{"id":117231,"date":"2024-10-24T09:05:36","date_gmt":"2024-10-24T06:05:36","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=117231"},"modified":"2024-10-24T09:05:37","modified_gmt":"2024-10-24T06:05:37","slug":"povestea-drumurilor-care-traverseaza-muntii-carpati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=117231","title":{"rendered":"Povestea drumurilor care traverseaz\u0103 Mun\u021bii Carpa\u021bi"},"content":{"rendered":"\n

Povestea drumurilor care traversau Mun\u021bii Carpa\u021bi a \u00eenceput acum dou\u0103 milenii. Primele c\u0103i de comunica\u021bie dateaz\u0103 din vremea r\u0103zboaielor daco-romane. Cu timpul, au fost transformate \u00een \u0219osele moderne, iar \u00een anii urm\u0103tori ar putea fi concurate de prima autostrad\u0103 transcarpatic\u0103 din Rom\u00e2nia.\"Transalpina.<\/p>\n\n\n\n

Transalpina. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Cele mai cunoscute drumuri antice au avut ini\u021bial un scop militar, iar greul construc\u021biei lor a ap\u0103sat pe umerii armatelor romane \u0219i ale prizonierilor lor.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre rute \u00eencepea de la ora\u0219ul Or\u0219ova, antica Dierna de pe malul Dun\u0103rii , traversa Carpa\u021bii Occidentali, prin Por\u021bile de Fier ale Transilvaniei (video<\/strong><\/em>), urc\u00e2nd apoi spre nordul Provinciei Dacia.  A doua cale important\u0103 l\u0103rgit\u0103 de romani prin Carpa\u021bi str\u0103b\u0103tea valea Oltului.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen Evul Mediu, odat\u0103 cu dezvoltarea ora\u0219elor din Transilvania \u0219i \u021b\u0103rile Rom\u00e2ne noi drumuri comerciale au fost cl\u0103dite prin str\u00e2mtorile greu accesibile ale Carpa\u021bilor. Drumul Branului, drumul Prahovei, drumul Teleajenului \u0219i drumul Buz\u0103ului erau leg\u0103turile ora\u0219ului Bra\u0219ov cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai spectaculoase drumuri care traverseaz\u0103 Carpa\u021bii<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen secolele urm\u0103toare, re\u021beaua de drumuri transcarpatice s-a extins, odat\u0103 cu cre\u0219terea schimburilor comerciale dintre regiunile istorice.<\/p>\n\n\n\n

Din secolul al XVIII-lea dateaz\u0103 \u201eVia Carolina\u201d, drumul de pe valea Oltului construit din ordinul habsburgilor \u00eentre Oltenia \u0219i Transilvania, iar la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea a fost amenajat drumul prin Defileul Jiului, o alt\u0103 cale rutier\u0103 dintre cele dou\u0103 regiuni.\"Valea<\/p>\n\n\n\n

Valea Oltului Foto R\u0103zvan Oprica, Parcul Na\u021bional Cozia<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului XX au fost construite \u0219i primele c\u0103i ferate care traversau mun\u021bii Carpa\u021bi, pentru a conecta regiunile istorice ale Rom\u00e2niei.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Din secolul XX, dateaz\u0103 dou\u0103 dintre cele mai spectaculoase \u0219osele din Mun\u021bii Carpa\u021bi: Transalpina – sau drumul Regelui – construit\u0103 \u00een anii \u201830 \u0219i modernizat\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare, \u0219i Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an, construit \u00een perioada 1970 – 1974.<\/p>\n\n\n\n

\u0218oselele de pe Valea Oltului \u0219i Valea Prahovei, Culoarul Ruc\u0103r – Bran, Defileul Jiului, Transalpina, Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an \u0219i \u0219oseaua Por\u021bilor de Fier ale Transilvaniei sunt \u00een topul celor mai spectaculoase drumuri transcarpatice din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Ar putea fi concurate, \u00een viitor, de Autostrada A1 Pite\u0219ti – Sibiu,<\/a> \u00een lungime total\u0103 de 140 de kilometri, prima autostrad\u0103 din Rom\u00e2nia care va traversa Carpa\u021bii, pentru a lega regiunile istorice Transilvania \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen afara centurii Sibiului, de 18 kilometri, \u0219i a sec\u021biunii Sibiu – Boi\u021ba, de 13 kilometri, celelalte patru sectoare ale viitoarei autostr\u0103zi se afl\u0103 \u00een \u0219antier, iar finalizarea lucr\u0103rilor la cei 110 kilometri r\u0103ma\u0219i este estimat\u0103, \u00een etape, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2027.<\/p>\n\n\n\n

