{"id":117560,"date":"2024-10-31T12:03:57","date_gmt":"2024-10-31T10:03:57","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=117560"},"modified":"2024-10-31T12:04:13","modified_gmt":"2024-10-31T10:04:13","slug":"periplu-prin-locurile-unde-se-agata-harta-romaniei-in-cui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=117560","title":{"rendered":"\u00a0Periplu prin locurile \u201eunde se aga\u021b\u0103 harta Rom\u00e2niei \u00een cui\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Autostr\u0103zile nu au ajuns \u00een \u021binuturile Maramure\u0219ului din nordul Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 de-a lungul timpului aici au g\u0103sit g\u0103zduire personalit\u0103\u021bi, ca regele Charles al Marii Britanii, \u00eenc\u00e2ntate de arhitectura tradi\u021bional\u0103 \u0219i de frumuse\u021bile locurilor \u201eunde se aga\u021b\u0103 harta Rom\u00e2niei \u00een cui\u201d.\"Prin\u021bul<\/p>\n\n\n\n

Prin\u021bul Charles \u00een Maramure\u0219. Foto Wikipedia \u0219i prim\u0103riile Vi\u0219eu de Sus, S\u0103p\u00e2n\u021ba<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Maramure\u0219, c\u0103l\u0103torii descoper\u0103 c\u00e2teva atrac\u021bii turistice unicat \u00een Rom\u00e2nia: cimitirul vesel de la S\u0103p\u00e2n\u021ba, fista \u00eenchisoare de la Sighet, se pot plimba cu moc\u0103ni\u021ba de pe valea Vaserului, pot admira gospod\u0103riile din satele tradi\u021bionale \u0219i bisericile vechi de lemn, cu turle \u00eenalte de zeci de metri.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rul prezint\u0103 c\u00e2teva dintre cele mai atractive locuri de v\u0103zut \u00een Maramure\u0219.<\/p>\n\n\n\n

Satul regelui Charles<\/h2>\n\n\n\n

Satul Breb din comuna ocna \u0218ugatag se num\u0103r\u0103 printre cele mai populare destina\u021bii rurale din nordul Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului XX, avea statutul de sta\u021biune climateric\u0103, fiind vizitat\u0103 pentru izvoarele sale sulfuroase, \u0219i pentru b\u0103ile sale termale. \u00cen ultimele decenii, satul a devenit mai cunoscut datorit\u0103 arhitecturii sale \u0219i a tradi\u021biilor p\u0103strate de localnici, iar la popularizarea sa a contribuit \u0219i regele Charles al treilea, al Marii Britanii.\"Biserica<\/p>\n\n\n\n

Biserica veche din Breb. Sursa: Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2004, acesta a vizitat satul Breb, a cinat cu localnicii, iar de atunci o cas\u0103 tradi\u021bional\u0103 din centrul a\u0219ez\u0103ri a fost cunoscut\u0103 ca fiind casa prin\u021bului Charles. Ea a fost recondi\u021bionat\u0103 de o funda\u021bie patronat\u0103, \u00een trecut, de britanic. \u00cen satul Breb, cu mai pu\u021bin de 1.000 de locuitori, c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc numeroase case tradi\u021bionale vechi de aproape un secol, dar \u0219i una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Rom\u00e2nia, p\u0103strat\u0103 din secolul al XVI-lea.<\/p>\n\n\n\n

Satul olarilor de la por\u021bile Maramure\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n

Aflat pe valea Izei, \u00een Mun\u021bii Rodnei, satul S\u0103cel a fost atestat din secolul al XV-lea, iar de-a lungul timpului a fost cunoscut ca un centru important al ol\u0103ritului. Me\u0219te\u0219ugul realiz\u0103rii obiectelor de ceramic\u0103 ro\u0219ie, nesm\u0103l\u021buit\u0103, lustruite \u00een piatr\u0103 s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.\"Printul<\/p>\n\n\n\n

