{"id":119285,"date":"2024-12-18T11:10:31","date_gmt":"2024-12-18T09:10:31","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=119285"},"modified":"2024-12-18T11:10:34","modified_gmt":"2024-12-18T09:10:34","slug":"locurile-cu-ape-tamaduitoare-in-care-se-desfatau-stramosii-nostri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=119285","title":{"rendered":"Locurile cu ape t\u0103m\u0103duitoare \u00een care se desf\u0103tau str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri"},"content":{"rendered":"\n

Descoperirile arheologice de pe teritoriul Rom\u00e2niei arat\u0103 c\u0103 anticii acordau o aten\u021bie deosebit\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i igienei. Peste 20 de a\u0219ez\u0103ri dacice au fost identificate \u00een preajma localit\u0103\u021bilor cu ape termale.\"Aquae<\/p>\n\n\n\n

Aquae C\u0103lan. Una dintre cele mai vechi sta\u021biuni cu ape termale. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Oamenii au \u00eenv\u0103\u021bat din cele mai vechi timpuri s\u0103 \u00ee\u0219i apere s\u0103n\u0103tatea, ad\u0103postindu-se de intemperii, construindu-\u0219i locuin\u021be, purt\u00e2nd ve\u0219tminte pentru a-\u0219i proteja trupul \u0219i aleg\u00e2ndu-\u0219i hrana. Apa \u0219i soarele au avut roluri esen\u021biale \u00een alegerile f\u0103cute de oamenii preistorici.<\/p>\n\n\n\n

Primele a\u0219ez\u0103ri umane au fost \u00eenvecinate apelor, iar pe\u0219terile alese pentru a fi folosite ca ad\u0103post erau cel mai adesea orientate spre sud, pentru ca locatarii lor preistorici s\u0103 beneficieze mai mult de lumina \u0219i c\u0103ldura soarelui. Lista bolilor de care ajungeau s\u0103 sufere oamenii preistorici \u0219i, mai t\u00e2rziu, anticii este lung\u0103, ar\u0103ta istoricul Ion Hora\u021biu Cri\u0219an (1928 – 1994), care a cercetat timp de patru decenii a\u0219ez\u0103rile dacice din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei.<\/p>\n\n\n\n

Bolile reumatice, cauzate de clima aspr\u0103 \u0219i de umiditate, leziunile traumatice \u0219i fracturile specifice condi\u021biilor de via\u021b\u0103 dure de trai, rahitismul, afec\u021biunile dentare \u0219i epidemiile erau, potrivit istoricului, \u00eent\u00e2lnite frecvent la comunit\u0103\u021bile care populau teritoriul \u021b\u0103rii \u00een urm\u0103 cu mii de ani. Speran\u021ba de via\u021b\u0103 a oamenilor din epoca bronzului nu dep\u0103\u0219ea 30 de ani, iar pu\u021bini dintre ei ajungeau s\u0103 fie considera\u021bi \u201eb\u0103tr\u00e2ni\u201d, cu v\u00e2rsta de peste 50 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Unde sunt b\u0103ile folosite de antici<\/h2>\n\n\n\n

Cu timpul, locuitorii arhaici de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei au f\u0103cut progrese \u00een ce prive\u0219te folosirea leacurilor, fa\u021b\u0103 de oamenii preistorici. Dacii cuno\u0219teau propriet\u0103\u021bile vindec\u0103toare ale apelor termale \u0219i ale plantelor medicinale, dar \u0219i practici mai complexe pentru ameliorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ar\u0103ta Ion Hora\u021biu Cri\u0219an, \u00een volumul \u201eMedicina \u00een Dacia\u201d (retip\u0103rire, ed. Dacica, 2007).<\/p>\n\n\n\n

Apele termale de pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei au fost folosite din cele mai vechi timpuri \u00een scop terapeutic, arat\u0103 oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103. \u00cen vecin\u0103tatea lor au fost descoperite ruine ale unor a\u0219ez\u0103ri din epoca bronzului, astfel de locuri fiind preferate datorit\u0103 efectelor terapeutice ale izvoarelor, dar \u0219i a climei mai bl\u00e2nde din jurul lor.<\/p>\n\n\n\n

