{"id":118092,"date":"2024-11-20T10:50:02","date_gmt":"2024-11-20T08:50:02","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=118092"},"modified":"2024-11-20T10:50:04","modified_gmt":"2024-11-20T08:50:04","slug":"ce-a-mai-ramas-din-vasta-retea-de-mocanite-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=118092","title":{"rendered":"Ce a mai r\u0103mas din vasta re\u021bea de moc\u0103ni\u021be a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"\n

Mai pu\u021bin de 100 de kilometri de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103, folosit\u0103 \u00een scop turistic, s-a p\u0103strat \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen trecut, liniile ferate erau aglomerate de vagoanele de naveti\u0219ti \u0219i de marf\u0103, \u00eens\u0103 cele mai multe au ajuns la fier vechi.\"O<\/p>\n\n\n\n

O moc\u0103ni\u021b\u0103 tras\u0103 pe linie moart\u0103 la C\u00e2mpeni, Alba. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Primele c\u0103i ferate \u00eenguste din Rom\u00e2nia au construite la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, \u00een toate regiunile actuale ale \u021b\u0103rii. Astfel de investi\u021bii au scos din izolare numeroase a\u0219ez\u0103ri de munte, \u00eendep\u0103rtate de magistralele feroviare.<\/p>\n\n\n\n

Unele linii feroviare au fost distruse \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial, dar au fost ref\u0103cute \u0219i extinse \u00een primii ani de comunism, pentru a fi folosite la transportul c\u0103l\u0103torilor, dar mai ales pentru transportul m\u0103rfurilor \u0219i resurselor naturale, \u00een special a bu\u0219tenilor extra\u0219i din vastele p\u0103duri ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Cu timpul, locomotivele diesel au luat locul celor cu aburi, numite moc\u0103ni\u021be, \u00eens\u0103 vagoanele de c\u0103l\u0103tori au devenit tot mai pu\u021bine, pe m\u0103sura diminu\u0103rii importan\u021bei acestora. \u00cencep\u00e2nd din anii \u201880, cele mai multe astfel de c\u0103i ferate au fost desfiin\u021bate. Unele au l\u0103sat locul drumurilor, altele au p\u0103strat terasamentele, folosit ca potec\u0103 turistic\u0103.\"Moc\u0103ni\u0219a<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u0219a Hunedoarei. Foto Fortepan. Schoch Fryges<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul anilor 90, Rom\u00e2nia mai avea peste 400 de kilometri de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 func\u021bional\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een mai mult 20 de sectoare, \u00een toate regiunile \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen multe cazuri, liniile ferate au ajuns la fier vechi \u00eempreun\u0103 cu componente ale lucr\u0103rilor de art\u0103 de pe traseu (viaducte, poduri \u0219i pode\u021be), iar garniturile feroviare au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it aceea\u0219i soart\u0103 ori au fost exportate \u00een afara Rom\u00e2niei. \u00cen prezent, c\u00e2teva sectoare de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 s-au p\u0103strat \u00een Rom\u00e2nia \u0219i sunt folosite ca atrac\u021bii turistice, \u00een timp ce majoritatea au r\u0103mas doar amintiri pentru localnici.<\/p>\n\n\n\n

Liniile ferate \u00eenguste \u00eenfiin\u021bate \u00een regiuni montane pitore\u0219ti, \u00eempodobite de p\u0103duri \u0219i a\u0219ez\u0103ri arhaice au r\u0103mas ofertante pentru turi\u0219ti, iar pentru c\u0103 pe unele au r\u0103mas c\u0103ile de rulare, numero\u0219i rom\u00e2ni s-au sim\u021bit \u00eencuraja\u021bi s\u0103 se implice \u00een p\u0103strarea \u0219i recondi\u021bionarea lor.<\/p>\n\n\n\n

Mai multe organiza\u021bii neguvernamentale s-au implicat \u00een ultimii ani \u00een revitalizarea unor c\u0103i ferate \u00eenguste, pe care sper\u0103 s\u0103 le redea circuitelor turistice.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai populare c\u0103i ferate \u00eenguste din Rom\u00e2nia<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen jude\u021bul Mure\u0219, turi\u0219tii se pot plimba cu moc\u0103ni\u021ba Sovata, pe un traseu de circa 14 kilometri \u00eentre gara mic\u0103 a sta\u021biunii \u0219i halta C\u00e2mpu Cet\u0103\u021bii. \u00centregul traseu de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 m\u0103sura 82 kilometri \u0219i a fost construit la \u00eenceputul secolului XX, \u00eentre localit\u0103\u021bile T\u00e2rgu Mure\u0219 \u0219i Praid.<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021ba Sovata a fost folosit\u0103 din 1915 p\u00e2n\u0103 \u00een 1997 pentru transportul de c\u0103l\u0103tori \u0219i m\u0103rfuri, \u00eens\u0103 acum sectorul p\u0103strat este destinat turismului. Una dintre locomotivele cu aburi a fost construit\u0103 \u00een 1949.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jude\u021bul Sibiu, localit\u0103\u021bile Sibiu \u0219i Sighi\u0219oara au fost legate la \u00eenceputul secolului XX printr-o cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 de circa 110 de kilometri, de pe Valea H\u00e2rtibaciului, a c\u0103rei construc\u021bie a \u00eenceput \u00een 1895.\"Moc\u0103ni\u021ba<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021ba de pe Valea H\u00e2rtibaciului Sibiu Foto Asocia\u021bia Prietenii Moc\u0103ni\u021bei<\/p>\n\n\n\n