Drumul roman de pe Valea Oltului, modernizat de habsburgi \u0219i rom\u00e2ni<\/h2>\n\n\n\n

Primul drum care traversa defileul Oltului<\/a> a fost construit \u00een Antichitate \u0219i a fost folosit de armatele \u00eemp\u0103ratului Traian pentru a avansa \u00een \u021binuturile Daciei.<\/p>\n\n\n\n

Romanii au construit pe Valea Oltului un drum pe alocuri suspendat pe b\u00e2rne, deasupra apei, \u00eempl\u00e2ntate \u00een versan\u021bi, iar r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale au fost identificate \u00een zona Racovi\u021ba (Cornet) la ie\u0219ire din Parcul Na\u021bional Cozia.<\/p>\n\n\n\n

Valea Oltului a fost folosit\u0103 \u0219i \u00een Evul Mediu, trec\u0103toarea fiind amintit\u0103 \u00een vremea voievozilor Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i Mihai Viteazul. Drumul din defileul Oltului – cu o lungime de aproape 50 de kilometri – a fost amenajat \u00een secolul al XVIII-lea, potrivit unor istorici, dup\u0103 ce Oltenia a ajuns sub st\u0103p\u00e2nirea habsburgilor. Ruta deschis\u0103 \u00een 1722 era cunoscut\u0103 sub denumirea de Via Carolina, dup\u0103 numele \u00eemp\u0103ratului Carol al Vl – lea.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceast\u0103 \u015fosea pe marginea Oltului fu considerat\u0103 \u00een acele vremuri ca o lucrare extraordinar\u0103 \u015fi fu asem\u0103nat\u0103 cu construc\u021biile Romanilor, c\u0103ci, zice o inscrip\u021bie de la C\u00e2ineni: chiar vitejia lui Traian s-a oprit aci. Construc\u0163ia acestui drum costase 60.000 de florini. Dificult\u0103\u0163ile erau \u00eentr-adev\u0103r foarte mari, av\u00e2nd a \u00eenvinge st\u00e2ncoasa rezisten\u0163\u0103 a Carpa\u0163ilor \u015fi capriciile furioase ale Oltului \u015fi dovad\u0103 este c\u0103 \u015fi ast\u0103zi bucata de \u015fosea intre C\u00e2ineni \u015fi gura Lotrului, pe o \u00eentindere de mai mul\u021bi kilometri, este \u00eenc\u0103 nef\u0103cut\u0103\u201d<\/em>, informa revista Familia, \u00een 1890.\"Valea<\/p>\n\n\n\n

Valea Oltului. Foto: Parcul Na\u021bional Valea Cozia<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile la drumul din valea Oltului au fost reluate la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, iar \u00een 1901 a fost inaugurat\u0103 \u0219i calea ferat\u0103 de pe Valea Oltului. \u00cen secolul XX, drumul a continuat s\u0103 fie modernizat, iar traficul rutier a devenit tot mai intens. A fost asfaltat \u00eenainte de Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i, de\u0219i mai p\u0103stra unele por\u021biuni doar pietruite, \u00een anii \u201850 era considerat unul dintre cele mai bune drumuri din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 r\u0103zboi, a fost asfaltat pe \u00eentreaga sa distan\u021b\u0103, de peste 100 de kilometri, \u00eentre Sibiu \u0219i R\u00e2mnicu V\u00e2lcea.<\/p>\n\n\n\n

Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an – drumul construit \u00een patru ani<\/h2>\n\n\n\n

Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219an, \u0219oseaua montan\u0103 care leag\u0103 jude\u021bele Arge\u0219 \u0219i Sibiu a fost construit\u0103 \u00een doar patru ani, cu eforturile considerabile depuse de mii de oameni, cei mai mul\u021bi militari – for\u021ba de munc\u0103 ieftin\u0103 \u0219i accesibil\u0103 folosit\u0103 adesea de regimul comunist \u00een lucr\u0103ri de interes public.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Transfagarasan<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/15:<\/strong> Transfagarasan wikipedia (2) jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n
\"Transfagarasan<\/figure>\n\n\n\n

\u0218oseaua montan\u0103 care traverseaz\u0103 Carpa\u021bii prin c\u0103ldarea B\u00e2lea din Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219, urc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 2.042 metri, \u00een apropiere de Lacul B\u00e2lea, a fost inaugurat\u0103 \u00een septembrie 1974, de Nicolae Ceau\u0219escu. A fost considerat\u0103 una dintre cele mai complexe lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 rutier\u0103 derulate \u00eenainte de 1990, datorit\u0103 reliefului montan – c\u0103ldarea<\/p>\n\n\n\n

