{"id":119882,"date":"2025-01-09T11:04:48","date_gmt":"2025-01-09T09:04:48","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=119882"},"modified":"2025-01-09T11:04:50","modified_gmt":"2025-01-09T09:04:50","slug":"trucuri-pentru-pastrarea-sanatatii-osoase","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=119882","title":{"rendered":"Trucuri pentru p\u0103strarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii osoase"},"content":{"rendered":"\n

\u021aesutul osos este viu \u0219i se schimb\u0103 constant pe parcursul vie\u021bii. Protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii osoase poate fi un lucru mai simplu dec\u00e2t ne imagin\u0103m. Dincolo de genetic\u0103, activitatea fizic\u0103, dieta potrivit\u0103 \u0219i stilul de via\u021b\u0103 sunt trei dintre factorii care influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i rezisten\u021ba oaselor. Nu doar \u00een copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, ci \u0219i la v\u00e2rsta adult\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Structura osoas\u0103 joac\u0103 un rol important \u00een organism. Pe l\u00e2ng\u0103 structur\u0103, acestea protejeaz\u0103 organele, sprijin\u0103 musculatura \u0219i stocheaz\u0103 cea mai mare parte din calciu.<\/p>\n\n\n\n

Oasele se schimb\u0103 continuu. La tinere\u021be, organismul produce un os nou mai repede dec\u00e2t \u00eel descompune pe cel vechi. \u00cen acest fel, masa osoas\u0103 cre\u0219te, ating\u00e2nd un maximum \u00een jurul v\u00e2rstei de 25 de ani. Acest beneficiu este p\u0103strat timp de un deceniu. Pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103, remodelarea osoas\u0103 continu\u0103, \u00eens\u0103 densitatea osoas\u0103 \u2013 cantitatea de os prezent\u0103 \u00een structura scheletic\u0103 \u2013 scade \u00een fiecare an, ca urmare a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii. Cu alte cuvinte, se pierde mai mult\u0103 mas\u0103 osoas\u0103 dec\u00e2t se c\u00e2\u0219tig\u0103, potrivit Mayo Clinic<\/strong><\/a>. <\/p>\n\n\n\n

Factori care influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tate osoas\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Osteoporoza este o boal\u0103 \u00een care oasele devin slabe \u0219i fragile. Este o boal\u0103 t\u0103cut\u0103 \u0219i ireversibil\u0103. Riscul de a dezvolta o asemenea afec\u021biune depinde de c\u00e2t de mult\u0103 mas\u0103 osoas\u0103 ob\u021bine o persoan\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 30 de ani \u0219i c\u00e2t de repede o pierde dup\u0103 aceea. Cu c\u00e2t aceast\u0103 mas\u0103 osoas\u0103 este mai mare, cu at\u00e2t riscul de osteoporoz\u0103 este mai mic, pe m\u0103sur\u0103 ce anii trec.<\/p>\n\n\n\n

Genetica joac\u0103 un rol important, pentru c\u0103 de ea depinde dimensiunea poten\u021bial\u0103 \u0219i rezisten\u021ba scheletului. \u00cens\u0103, exist\u0103 lucruri pe care fiecare le poate face pentru a-\u0219i \u00eent\u0103ri rezisten\u021ba oaselor \u0219i a reduce riscul de osteoporoz\u0103 \u0219i fracturi.<\/p>\n\n\n\n

Primul factor care influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea osoas\u0103 este cantitatea de calciu din diet\u0103. O alimenta\u021bie s\u0103rac\u0103 \u00een calciu duce la sc\u0103derea densit\u0103\u021bii osoase, la pierdere osoas\u0103 precoce \u0219i la risc crescut de fracturi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, persoanele inactive fizic au un risc mai mare de osteoporoz\u0103, comparativ cu cele active. Oasele r\u0103m\u00e2n puternice dac\u0103 li se d\u0103 de lucru. Exerci\u021biile fizice efectuate zilnic, timp de 30 de minute, p\u0103streaz\u0103 oasele puternice, \u00eent\u0103resc musculatura \u0219i cresc flexibilitatea articular\u0103. Un astfel de exemplu de exerci\u021biu este dansul, recomandat pentru c\u0103 se compune dintr-o serie de mi\u0219c\u0103ri \u00een direc\u021bii diferite \u0219i la viteze diferite, potrivit Royal Osteoporosos Society<\/strong><\/a> din Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n