Din vremea Daciei romane sunt atestate trei sta\u021biuni balneare din Rom\u00e2nia: Germisara (Geoagiu B\u0103i), Aquae (C\u0103lan,\u00a0video<\/em><\/strong>) \u0219i\u00a0Ad Aquas Herculi Sacras (B\u0103ile Herculane),<\/a>\u00a0locuri unde anticii au amenajat terme, din care nu lipseau sanctuarele destinate divinit\u0103\u021bilor binef\u0103c\u0103toare. \u00cens\u0103, potrivit istoricului Ion Hora\u021biu Cri\u0219an, cel pu\u021bin 20 de localit\u0103\u021bi cu b\u0103i termale din Rom\u00e2nia au p\u0103strat vestigii ale locuirii din vremea dacilor.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Acestea sunt Bala (Mehedin\u021bi), B\u0103ile Herculane (Cara\u0219 Severin, video<\/strong><\/em>), Bodoc (Covasna), Bibor\u021beni (Covasna), Buzia\u0219 (Timi\u0219), Calu (Piatra \u0218oimului, Neam\u021b), C\u0103lan (Hunedoara)<\/a>, C\u0103lim\u0103ne\u0219ti (V\u00e2lcea), Cojocna (Cluj), Covasna (Covasna), Geoagiu (Hunedoara), Govora (V\u00e2lcea), Jigodin (Harghita), Lipova (Arad), Malna\u0219 (Covasna), Miercurea Sibiului (Sibiu), Ocna Mure\u0219 (Alba), Ocna Sibiului (Sibiu), Poiana S\u0103rat\u0103 (Bac\u0103u), S\u0103celu (Gorj), S\u0103rata Monteoru (Buz\u0103u), Sovata (Mure\u0219), T\u00e2rgu Ocna (Bac\u0103u), Tu\u0219nad (Harghita).<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen cet\u0103\u021bile dacice din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei au fost descoperite r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele mai multor cisterne de ap\u0103 \u015fi conducte de ceramic\u0103, utilizate la captarea apei de izvor. Rezervoarele de ap\u0103 potabil\u0103 erau fie s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, fie cl\u0103dite din lemn sau din blocuri de piatr\u0103. Apa folosit\u0103 \u00een a\u015fez\u0103rile din Mun\u0163ii \u0218ureanu era cur\u0103\u0163at\u0103 de impurit\u0103\u0163i \u015fi p\u0103strat\u0103 \u00een rezervoare ale c\u0103ror r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.\"Sarmizegetusa<\/p>\n\n\n\n

Sarmizegetusa Regia. Foto: Administra\u021bia Sarmizegetusa regia.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei, \u00een interiorul fiec\u0103rei cet\u0103\u0163i mai mari sau \u00een imediata ei apropiere, g\u0103sim c\u00e2te o cistern\u0103 pentru ap\u0103, de dimensiuni variabile, construit\u0103 din b\u00e2rne de lemn ori din piatr\u0103. Apa captat\u0103 de la izvoarele bogate ale regiunii era condus\u0103 prin \u0163evi de teracot\u0103 \u00een interiorul cet\u0103\u0163ilor sau pe terasele cu locuin\u0163e\u201d<\/em>, informa istoricul Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan,<\/p>\n\n\n\n

Instala\u021biile de ap\u0103 descoperite \u00een cet\u0103\u021bile dacice arat\u0103 preocuparea oamenilor din vremurile antice pentru cur\u0103\u0163enia locuin\u0163elor lor \u015fi pentru a folosi ap\u0103 curat\u0103, arat\u0103 istoricul.<\/p>\n\n\n\n

Anticii, exper\u021bi \u00een otr\u0103vuri \u0219i plante medicinale<\/h2>\n\n\n\n

Unele credin\u021be populare p\u0103strare de rom\u00e2ni p\u0103streaz\u0103 legende despre puterea miraculoas\u0103 a apelor, \u00eens\u0103 acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul a numeroase \u201eierburi de leac\u201d.<\/a> Unele plante medicinale ale c\u0103ror denumiri dacice s-au p\u0103strat \u00een lucr\u0103rile de specialitate ale unor autori antici sunt cunoscute \u00een Rom\u00e2nia, ca leacuri folosite din cele mai vechi timpuri. \u00cen \u021binutul cet\u0103\u021bilor dacice continu\u0103 s\u0103 se g\u0103seasc astfel de plante.<\/p>\n\n\n\n

Pedanius Discorides, un medic militar roman care a tr\u0103it \u00een secolul I d. Hr., a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii un tratat de medicin\u0103 numit \u201eDe Materia Medica\u201d, \u00een care a \u00eenregistrat aproape 200 de denumiri de plante medicinale, men\u0163ion\u00e2nd propriet\u0103\u0163ile acestora, iar pentru aproape 80 dintre ele \u015fi denumirea dacic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDac\u0103 nu total, m\u0103car \u00een parte plantele cu numiri dacice transmise de Pedanius Discorides erau cunoscute \u0219i \u00eentrebuin\u021bate \u00een practica terapeutic\u0103 a geto-dacilor, probabil \u00een acela\u0219i sens cum le recomand\u0103 medicul antic\u201d<\/em>, ar\u0103ta istoricul Ion Hora\u021biu Cri\u0219an.<\/p>\n\n\n\n

Dacii cuno\u015fteau at\u00e2t propriet\u0103\u0163ile plantelor medicinale, dar \u0219i diferite otr\u0103vuri de esen\u0163\u0103 vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103, ar\u0103ta acela\u0219i autor, \u00een volumul \u201eSpiritualitatea geto-dacilor\u201d (1986).<\/p>\n\n\n\n