Printul Charles la Breb 2004 Foto Village hotel Maramures<\/p>\n\n\n\n

\u201eO caracteristic\u0103 a ceramicii de S\u0103cel const\u0103 \u00een faptul c\u0103 lustruirea vaselor se face cu piatra de cremene (dup\u0103 uscare) pe \u00eentreaga suprafa\u021b\u0103. Vasele au forme deosebite, cele mai multe sem\u0103n\u00e2nd cu piesele de ceramic\u0103 preistoric\u0103 \u2013 \u00een special La-Tene-ul dacic \u2013 unde oalele erau arse la ro\u0219u \u00eentr-un cuptor de tip roman primitiv. Vechimea acestui me\u0219te\u0219ug din S\u0103cel nu este \u00eenc\u0103 cunoscut\u0103 dar fondul str\u0103vechi este dovedit prin forma vaselor, prin tehnica lustruirii cu piatra dup\u0103 ardere \u0219i cuptorul primitiv de ardere\u201d<\/em>, arat\u0103 Prim\u0103ria comunei S\u0103cel.<\/p>\n\n\n\n

Morile de ap\u0103, me\u0219te\u0219ugurile tradi\u021bionale – inclusiv realizarea m\u0103\u0219tilor -, dar \u0219i casele cu arhitectur\u0103 tradi\u021bional\u0103 au f\u0103cut din locul aflat la intrarea \u00een Maramure\u0219 pe drumul Bistri\u021bei, un at apreciat de turi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Muzeul Satului Maramure\u0219ean<\/h2>\n\n\n\n

Numeroase sate din Maramure\u0219 au p\u0103strat gospod\u0103rii cu arhitectura tradi\u021bional\u0103, unele vechi de mai multe secole.<\/p>\n\n\n\n

O parte \u00eensemnat\u0103 din zestrea cultural\u0103 a regiunii poate fi vizitat\u0103 la Muzeul Satului Maramure\u0219ean, din Sighetul Marma\u021biei. Muzeul satului a fost amenajat \u00een anii \u201870 pe o suprafa\u021b\u0103 de 14 hectare \u0219i cuprinde 30 de gospod\u0103rii \u0219i peste 100 de construc\u021bii, unele dat\u00e2nd \u00eenc\u0103 din secolul al XII-lea. Este considerat o \u201erezerva\u0163ie de monumente de arhitectur\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103\u201d.<\/a>\"Muzeul.<\/p>\n\n\n\n

Muzeul. Foto: Muzeul satului maramure\u0219ean.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMuzeul, a\u015fa cum arat\u0103 ast\u0103zi, creeaz\u0103 impresia unui sat cu specific zonal care a evoluat de la cel de tip \u201er\u0103sfirat\u201d \u015fi \u201erisipit\u201d la unul de tip \u201eadunat\u201d. Uli\u0163e drepte (principale) \u015fi \u00eentortocheate, poteci \u015fi \u201eprilazuri\u201d alc\u0103tuiesc structura intim\u0103 a \u201esatului\u201d \u015fi converg spre un promotoriu pe care, ca \u00een toate satele maramure\u015fene, este a\u015fezat\u0103 biserica.\u00cen Muzeul satului maramure\u0219ean sunt restaurate \u015fi conservate printre cele mai valoroase monumente de arhitectur\u0103 popular\u0103 din Rom\u00e2nia (majoritatea acestora fiind datate cert cu inscrip\u0163ii gravate sau s\u0103pate \u00een lemn pe parcursul secolelor al XVI-lea, XVII-lea, XVIII-lea \u015fi XIX-lea)<\/em>\u201d, arat\u0103 reprezentan\u021bii muzeului.<\/p>\n\n\n\n

