la nivel mondial. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, 35% dintre cauzele de deces, la nivel mondial, sunt reprezentate tot de fumat. \u201d Pe primul loc,la cauzele de deces este fumatul. Dup\u0103 care urmeaz\u0103 a doua cauz\u0103, alimenta\u021bie, 20%, dup\u0103 care bolile legate de profesie, \u00een jur de 15% \u0219i \u00een fine alte cauze. Deci din start dac\u0103 s-ar renun\u021ba la fumat, o treime din cazuri de cancer ar disp\u0103rea. Fumatul produce cancer pulmonar, cancer de stomac, cancer de laringe, de vezic\u0103 urinar\u0103, de limb\u0103 \u0219i multe altele Practic, substan\u021bele cancerigene, prin s\u00e2nge, circul\u0103 \u00een tot organismul\u201d<\/em>, spune medicul Corneliu Saradan de la Direc\u021bia de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 Boto\u0219ani. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, s-a constatat c\u0103 fumatul deterioreaz\u0103 ADN-ul uman<\/a>. Cel pu\u021bin asta spune medicul Julie Barta, care a constatat c\u0103 carcinogeni din \u021big\u0103ri, 70 la num\u0103r, printre care \u0219i benzoapyrene, se al\u0103tur\u0103 catenelor de ADN \u0219i creaz\u0103 structuri anormale. Aceste structuri anormale duc la muta\u021bii care schimb\u0103 codul nostru genetic, \u00een special elimin\u0103 un supresor natural din ADN-ul nostru, care \u00eempiedic\u0103 formarea tumorilor canceroase. Practic, ne las\u0103 descoperi\u021bi \u00een fa\u021ba cancerului pulmonar. Tocmai de aceea, 90% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat. <\/p>\n\n\n\n

Azbestul, uciga\u0219ul t\u0103cut din gospod\u0103rie \u0219i construc\u021bii<\/h2>\n\n\n\n

Azbestul este un material foarte cunoscut de construc\u021bii. \u00cen majoritatea statelor civilizate a fost interzis pentru realizarea de lucr\u0103ri civile, \u00een special locuin\u021be, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia. Cu toate acestea, azbestul este utilizat mai ales \u00een mediul rural pentru acoperirea caselor, diferitelor anexe sau amenaj\u0103ri pentru animale. Azbestul este periculos \u00een momentul \u00een care se rupe sau se deterioreaz\u0103, \u0219i asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 frecvent, mai ales \u00een zonele rurale, sau acolo unde \u00eenc\u0103 mai este utilizat \u00een diferite procese industriale. Praful de azbest, foarte fin, inhalat sau ingerat poate duce la diferite tipuri de cancer. Este documentat faptul c\u0103 azbestul provoac\u0103 cancer pulmonar, ovarian, mesotelioma \u0219i cancer laringeal. Medicii spun c\u0103 dac\u0103 muncitorii sunt nevoi\u021bi s\u0103 se expun\u0103 lucrului cu azbestul trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 echipamente de protec\u021bie, mai ales de protejare a c\u0103ilor respiratorii. <\/p>\n\n\n\n

Pericolul din natur\u0103 pe care nici nu-l sim\u021bim<\/h2>\n\n\n\n

O alt\u0103 substan\u021b\u0103 deosebit de periculoas\u0103 pentru organismul uman este radonul. Acesta este un gaz care se afl\u0103 \u00een mod natural \u00een scoar\u021ba terestr\u0103. Este radioactiv \u0219i face parte dintr-un lan\u021b de descompunere radioactiv\u0103 din uraniul prezent \u00een roci \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd s-a format P\u0103m\u00e2ntul. Sunt zone pe glob unde concentra\u021bia de radon este mai mare dec\u00e2t \u00een alte locuri \u0219i poate deveni extrem de periculos pentru om. Mai ales c\u0103 nu poate fi sim\u021bit \u0219i nici v\u0103zut. De obicei, \u00een anumite zone cu o concentra\u021bie mari de uraniu \u00een subteran, radonul poate fi absorbit \u00een locuin\u021be direct din sol. Cantit\u0103\u021bile mari de radon pot duce, \u00een timp, la apari\u021bia cancerului pulmonar. Conform studiilor, inhalarea involuntar\u0103 de radon din locuin\u021be este principala cauz\u0103 de cancer pulmonar la nefum\u0103tori. Acest gaz poate fi g\u0103sit \u00eens\u0103 \u0219i \u00een ap\u0103, dar \u0219i \u00een materialele de construc\u021bii. Produsele sale de descompunere sunt de fapt cele care produc cancerul, pentru c\u0103 sunt inhalate odat\u0103 cu particulele fine de praf din atmosfer\u0103. Tocmai de aceea, este indicat ca la orice locuin\u021b\u0103 s\u0103 fie f\u0103cute teste privind concentra\u021bia de radon. \u00cen Occident, exist\u0103 kit-uri speciale, pe care orice le poate folosi pentru a detecta nivelul de radon din cas\u0103 sau la birou. <\/p>\n\n\n\n