Consumul de alcool \u0219i de tutun cre\u0219te riscul de osteoporoz\u0103, atrag aten\u021bia speciali\u0219tii. Osteoporoza este influen\u021bat\u0103 \u0219i de sexul unei persoane. Astfel, femeile, \u00eentruc\u00e2t au mai pu\u021bin \u021besut osos, au un risc mai mare de osteoporoz\u0103, comparativ cu b\u0103rba\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, persoanele slabe sau foarte slabe \u2013 cu un indice de mas\u0103 corporal\u0103 de 19 sau mai pu\u021bin \u2013 sau cu o statur\u0103 mai mic\u0103 au un risc mai mare de osteoporoz\u0103, deoarece au mai pu\u021bin\u0103 osoas\u0103 care s\u0103 sus\u021bin\u0103 scheletul \u0219i s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 pierderii osoase, pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103. Pentru c\u0103 v\u00e2rsta este un alt factor care face ca oasele s\u0103 devin\u0103 tot mai fragile, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim. <\/p>\n\n\n\n

Cum influen\u021beaz\u0103 hormonii<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Nivelurile hormonale sunt, de asemenea, importante. Pentru c\u0103, prea mult hormon tiroidian, de exemplu, provoac\u0103 pierderi osoase. \u00cen cazul femeilor, pierderea osoas\u0103 se amplific\u0103 serios la menopauz\u0103 deoarece scade nivelul de estrogen. Amenoreea \u2013 absen\u021ba menstrua\u021biei o lung\u0103 perioad\u0103 de timp \u2013 cre\u0219te \u0219i ea riscul de osteoporoz\u0103. La b\u0103rba\u021bi, nivelurile sc\u0103zute de testosteron pot provoca o pierdere a masei osoase.<\/p>\n\n\n\n

Tulbur\u0103rile alimentare, restric\u021bionarea sever\u0103 a aportului de alimente \u0219i un num\u0103r de kilograme sub cel normal sl\u0103besc oasele, at\u00e2t la femei c\u00e2t \u0219i la b\u0103rba\u021bi. \u00cen plus, interven\u021bia chirurgical\u0103 pentru pierderea \u00een greutate, precum \u0219i boala celiac\u0103 duc la sc\u0103derea capacit\u0103\u021bii organismului de a absorbi calciul, \u0219i, implicit, la oase mai fragile.<\/p>\n\n\n\n

Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente cu corticosteroizi \u2013 precum prednison, cortizon, prednisolon \u0219i dexametazon\u0103 \u2013 d\u0103uneaz\u0103 oaselor. Alte medicamente care ar putea cre\u0219te riscul de osteoporoz\u0103 includ inhibitorii de aromataz\u0103 \u2013 indica\u021bi pentru tratarea cancerului de s\u00e2n \u2013 metotrexatul, unele medicamente anticonvulsive \u2013  cum ar fi fenitoina \u0219i fenobarbitalul.<\/p>\n\n\n\n

Ce solu\u021bii exist\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

A\u0219adar, prima m\u0103sur\u0103 pe care trebuie s\u0103 o avem \u00een vedere dac\u0103 \u021binem la s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 osoas\u0103 este s\u0103 includem c\u00e2t mai mult calciu \u00een diet\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru adul\u021bii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 19 \u0219i 70 de ani, doza alimentar\u0103 recomandat\u0103 (DZR) este de 1.000 de miligrame de calciu pe zi.<\/p>\n\n\n\n

Recomandarea cre\u0219te la 1.200 miligrame pe zi pentru femeile de 51 de ani \u0219i peste \u0219i pentru b\u0103rba\u021bi de 71 de ani \u0219i mai mult.<\/p>\n\n\n\n

Sursele bune de calciu includ produsele lactate, migdalele, broccoli, conservele de somon cu oase, sardinele \u0219i produsele din soia \u2013 cum ar fi tofu.<\/p>\n\n\n\n

Pentru ca organismul s\u0103 poat\u0103 absorbi calciul din alimente are nevoie \u0219i de vitamina D. Pentru adul\u021bii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 19 \u0219i 70 de ani, DZR de vitamina D este de 600 de unit\u0103\u021bi interna\u021bionale (UI) pe zi. Recomandarea cre\u0219te la 800 UI pe zi pentru adul\u021bii cu v\u00e2rsta de 71 de ani \u0219i peste.
Sursele bune de vitamina D includ pe\u0219tele gras, cum ar fi somonul, p\u0103str\u0103vul \u0219i tonul. \u00cen plus, ciupercile, ou\u0103le \u0219i alimentele fortificate \u2013 cum ar fi laptele \u0219i cerealele \u2013 sunt surse bogate de vitamina D, potrivit NHS<\/strong><\/a> \u2013 National Health Service \u2013 din Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n