Bisericile de lemn de valoare mondial\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Maramure\u0219ul cuprinde unele dintre cele mai valoroase biserici de lemn din Rom\u00e2nia. Din 1999, opt dintre vechile biserici din regiunea istoric\u0103, ridicate \u00een secolele XVI-XVIII, au fost incluse \u00een Patrimoniul cultural mondial UNESCO. Ele se afl\u0103 \u00een localit\u0103\u021bile B\u00e2rsana, Dese\u0219ti, Ieud deal, Plopi\u0219, Poienile Izei, Rogoz \u0219i Surde\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceste opt biserici sunt exemple remarcabile ale unei game de solu\u021bii arhitecturale din diferite perioade \u0219i zone. Ele arat\u0103 varietatea de modele \u0219i de m\u0103iestrie adoptate \u00een aceste construc\u021bii \u00eenguste, \u00eenalte, din lemn, cu turnurile lor caracteristice \u00eenalte \u0219i sub\u021biri la cap\u0103tul vestic al cl\u0103dirilor, fie cu un singur acoperi\u0219i sau cu unul, dublu, de \u0219indril\u0103. Ca atare, ele sunt o expresie local\u0103 deosebit\u0103 a peisajului cultural al acestei zone muntoase din nordul Rom\u00e2niei\u201d,<\/em> arat\u0103 UNESCO, \u00een descrierea bisericilor din patrimoniul mondial.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai vizitate biserici din Maramure\u0219 se afl\u0103 la B\u00e2rsana, la circa 20 de kilometri de Sighetul Marma\u021biei. Unii autori au numit m\u00e2n\u0103stirea veche de trei secole \u201eMuntele Athos al Maramure\u0219ului\u201d. Aici se afl\u0103 una dintre cele mai \u00eenalte biserici de lemn din Rom\u00e2nia, al c\u0103rui turn se ridic\u0103 la aproape 60 de metri.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Manastirea<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/12:<\/strong> Manastirea Peri Sapanta Foto Primaria Sapanta jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Manastirea<\/figure>\n\n\n\n
\"Ocna<\/figure>\n\n\n\n
\"Manastirea<\/figure>\n\n\n\n
\"Manastirea<\/figure>\n\n\n\n
\"Manastirea<\/figure>\n\n\n\n
\"Manastirea<\/figure>\n\n\n\n
\"Biserica<\/figure>\n\n\n\n
\"Biserica<\/figure>\n\n\n\n
\"Biserica<\/figure>\n\n\n\n

Ca dimensiuni, biserica este \u00eentrecut\u0103 de cea din M\u0103n\u0103stirea S\u0103p\u00e2n\u021ba-Peri, ridicat\u0103 \u00een 1997, \u00een imediata vecin\u0103tate a localit\u0103\u021bii S\u0103p\u00e2n\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Cu \u00een\u0103l\u021bimea de 78 de metri, biserica M\u0103n\u0103stirii de la S\u0103p\u00e2n\u021ba-Peri este una dintre cele mai \u00eenalte biserici de lemn din lume. Turla bisericii este vizibil de la cinci kilometri, fiind un reper pentru credincio\u0219ii de pe ambele maluri ale Tisei. Impresionant\u0103 este scara care duce la paraclis, sculptat\u0103 dintr-un singur lemn vechi de 300 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Cimitirul vesel din S\u0103p\u00e2n\u021ba<\/h2>\n\n\n\n

Nu doar bisericile, dar \u0219i cimitirele Maramure\u0219ului sunt atractive pentru turi\u0219ti. Cel mai faimos dintre ele, aflat la S\u0103p\u00e2n\u021ba, a fost numit \u201eCimitirul Vesel\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Este locul unde peste 700 de monumentele funerare au fost \u00eempodobite dup\u0103 tradi\u021bia local\u0103, c\u0103rora le-au fost ad\u0103ugate ilustra\u021bii \u0219i epitafuri \u00een versuri, care spun \u00eentr-un mod deosebit, adesea cu umor, povestea celor \u00eengropa\u021bi aici.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Cimitirul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/5:<\/strong> Cimitirul Vesel Foto Prim\u0103ria S\u0103p\u00e2n\u021ba 3 jpg<\/p>\n\n\n\n

\"Cimitirul<\/figure>\n\n\n\n
\"Cimitirul<\/figure>\n\n\n\n
\"Cimitirul<\/figure>\n\n\n\n
\"Cimitirul<\/figure>\n\n\n\n
\"Cimitirul<\/figure>\n\n\n\n