\u201eNiciodat\u0103 nu s-a mai construit la noi \u00een \u0163ar\u0103 la o asemenea altitudine. S-au excavat patru milioane metri cubi de deroc\u0103ri, s-au construit 28 de poduri \u015fi de viaducte \u0219i 550 de pode\u0163e. \u00cen apropierea lacului B\u00e2lea, tunelul de 884 metri sfredele\u015fte ultimul obstacol spre cel\u0103lalt versant al F\u0103g\u0103ra\u015filor. \u00cen punctul denumit Piatra Dracului, din cauza z\u0103pezii, constructorii nu au putut s\u0103 mai \u00eenainteze cu buldozerul. L-au demontat \u015fi transportat bucat\u0103 cu bucat\u0103 \u015fi punctul de lucru stabilit, unde l-au montat din nou. \u00cen iarna anului 1973, viscolul a imobilizat 180 de oameni \u00een C\u0103ldarea B\u00e2lei. A fost necesar\u0103 Interven\u0163ia a dou\u0103 buldozere gigant. De buldozere, au fost ata\u015fate fr\u00e2nghii. Osta\u015fii \u015fi civilii prin\u015fi \u00een viscol s-au legat cu ele \u015fi doar astfel au putut fi sco\u015fi \u015fi du\u015fi la B\u00e2lea Cascad\u0103\u201d<\/em>, informa revista Flac\u0103ra \u00een 1984.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a reduce costurile investi\u021biei, Ceau\u0219escu a \u00eens\u0103rcinat Armata Rom\u00e2n\u0103 pentru a construi drumul. Cele mai dificile lucr\u0103ri au avut loc la Tunelul B\u00e2lea – Capra, construit \u00eentre anii 1972 \u015fi 1974. Pentru realizarea tunelului, au fost disloca\u021bi peste 41.000 de metri cubi de piatr\u0103, folosindu-se 20 de tone de dinamit\u0103, potrivit m\u0103rturiilor vremii. Pentru a-l finaliza, constructorii au muncit \u0219i iarna, la temperaturi extreme, prin n\u0103me\u021bi de peste un metru.<\/p>\n\n\n\n

Transf\u0103g\u0103r\u0103\u015fanul a fost inaugurat la toamna anului 1974, <\/a>iar \u00een urm\u0103torii ani a fost asfaltat \u00een \u00eentregime. Drumul montan nu este accesibil \u00een timpul iernii.<\/p>\n\n\n\n

Transalpina – drumul care urc\u0103 deasupra norilor<\/h2>\n\n\n\n

Transalpina (video – Adev\u0103rul)<\/strong><\/em>, drumul montan care leag\u0103 \u021binuturile Sibiului de sudul Rom\u00e2niei, str\u0103b\u0103t\u00e2nd Mun\u021bii Par\u00e2ng, a fost amenajat\u0103 \u00eencep\u00e2nd din anii \u201830 \u0219i asfaltat\u0103 pe \u00eentreaga sa lungime, de circa 150 de kilometri, abia \u00een anii 2000.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Drumul Na\u021bional 67C dintre Novaci (Gorj) \u0219i Sebe\u015f (Alba) este, la fel ca Transf\u0103g\u0103r\u0219anul, o \u0219osea montan\u0103 turistic\u0103 \u0219i devine inaccesibil \u00een timpul iernii, datorit\u0103 altitudinii mari pe care la atinge: peste 2.000 de metri \u00een zona Pasul Urdele (2.145 de metri).<\/p>\n\n\n\n

Primele amenaj\u0103ri pe traseul de pe crestele Par\u00e2ngului au avut loc la \u00eenceputul secolului XX, c\u00e2nd trec\u0103toarea Urdele era str\u0103b\u0103tut\u0103 de ciobanii afla\u021bi \u00een transhuman\u021b\u0103 \u0219i de trupele de armat\u0103. St\u00e2ncile au fost sparte atunci pentru a l\u0103rgi poteca din mun\u021bi, de pe care adesea, cei care aventurau, se pr\u0103bu\u0219eau \u00eempreun\u0103 cu caii pe versan\u021bii abrup\u021bi. De aceea, Transalpinei i se spunea \u0219i Poteca Dracului.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Transalpina<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/27:<\/strong> Transalpina Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (154) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n
\"Transalpina<\/figure>\n\n\n\n