Primul tronson al ei, \u00eentre Sighi\u0219oara \u0219i Agnita, de 48 de kilometri, a fost dat \u00een folosin\u021b\u0103 \u00een 1898, iar cel de-al doilea, \u00eentre Agnita \u0219i Sibiu, de 62 de kilometri, \u00een 1910. Calea ferat\u0103 a fost folosit\u0103 pentru transportul c\u0103l\u0103torilor \u0219i al m\u0103rfurilor, \u00een special al lemnului, \u00eens\u0103 \u00een 1965 primul ei tronson a fost desfiin\u021bat. \u00cen 2001, circula\u021bia trenurilor de c\u0103l\u0103tori operate de CFR pe traseul Sibiu – Agnita a fost oprit\u0103. O asocia\u021bie a \u00eencercat salvarea c\u0103ii ferate \u0219i promovarea ei ca obiectiv turistic.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDin cei 64 de kilometri de cale ferat\u0103 de moc\u0103ni\u021b\u0103 de pe Valea H\u00e2rtibaciului, p\u00e2n\u0103 acum au fost repu\u0219i \u00een func\u021biune de c\u0103tre voluntari cei \u0219apte kilometri dintre g\u0103rile Hosman \u0219i Corn\u0103\u021bel. Pe ace\u0219tia, Asocia\u021bia Prietenii Moc\u0103ni\u021bei organizeaz\u0103 regulat curse cu tren diesel, iar ocazional curse cu tren cu abur. \u00cen prezent, lucr\u0103m la prelungirea traseului moc\u0103ni\u021bei cu \u00eenc\u0103 2,6 kilometri, de la Hosman p\u00e2n\u0103 la fosta halt\u0103 Fofeldea, pe care sper\u0103m c\u0103 \u00eei ve\u021bi putea parcurge cu ciclo-drezina \u00een cur\u00e2nd\u201d<\/em>, informeaz\u0103 ONG-ul Asocia\u021bia Prietenii Moc\u0103ni\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021bele din Apuseni<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Mun\u021bii Apuseni, calea ferat\u0103 cu ecartament \u00eengust Turda – Abrud, cu o lungime de 93 de kilometri a fost construit\u0103 \u00een perioada 1891-1912, fiind folosit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1997 pentru transportul c\u0103l\u0103torilor \u0219i al lemnului.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai mare parte a traseului a fost dezafectat\u0103, dar s-au p\u0103strat dou\u0103 sectoare ale acesteia, care totalizeaz\u0103 30 de kilometri \u0219i sunt folosite \u00een scop turistic. Unul leag\u0103 localit\u0103\u021bile Lunca Arie\u0219ului \u0219i S\u0103lciua \u0219i altul porne\u0219te din C\u00e2mpeni (video<\/strong><\/em>), pe un traseu de 11 kilometri, p\u00e2n\u0103 la C\u0103rpini\u0219, \u00een vecin\u0103tatea ora\u0219ului Abrud.<\/p>\n\n\n\n

\"Moc\u0103ni\u021ba<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021ba de la C\u00e2mpeni. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