Cele mai vechi epitafuri dateaz\u0103 din anul 1935<\/a> \u0219i au fost opera me\u0219terului Stan Ioan P\u0103tra\u0219. Tradi\u021bia cimitirului vesel a fost p\u0103strat\u0103 \u0219i dup\u0103 moartea acestuia, de Dumitru Pop, un alt artist local.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropiere de cimitirul cu cruci pictate \u0219i \u00eempodobite, c\u0103l\u0103torii g\u0103sesc m\u00e2n\u0103stirea cu cea mai \u00eenalt\u0103 biseric\u0103 de lemn din lume. \u0218i tot la S\u0103p\u00e2n\u021ba, pot vedea vechile v\u00e2ltori ale satului \u00eenc\u0103 folosite de localnici, dar \u0219i monumente ale naturii, ca mla\u0219tina din Poiana Brazilor.<\/p>\n\n\n\n

La drum cu moc\u0103ni\u021ba prinmun\u021bii Maramure\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n

Un alt reper al Maramure\u0219ului este Vi\u0219eu de Sus, o localitate \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een Evul Mediu de familiile de p\u0103durari, care a p\u0103strat o tradi\u021bie \u00eendelungat\u0103 \u00een exploatarea forestier\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Vi\u0219eu de Sus a devenit \u00een ultimii ani un ora\u0219 – sta\u021biune. De aici turi\u0219tii \u00ee\u0219i pot \u00eencepe c\u0103l\u0103toriile prin rezerva\u021biile naturii de pe valea Vi\u0219eului, valea Vaserului, valea Izei, spre Cascada cailor \u0219i Bor\u0219a, \u00een mun\u021bii Rodnei \u0219i mun\u021bii Maramure\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

Din Vi\u0219eu de Sus, \u021binuturile Maramure\u0219ului pot fi explorate la pas, cu ma\u0219ina, dar \u0219i cu moc\u0103ni\u021ba, pe una dintre ultimele c\u0103i ferate forestiere r\u0103mase \u00een Rom\u00e2nia. Calea ferat\u0103 cu ecartament \u00eengust a func\u021bionat aproape ne\u00eentrerupt de la inaugurarea sa \u00een 1932 pe traseul ei de circa 30 de kilometri de pe valea Vaserului.\"Valea<\/p>\n\n\n\n

Valea Vaserului Foto Prim\u0103ria Vi\u0219eu de Sus<\/p>\n\n\n\n

Ea este \u00eenc\u0103 folosit\u0103 pentru transportul lemnelor, dar \u0219i al turi\u0219tilor, pe 22 de kilometri ai acesteia, \u00eentre sta\u021biile Vi\u0219eu de Sus \u0219i Paltin.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMoc\u0103ni\u021ba de la Vi\u015feu de Sus este ultima cale ferat\u0103 forestier\u0103 cu abur din lume. \u00cen prezent, suntpatru locomotive cu aburi care func\u0163ioneaz\u0103 pe aceast\u0103 rut\u0103, numele lor fiind: Elve\u0163ia, Cozia, M\u0103riu\u0163a, Krauss. Durata total\u0103 a c\u0103l\u0103toriei pe traseul Vi\u0219eu de Sus \u2013 Sta\u021bia Paltin este de dou\u0103 ore\u201d<\/em>, anun\u021b\u0103 prim\u0103ria ora\u0219ului Vi\u0219eu de Sus.\"Baia<\/p>\n\n\n\n

Baia Mare. Sursa: Facebook<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Cavnic de la poalele Mun\u021bilor Gut\u00e2i a fost un vechi centru minier al Maramure\u0219ului, \u00eens\u0103 de la \u00eenceputul anilor 2000 a devenit tot mai popular ca sta\u021biune turistic\u0103, datorit\u0103 p\u00e2rtiilor sale de schi.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Baia Sprie, \u0219i el fost centru minier, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 vizitatorilor un loc unicat: lacul albastru, despre care localnicii spun c\u0103 \u00ee\u0219i schimb\u0103 culorile \u00een func\u021bie de anotimp.\"Baia<\/p>\n\n\n\n

