{"id":118354,"date":"2024-11-26T11:37:57","date_gmt":"2024-11-26T09:37:57","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=118354"},"modified":"2024-11-26T11:37:58","modified_gmt":"2024-11-26T09:37:58","slug":"meteoritul-martian-frumusetea-neagradescoperit-pe-pamant-sugereaza-prezenta-apei-termale-pe-marte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=118354","title":{"rendered":"\u00a0Meteoritul mar\u021bian\u00a0\u201eFrumuse\u021bea Neagr\u0103\u201d,descoperit pe P\u0103m\u00e2nt, sugereaz\u0103 prezen\u021ba apei termale pe Marte"},"content":{"rendered":"\n

A existat via\u021b\u0103 extraterestr\u0103 \u00een apa fierbinte de pe Marte acum miliarde de ani? Meteoritul mar\u021bian \u201eFrumuse\u021bea Neagr\u0103\u201d<\/em>, descoperit pe P\u0103m\u00e2nt, nu \u00een spa\u021biu, sugereaz\u0103 c\u0103 pe Planeta Ro\u0219ie ar fi existat condi\u021bii hidrotermale \u00een trecut.\"Dovezi<\/p>\n\n\n\n

Dovezi ale apei \u00een cea mai veche crust\u0103 mar\u021bian\u0103 cunoscut\u0103 – meteoritul \u201eFrumuse\u021bea Neagr\u0103\u201d Spacecom<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit ceea ce pare a fi cea mai veche dovad\u0103 direct\u0103 a prezen\u021bei apei fierbin\u021bi pe Marte, \u00een perioada sa antic\u0103. Aceast\u0103 descoperire ar putea indica faptul c\u0103, \u00een ciuda aparen\u021bei aride \u0219i pustii de ast\u0103zi, Planeta Ro\u0219ie<\/a> ar fi fost capabil s\u0103 sus\u021bin\u0103 via\u021b\u0103 cu mult timp \u00een urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dovezile au ajuns pe P\u0103m\u00e2nt, sigilate \u00een faimosul meteorit mar\u021bian NWA7034 <\/a>(NWA – Northwest Africa), g\u0103sit \u00een De\u0219ertul Sahara \u00een 2011. Datorit\u0103 aspectului s\u0103u lucios \u0219i negru, roca mar\u021bian\u0103 este cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de \u201eFrumuse\u021bea Neagr\u0103\u201d – \u201eBlack Beauty\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cu o vechime estimat\u0103 la 2 miliarde de ani, \u201eFrumuse\u021bea Neagr\u0103\u201d<\/em> este al doilea cel mai vechi meteorit mar\u021bian descoperit vreodat\u0103. Totu\u0219i, echipa de la Universitatea Curtin a descoperit ceva \u0219i mai vechi \u00een interiorul s\u0103u: un gr\u0103unte de zircon de 4,45 miliarde de ani, care con\u021bine urme de fluide bogate \u00een ap\u0103.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eDescoperirile noastre sugereaz\u0103 c\u0103 Marte a avut \u0219i el ap\u0103\u201d<\/h2>\n\n\n\n

Aaron Cavosie, membru al echipei \u0218colii de \u0218tiin\u021be Planetare \u0219i ale P\u0103m\u00e2ntului \u0219i Planetare din cadrul Universit\u0103\u021bii Curtin, din Australia, consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 descoperire va deschide noi direc\u021bii \u00een \u00een\u021belegerea sistemelor hidrotermale asociate cu activitatea magmei vulcanice care a circulat odat\u0103 pe Marte.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm folosit geo-chimia la scar\u0103 nanometric\u0103 pentru a detecta dovezi elementare ale apei fierbin\u021bi pe Marte acum 4,45 miliarde de ani. Sistemele hidrotermale au fost esen\u021biale pentru dezvoltarea vie\u021bii pe P\u0103m\u00e2nt, iar descoperirile noastre sugereaz\u0103 c\u0103 <\/em>Marte a avut \u0219i el ap\u0103<\/a>, un ingredient esen\u021bial pentru medii locuibile, \u00eenc\u0103 din cele mai vechi perioade ale form\u0103rii scoar\u021bei\u201d, <\/em>a men\u021bionat Cavosie \u00eentr-un comunicat. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Meteoritul mar\u021bian NWA7034 Black Beauty sau Frumuse\u021bea Neagr\u0103 descoperit \u00een Sahara Colaj DMS<\/p>\n\n\n\n