Abuzul de alcool ucide<\/h2>\n\n\n\n

O alt\u0103 substan\u021b\u0103 care se afl\u0103 \u00een topul carcinogenelor este alcoolul. Evident, a\u0219a cum precizeaz\u0103 \u0219i oncologul american Dane Cohen, cantitatea de alcool este cea care face diferen\u021ba \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte sau \u00eentre s\u0103n\u0103tate \u0219i boal\u0103. \u00cen sine, b\u0103uturile alcoolice consumate \u00een limita normalului \u0219i nu des nu produc cancer. Excesul \u00eens\u0103 are efecte devastatoare. Studiile arat\u0103 c\u0103 un consum de alcool pe termen lung, regulat \u0219i de multe ori excesiv contribuie la un risc ridicat de cancer \u00een zona laringelui, corzilor vocale, esofagului. \u00cen plus, este o cauz\u0103 a cancerului de s\u00e2n \u0219i de colon. Acelea\u0219i studii arat\u0103 c\u0103 la nivel mondial 5% dintre cazurile de cancer sunt provocate de consumul excesiv \u0219i regulat de b\u0103uturi alcoolice. Cel mai probabil, spun speciali\u0219tii, alcoolul consumat regulat duce la o oxidare \u0219i o deteriorare a celulelor.<\/p>\n\n\n\n

Cancerul din tigaie<\/h2>\n\n\n\n

O alt\u0103 cauz\u0103 principal\u0103 identificat\u0103 de speciali\u0219ti pentru producerea cancerului este consumul unei substan\u021be numit\u0103 acrilamid\u0103. Aceasta se g\u0103se\u0219te \u00een m\u00e2ncarea prea pr\u0103jit\u0103, de obicei la tigaie. Atunci c\u00e2nd, de exemplu, pr\u0103jim legume, cartofi sau carne la temperaturi ridicate \u0219i sunt bine f\u0103cute este degajat\u0103 o substan\u021b\u0103 numit\u0103 acrilamid\u0103. Studiile f\u0103cute pe \u0219oareci de laborator arat\u0103 c\u0103 acrilamida este un cancerigen puternic. Ac\u021bioneaz\u0103 at\u00e2t \u00een zona colonului, stomacului, dar \u0219i a altor organe din tractul digestiv. Speciali\u0219tii spun c\u0103 putem evita eliberarea de acrilamid\u0103 prin preg\u0103tirea termic\u0103 a legumelor \u0219i c\u0103rnii, la cuptor, prin fierbere, sau, dac\u0103 ne place totu\u0219i la gr\u0103tar sau tigaie, s\u0103 ne oprim atunci c\u00e2nd preparatul cap\u0103t\u0103 culoarea aurie \u0219i \u00een niciun caz acea culoare maro \u00eenchis. Acrilamida se g\u0103se\u0219te, de exemplu, \u0219i \u00een \u021big\u0103ri. <\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Speciali\u0219tii au identificat c\u00e2teva substan\u021be cu poten\u021bial cancerigen mare. Cu alte cuvinte sunt compu\u0219i chimici care au un efect devastator<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":115981,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-115980","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/index-1-4.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-uaE","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115980","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=115980"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115980\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":115982,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/115980\/revisions\/115982"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/115981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=115980"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=115980"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=115980"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}