\u201eDio Cassius ne spune c\u0103 \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi purtat de Traian \u00een Dacia, Decebal l-a prins pe generalul Longinus (la care \u00eemp\u0103ratul \u0163inea foarte mult) vr\u00e2nd s\u0103 speculeze pacea. Bravul general se sinucide \u00eens\u0103 cu otrava pe care \u015fi-o procur\u0103 de la daci, pentru ca regele dac s\u0103 nu poat\u0103 profita. Ovidiu ne vorbe\u015fte despre s\u0103ge\u0163ile unse cu venin de viper\u0103. Ge\u0163ii \u00eenveninau s\u0103ge\u0163ile \u015fi cu sucul extras din planta helenium, despre care ne aminte\u015fte medicul grec Galen, Este foarte probabil c\u0103 \u015fi num\u0103rul otr\u0103vurilor, ca \u015fi cel al plantelor de leac, cunoscute la geto-daci, a fost mult mai mare dec\u00e2t cel \u00eenscris \u00een izvoarele greco-romane<\/em>\u201d, scria Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan.<\/p>\n\n\n\n

Interven\u021bii medicale de precizie<\/h2>\n\n\n\n

Vracii antici ofereau nu numai leacuri naturale, \u00eens\u0103 unii dintre ei practicau opera\u021bii medicale complicate, cum sunt trepana\u021biile, interven\u021biile necesare \u00eendep\u0103rt\u0103rii unor corpuri str\u0103ine \u00eenfipte \u00een cutia cranian\u0103, arat\u0103 descoperir<\/p>\n\n\n\n

\u201eAsemenea interven\u0163ii se executau cu un cu\u0163it de silex, iar, mai t\u00e2rziu, odat\u0103 cu folosirea uneltelor de metal, opera\u0163ia era f\u0103cut\u0103 cu un instrument de metal. Trepana\u0163iile nu dep\u0103\u015feau, dup\u0103 c\u00e2te se pare, dura mater, astfel c\u0103 putem vorbi doar de o chirurgie cranian\u0103 sau cum o numesc unii autori, o \u201dpseudochirurgie celebral\u0103\u201d. Era nevoie de o \u00eendem\u00e2nare deosebit\u0103 pentru a executa astfel de interven\u0163ii\u201d,<\/em> men\u0163iona Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan.<\/p>\n\n\n\n

Arheologul a descoperit \u00een anii \u201850, la Sarmizegetusa Regia<\/a>, singura trus\u0103 medical\u0103 antic\u0103 de pe teritoriul Rom\u00e2niei, pe care a considerat-o dovada cea mai elocvent\u0103 a existen\u0163ei unei chirurgii traumatologice la daci.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTrusa medical\u0103 am descoperit-o \u00een 1954, cu ocazia dezvelirii uneia dintre terasele Dealului Gr\u0103di\u015ftii, loc pe care era a\u015fezat ora\u015ful Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuin\u0163e distruse cu ocazia celui de-al doilea r\u0103zboi al lui Traian (105 \u2013 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu m\u00e2ner de fier. Caseta cuprindea: o penset\u0103 de bronz, o lam\u0103 de cu\u0163it din fier cu ap\u0103r\u0103tori de bronz, o plac\u0103 format\u0103 din cenu\u015f\u0103 vulcanic\u0103 presat\u0103 \u015fi cinci mici borc\u0103na\u015fe de lut ars (pentru alifii)\u201d<\/em>, afirma Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan, \u00een volumul reeditat \u201eCiviliza\u0163ia geto-dacilor\u201d (Dacica, 2008).<\/p>\n\n\n\n

Penseta ar fi fost folosit\u0103 pentru \u00eenl\u0103turarea corpilor str\u0103ini \u015fi a schijelor de oase din r\u0103ni. Lama de cu\u0163it din fier a fost utilizat\u0103 ca bisturiu, iar cenu\u015fa vulcanic\u0103 era pres\u0103rat\u0103 pe r\u0103ni, cu rol absorbant \u015fi cicatrizant, informa Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan. Trusa descoperit\u0103 con\u0163inea at\u00e2t piese de import (penseta \u0219i placa de cenu\u015f\u0103), c\u00e2t \u015fi de origine local\u0103 (vasele ceramice). Ea data din secolul I d. Hr., fiind descoperit\u0103 \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 care, ulterior, a fost incendiat\u0103 \u00een timpul r\u0103zboaielor daco-romane.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul Foto:adevarul<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Descoperirile arheologice de pe teritoriul Rom\u00e2niei arat\u0103 c\u0103 anticii acordau o aten\u021bie deosebit\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i igienei. Peste 20 de a\u0219ez\u0103ri<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":119286,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-119285","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/index-2-4.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-v1X","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119285","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119285"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119285\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":119287,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119285\/revisions\/119287"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/119286"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119285"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=119285"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=119285"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}