\u201eP\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201970, trenul era ac\u021bionat cu locomotive cu abur. Pe m\u0103sur\u0103 ce tehnologia a evoluat, mo\u021bii au avut trenuri moderne, care erau echivalentul celor care circulau pe liniile normale, dar la o scar\u0103 mai mic\u0103. Acestea au fost ultimele trenuri care au circulat pe Valea Arie\u0219ului\u201d<\/em>, informeaz\u0103 C\u0103ile Ferate \u00cenguste, societatea care are \u00een grij\u0103 traseul.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een Mun\u021bii Apuseni, pe valea Cri\u0219ului Alb,\u00a0<\/a>locomotivele cu abur circul\u0103 pe ultima cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 din Hunedoara, un tronson de circa zece kilometri dintre localit\u0103\u021bile Brad \u0219i Cri\u0219cior (video<\/em>).
Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Calea ferat\u0103 veche de peste 110 ani a fost folosit\u0103 intens p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX, pentru transportul c\u0103rbunelui de la \u021aebea \u0219i al minereului de la minele din zona Bradului. A fost clasat\u0103 ca monument istoric, din ini\u021biativa austriacului Georg Hocevar, cel care \u00eentre\u021bine traseul.\"Moc\u0103ni\u021ba<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021ba Brad – Cri\u0219cior. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Hunedoara, peste 100 de kilometri de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 func\u021bionau la mijlocul secolului trecut, cea mai veche dintre ele fiind linia Hunedoara – Ghelari, din \u021ainutul P\u0103durenilor. O alt\u0103 cale ferat\u0103 lega ora\u0219ul Or\u0103\u0219tie de Sarmizegetusa Regia, aflat\u0103 la circa 40 de kilometri, pe valea Gr\u0103di\u0219tii, av\u00e2nd mai multe ramifica\u021bii. Aceste c\u0103i ferate miniere \u0219i forestiere ferate erau folosite \u00een special pentru transportul c\u0103rbunilor \u0219i al lemnelor, \u00eens\u0103 erau la fel de utile locuitorilor a\u0219ez\u0103rilor izolate ale Hunedoarei.<\/p>\n\n\n\n

Moc\u0103ni\u021bele din nordul Rom\u00e2niei<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen nordul Rom\u00e2niei, ora\u0219ul Vi\u0219eu de Sus din Maramure\u0219 a devenit \u00een ultimii ani un ora\u0219 – sta\u021biune, cunoscut \u0219i datorit\u0103 c\u0103ii ferate forestiere, care a fost folosit\u0103 aproape ne\u00eentrerupt de la inaugurarea sa \u00een 1932, pe traseul ei de circa 30 de kilometri de pe valea Vaserului. \u00cen prezent, un tronson de 22 de kilometri ai c\u0103ii ferate cu ecartament \u00eengust, \u00eentre sta\u021biile Vi\u0219eu de Sus \u0219i Paltin, este destinat turi\u0219tilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\"Valea<\/p>\n\n\n\n

Valea Vaserului Foto Prim\u0103ria Vi\u0219eu de Sus.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMoc\u0103ni\u021ba de la Vi\u015feu de Sus este ultima cale ferat\u0103 forestier\u0103 cu abur din lume. \u00cen prezent, suntpatru locomotive cu aburi care func\u0163ioneaz\u0103 pe aceast\u0103 rut\u0103, numele lor fiind: Elve\u0163ia, Cozia, M\u0103riu\u0163a, Krauss. Durata total\u0103 a c\u0103l\u0103toriei pe traseul Vi\u0219eu de Sus \u2013 Sta\u021bia Paltin este de dou\u0103 ore\u201d<\/em>, anun\u021b\u0103 prim\u0103ria ora\u0219ului Vi\u0219eu de Sus.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen Bucovina, primele c\u0103i ferate \u00eenguste au fost construite la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, la Moldovi\u021ba, iar \u00een anii \u201880 re\u021beaua de c\u0103i ferate cu ecartament de 760 mm dep\u0103\u0219ea 70 de kilometri, garniturile fiind folosite \u00een special la transportul bu\u0219tenilor. La M\u0103n\u0103stirea Moldovi\u021ba din Suceava, un traseu de circa 12 kilometri de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103 pe care circul\u0103 \u201eMoc\u0103ni\u021ba Hu\u021bulca\u201d, este, din 2005, destinat turismului.<\/p>\n\n\n\n

Prima cale ferat\u0103 forestier\u0103 din Rom\u00e2nia, construit\u0103 \u00een perioada 1889 -1891 pe ruta Covasna Comand\u0103u, a fost \u00eenchis\u0103 circula\u021biei \u00een 1999, \u00eens\u0103 \u00een urm\u0103torii ani a mai fost folosit \u00een scop turistic un tronson de circa \u0219apte kilometri, \u00een Covasna.<\/p>\n\n\n\n

Linia \u00eengust\u0103 T\u00e2rgu Mure\u015f \u2013 Lechin\u0163a, de 96 de kilometri, dateaz\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX \u0219i a fost dezafectat\u0103 \u00eemn anii \u201890. Liniile ferate au fost ridicate, cu excep\u021bia unui tronson de 35 de kilometri \u00eentre R\u00e2ciu (Mure\u015f) \u015fi Teaca (Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud) care a fost reabilitat \u0219i folosit ocazional \u00een scop turistic.<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai pu\u021bin de 100 de kilometri de cale ferat\u0103 \u00eengust\u0103, folosit\u0103 \u00een scop turistic, s-a p\u0103strat \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen trecut,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":118093,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-118092","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/index-6.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-uII","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118092","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=118092"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":118094,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118092\/revisions\/118094"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/118093"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=118092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=118092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=118092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}