Baia Sprie. Foto: Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

Cel mai important ora\u0219 al Maramure\u0219ului, fostul centru minier Baia Mare, ofer\u0103 mai multe atrac\u021bii turistice, cele mai populare fiind planetariumul, bastionul medieval \u0219i Casa lui Iancu de Hunedoara, veche din secolul al XV-lea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenchisoarea Sighet – memorialul victimelor comunismului<\/h2>\n\n\n\n

Despre Sighetul Marma\u021biei se spune c\u0103 este locul \u201eunde se aga\u021b\u0103 harta \u00een cui\u201d, \u00eens\u0103 dincolo de aceast\u0103 legend\u0103 – ilustrat\u0103 \u0219i prin monumentul \u201eCuiul\u201d din centrul s\u0103u, ora\u0219ul din nordul Rom\u00e2niei are semnifica\u021bii mult mai profunde. Aici se afl\u0103 \u00eenchisoarea – muzeu de la Sighet, locul care dezv\u0103luie atrocit\u0103\u021bile suferite de rom\u00e2ni \u00een temni\u021bele comuniste.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\"\u00cenchisoarea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenchisoarea. Foto: Memorialul Sighet<\/p>\n\n\n\n

\u00cenchisoarea de la Sighet a fost construit\u0103 \u00een 1897, iar din 1948 temni\u0163a din nordul \u0163\u0103rii a devenit loc de deten\u0163ie al opozan\u0163ilor regimului comunist. \u00cen mai 1950 au fost adu\u015fi aici peste o sut\u0103 de demnitari rom\u00e2ni: fo\u015fti mini\u015ftri, academicieni, economi\u015fti, militari, istorici, ziari\u015fti, politicieni, unii dintre ei condamna\u0163i la pedepse grele, al\u0163ii nici m\u0103car judeca\u0163i. Au urmat alte loturi de \u201edu\u015fmani ai poporului\u201d, printre care s-au num\u0103rat zeci de episcopi \u015fi preo\u0163i greco-catolici \u015fi romano-catolici.\"Fo\u0219ti<\/p>\n\n\n\n

Fo\u0219ti de\u021binu\u021bi la Sighet. Wikipedia<\/p>\n\n\n\n

\u00centre victimele \u00eenchisorii Sighet au fost mari personalit\u0103\u0163i ale Rom\u00e2niei interbelice<\/a>: Iuliu Maniu, Sebastian Bornemisa, Radu Portocal\u0103, Constantin Argetoianu, Constantin I.C. Br\u0103tianu, Dimitrie Burilleanu (fost guvernator al B\u0103ncii Na\u0163ionale) \u015fi Aurel Vlad. \u00centre anii 1950 \u015fi 1955 nu s-au \u00eentocmit acte de deces, pentru cei peste 50 de condamna\u0163i care au decedat (un sfert din num\u0103rul de\u0163inu\u0163ilor politici de la Sighet) iar familiile lor nu au fost \u00een\u015ftiin\u0163ate.\"Ora\u0219ul<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul Sighetul Marma\u021biei. Foto: Prim\u0103ria Sighetul Marma\u021biei<\/p>\n\n\n\n

Ar fi fost \u00eenhuma\u021bi pe ascuns, \u00een \u201ecimitirul s\u0103racilor\u201d de la marginea ora\u0219ului. Potrivit unor m\u0103rturii, de\u0163inu\u0163ii erau priva\u0163i chiar \u015fi de privilegiul de a privi pe fereastr\u0103, iar carcerele \u00een care erau arunca\u0163i, cu nume de \u201eneagra\u201d \u015fi \u201esura\u201d nu aveau ferestre. \u00cen 1977 \u00eenchisoarea a fost dezafectat\u0103, iar acum cl\u0103direa ei a devenit muzeu memorial.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autostr\u0103zile nu au ajuns \u00een \u021binuturile Maramure\u0219ului din nordul Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 de-a lungul timpului aici au g\u0103sit g\u0103zduire personalit\u0103\u021bi, ca<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":117561,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-117560","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/porti-maramuresene.jpg?fit=1800%2C1196&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-uA8","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=117560"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117560\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":117562,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117560\/revisions\/117562"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/117561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=117560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=117560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=117560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}