Cavosie a ad\u0103ugat c\u0103 echipa a identificat<\/a> elemente specifice \u00een acest fragment unic de zircon utiliz\u00e2nd imagistica la scar\u0103 nanometric\u0103 \u0219i spectroscopie, tehnici ce permit analiza compozi\u021biei chimice a obiectelor. Printre elementele identificate se num\u0103r\u0103 fierul, aluminiul, itriul \u0219i sodiul.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceste elemente s-au ad\u0103ugat pe m\u0103sur\u0103 ce zirconul s-a format acum 4,45 miliarde de ani, suger\u00e2nd c\u0103 apa era prezent\u0103 \u00een momentul activit\u0103\u021bii magmatice timpurii de pe Marte\u201d<\/em>, a mai spus Cavosie.<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrimul \u0219i singurul zircon de acest gen cunoscut pe Marte\u201d<\/h2>\n\n\n\n

Dovezile privind cursurile de ap\u0103 \u0219i vechile lacuri de pe Marte<\/a> i-au determinat anterior pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 teoretizeze c\u0103 ap\u0103 \u00een stare lichid\u0103, \u00een cantit\u0103\u021bi mari, exista pe Planeta Ro\u0219ie acum aproximativ 4,1 miliarde de ani. Aceasta se \u00eent\u00e2mpla \u00een perioada Noachian\u0103, c\u00e2nd suprafa\u021ba mar\u021bian\u0103 acoperit\u0103 de ap\u0103 era intens bombardat\u0103 de asteroizi.<\/p>\n\n\n\n

Se crede c\u0103 Marte<\/a> \u0219i-a pierdut apa acum miliarde de ani, c\u00e2nd atmosfera sa a fost distrus\u0103 de radia\u021biile solare intense. Astfel, dispari\u021bia<\/a> atmosferei mar\u021biene a f\u0103cut imposibil\u0103 men\u021binerea apei, care s-a evaporat \u0219i a disp\u0103rut \u00een spa\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

Noile cercet\u0103ri sugereaz\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 apa \u00een stare lichid\u0103 ar fi putut exista pe Marte<\/a> mai devreme dec\u00e2t se credea anterior, \u00een perioada pre-Noachian\u0103 a planetei. \u201eUn studiu din 2022 realizat de Universitatea Curtin a ar\u0103tat c\u0103 acela\u0219i fragment de zircon a fost \u00ab\u0219ocat\u00bb de un impact cu un meteorit, fiind astfel primul \u0219i singurul zircon de acest gen cunoscut pe Marte\u201d,<\/em> a explicat Cavosie.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMarkeri geochimici ai apei \u00een cea mai veche crust\u0103 mar\u021bian\u0103 cunoscut\u0103\u201d7<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen contextul \u0219tiin\u021bific, termenul \u201e\u0219ocat\u201d<\/em> se refer\u0103 la un proces geologic \u00een care un mineral, precum zirconul, este supus unei presiuni extrem de mari, de obicei din cauza unui impact cu un meteorit sau un alt obiect cosmic. Acest tip de impact poate produce modific\u0103ri structurale \u0219i chimice mineralului, l\u0103s\u00e2nd urme vizibile sau \u201esemn\u0103turi\u201d<\/em> ce pot fi detectate de cercet\u0103tori. De obicei, \u201e\u0219ocarea\u201d<\/em> unui mineral se traduce prin schimb\u0103ri ale cristaliz\u0103rii sau prin apari\u021bia unor defecte \u00een structura sa cristalin\u0103, care sunt semne ale unei for\u021be intense aplicate asupra acestuia.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, atunci c\u00e2nd se spune c\u0103 un fragment de zircon a fost \u201e\u0219ocat\u201d<\/em>, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acel zircon a fost afectat de un impact cu un meteorit, iar urmele acestui impact au fost conservate \u00een mineral. Acest fenomen este important pentru cercet\u0103tori, deoarece poate oferi informa\u021bii despre evenimentele care au avut loc pe Marte \u00een trecutul s\u0103u geologic.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAceast\u0103 nou\u0103 cercetare ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine Marte \u00een perioadele sale timpurii, identific\u00e2nd semne clare ale fluidelor bogate \u00een ap\u0103 din momentul form\u0103rii gr\u0103untelui, oferind totodat\u0103 markeri geochimici ai apei \u00een cea mai veche crust\u0103 mar\u021bian\u0103 cunoscut\u0103\u201d, <\/em>a mai men\u021bionat savantul.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile echipei de la Universitatea Curtin au fost publicate la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute \u00een Jurnalul Science Advances<\/a>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A existat via\u021b\u0103 extraterestr\u0103 \u00een apa fierbinte de pe Marte acum miliarde de ani? Meteoritul mar\u021bian \u201eFrumuse\u021bea Neagr\u0103\u201d, descoperit pe P\u0103m\u00e2nt,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":118356,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[52],"tags":[],"class_list":["post-118354","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-amuzament"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/index-2-4.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-uMW","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118354","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=118354"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118354\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":118357,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/118354\/revisions\/118357"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/118356"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=118354"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=118354"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=118354"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}