Drumul montan a fost amenajat \u00een anii \u201930, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea primelor cabane de la R\u00e2nca. Regele Carol al doilea a inaugurat \u00eenceperea lucr\u0103rilor de modernizare a traseului de creast\u0103 al Transalpinei, care ducea spre noul complex turistic.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePriveli\u015ftile sunt unice prin distan\u0163ele enorme ce se ofer\u0103 ochiului pe timp clar, ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 des la v\u00e2rfuri, \u0219i, prin pr\u0103p\u0103stiile \u00eengrozitoare ce m\u0103rginesc drumul lipsit de parapet \u015fi amenin\u0163at de st\u00e2ncie de deasupra. \u00cen aceste regiuni s\u0103lbatice, mare parte din an nu se poate circula din cauza z\u0103pezilor mari, care \u00eencep s\u0103 cad\u0103 din octombrie sau noiembrie \u015fi acoper\u0103 complet mun\u0163ii \u015fi drumul p\u00e2n\u0103 \u00een luna mai\u201d<\/em>, informa, \u00een 1938, ziarul Curentul.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen deceniile urm\u0103toare, Transalpina \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat numele de Drumul Regelui, iar cel mai adesea era folosit de ciobani din regiunea Sibiului \u0219i de v\u00e2n\u0103tori. Transalpina a fost asfaltat\u0103 complet abia la sf\u00e2r\u0219itul anilor 2000, \u00eens\u0103 lucr\u0103rile de modernizare a \u0219oselei montane nu au mai fost finalizate \u00een unele por\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

Vechile drumuri ale Carpa\u021bilor<\/h2>\n\n\n\n

Defileul Jiului (video – Adev\u0103rul), una dintre cele mai moderne \u0219osele montane din Rom\u00e2nia, leag\u0103 regiunile istorice Transilvania de Oltenia, desp\u0103r\u021bind Mun\u021bii Par\u00e2ng \u0219i V\u00e2lcan. \u00cen ultimele dou\u0103 secole, oamenii au f\u0103cut eforturi mari pentru a \u201e\u00eembl\u00e2nzi\u201d for\u021bele naturii din defileul cu o lungime de peste 30 de kilometri.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

St\u00e2ncile de pe marginea drumului care urmeaz\u0103 cursul Jiului au fost d\u0103ltuite \u0219i dinamitate, iar versan\u021bii au fost cimenta\u021bi, str\u0103pun\u0219i de tuneluri \u0219i acoperi\u021bi cu plase \u00een nenum\u0103rate locuri, pentru a diminua pericolul pr\u0103bu\u0219irilor pietrelor \u0219i pentru a face loc \u0219oselei, dar \u0219i c\u0103ii ferate.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai c\u0103utat loc de pe Defileul Jiului este M\u0103n\u0103stirea Lainici (video<\/strong><\/em>), cl\u0103dit\u0103 \u0219i pictat\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole, \u00een prezent una dintre pu\u021binele a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti de pe traseul din mun\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 m\u0103n\u0103stire, ridicat\u0103 la Sinaia la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea a \u00eensemnat \u00eenceputul drumului de pe Valea Prahovei, tranzitat de sute de mii de turi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul secolului al XVIII-lea, habsburgii au decis amenajarea drumului de pe Valea Prahovei din motive strategice, fiind considerat o rut\u0103 mai rapid\u0103 din Transilvania spre Bucure\u0219ti. Drumul dintre C\u00e2mpina \u0219i Predeal a devenit tot mai circulat \u00een secolul al XIX-lea, iar pe marginile sale au ap\u0103rut tot mai multe c\u00e2rciumi \u0219i hanuri.\"Castelul<\/p>\n\n\n\n

Castelul Pele\u0219, una dintre atrac\u021biile de pe Valea Prahovei.<\/p>\n\n\n\n

Drumul de pe Valea Prahovei a fost modernizat \u00een jurul anului 1865, fiind considerat una dintre cele mai moderne c\u0103i rutiere din Rom\u00e2nia la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. Popularitatea traseului a crescut odat\u0103 cu realizarea c\u0103ii ferate Ploie\u0219ti – Bra\u0219ov, \u00een 1879, care avea s\u0103 lege capitala Rom\u00e2niei de Transilvania, trec\u00e2nd actualele ora\u0219e sta\u021biuni de pe valea Prahovei.<\/p>\n\n\n\n

Actualele \u0219osele ce traverseaz\u0103 Carpa\u021bii, pe Culoarul Ruc\u0103r – Bran \u0219i prin Por\u021bile de Fier ale Transilvaniei,<\/a> au fost cl\u0103dite pe traseul unor fost drumuri antice, potrivit istoricilor, \u0219i se num\u0103r\u0103 \u0219i ele printre cele mai spectaculoase drumuri din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Povestea drumurilor care traversau Mun\u021bii Carpa\u021bi a \u00eenceput acum dou\u0103 milenii. Primele c\u0103i de comunica\u021bie dateaz\u0103 din vremea r\u0103zboaielor daco-romane.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":117232,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-117231","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/index-10.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-uuP","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117231","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=117231"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117231\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":117233,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117231\/revisions\/117233"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/117232"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=117231"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=117231"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=117231"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}