Expunerea la soare contribuie, de asemenea, la produc\u021bia de vitamina D de c\u0103tre organism. Medicii recomand\u0103 ca, de la \u00eenceputul lunii septembrie \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een luna aprilie, vitamina D ar trebui suplimentat\u0103 zilnic cu 400 de UI \u2013 10 micrograme \u2013 din pricina faptului c\u0103 iarna, expunerea la soare este deficitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Activitatea fizic\u0103 \u021bine oasele tari<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Activitatea fizic\u0103 trebuie inclus\u0103 \u00een rutina zilnic\u0103. Mersul pe jos, alergarea, urcatul sc\u0103rilor, ne pot ajuta la construc\u021bia de oase puternice \u0219i la \u00eencetinirea pierderii osoase.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii tind s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la oase ca la o parte static\u0103 a corpului, dar ele sunt de fapt dinamice. Osul vechi se descompune \u00een mod constant \u0219i este absorbit \u00een fluxul sanguin \u0219i \u00een locul lui se formeaz\u0103 oase noi. Acest proces, numit remodelare, este afectat de o mul\u021bime de factori, inclusiv de stresul mecanic cauzat de exerci\u021biile care pun presiune pe oase \u0219i articula\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu: mersul pe jos, urcatul sc\u0103rilor, practicarea sportului cu palete, flot\u0103rile \u0219i s\u0103riturile cu coarda. \u201eDensitatea osoas\u0103 cre\u0219te acolo unde se exercit\u0103 stres asupra osului. \u00cen zonele \u00een care osul nu este solicitat, corpul \u00eencepe s\u0103 resoarb\u0103 acel os, se pierde din densitatea osoas\u0103, iar asta poate duce la osteopenie sau osteoporoz\u0103\u201d, a explicat  dr. Jack Steele, chirurg ortoped la Centrul Medical St. Joseph de la Universitatea din Maryland, SUA, pentru Time Magazine. <\/a> <\/p>\n\n\n\n

Aceste afec\u021biuni nu sunt reversibile, dar ele pot fi tratate cu medicamente care le \u00eencetinesc progresia. Medicul recomand\u0103 pacien\u021bilor s\u0103i care-l \u00eentreab\u0103 c\u00e2t de mult\u0103 mi\u0219care trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru a avea oase s\u0103n\u0103toase, c\u0103 orice abordare func\u021bioneaz\u0103, fie c\u0103 este vorba despre mersul pe jos, timp de 30 de minute zilnic, fie c\u0103 este vorba de tenis practicat timp de dou\u0103 ore \u00een weekend. Cel mai important, puncteaz\u0103 medicul, este ca o persoan\u0103 s\u0103 fie consecvent\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 mi\u0219care c\u00e2t mai regulat posibil \u0219i s\u0103 nu lase s\u0103 treac\u0103 zilele f\u0103r\u0103 a face nicio activitate fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Abuzul de b\u0103uturi alcoolice, tutun, substan\u021be cresc \u0219i ele riscul de osteoporoz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eScheletul este funda\u021bia\u201d<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, chiar dac\u0103 nu vedem coastele, coccisul sau humerusul, dar este totu\u0219i important s\u0103 facem \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103n\u0103tatea oaselor s\u0103 fie o prioritate. Pentru c\u0103 este legat\u0103 de orice aspect al vie\u021bii de bun\u0103 calitate. <\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103n\u0103tatea oaselor \u0219i a articula\u021biilor sunt \u00eentr-adev\u0103r legate de starea general\u0103 de bine \u0219i de s\u0103n\u0103tate\u201d, atrage ten\u021bia dr. David Shau, chirurg ortoped \u0219i profesor asistent la Burnett School of Medicine de la Texas Christian University, SUA.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 o fereastr\u0103 de timp pe care fiecare o poate folosi \u00een care poate face ceva pentru recuperarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sale osoase. Dac\u0103 nu po\u021bi face mi\u0219care, dac\u0103 nu po\u021bi c\u0103l\u0103tori, dac\u0103 nu po\u021bi fi acitv, s\u0103n\u0103tatea ta cardiovascular\u0103 \u00eencepe s\u0103 se deterioreze, mai spune medicul, apar problemele metabolice \u0219i alte probleme de s\u0103n\u0103tate: \u201eIar acesta poate fi \u00eenceputul unei serii de evenimente poten\u021bial devastatoare care pot provoca probleme de s\u0103n\u0103tate imense \u00een viitor. A\u0219 vrea ca oamenii s\u0103 nu-\u0219i distrug\u0103 s\u0103n\u0103tatea oaselor. Este u\u0219or s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la lucruri pe care la po\u021bi vedea \u0219i s\u0103 vizualizezi lucruri pe care le po\u021bi sim\u021bi. Dar scheletul t\u0103u este funda\u021bia \u2013 suportul strctural pentru \u00eentregul corp. Iar impactul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii oaselor merge dincolo de acestea, influen\u021b\u00e2nd \u00eentreaga bun\u0103stare a unui individ\u201d, conchide specialistul. <\/p>\n\n\n\n

Sursa:hotnews<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u021aesutul osos este viu \u0219i se schimb\u0103 constant pe parcursul vie\u021bii. Protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii osoase poate fi un lucru mai simplu<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":119883,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[80],"tags":[],"class_list":["post-119882","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sanatate-osoasa.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-vbA","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119882","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119882"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119882\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":119884,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119882\/revisions\/119884"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/119883"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119882"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=119882"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=119882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}