{"id":120044,"date":"2025-01-14T10:06:26","date_gmt":"2025-01-14T08:06:26","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=120044"},"modified":"2025-01-14T10:06:28","modified_gmt":"2025-01-14T08:06:28","slug":"povestea-satului-baia-craiului-din-hunedoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=120044","title":{"rendered":"Povestea satului Baia Craiului din Hunedoara"},"content":{"rendered":"\n

La \u0219ase decenii de la desfiin\u021barea satului Baia Craiului din Hunedoara, ruinele sale devin din ce \u00een ce mai vizibile, dup\u0103 ce apele lacului care \u00eel inundase au \u00eenceput s\u0103 se retrag\u0103. Dou\u0103 biserici vechi, pe jum\u0103tate distruse, au r\u0103mas \u00een picioare, \u00eenconjurate de p\u0103dure \u0219i ape.\"Fosta<\/p>\n\n\n\n

Fosta biseric\u0103 romano-catolic\u0103. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n\n\n\n

Satul Baia Craiului din Hunedoara (video) a fost desfiin\u021bat \u00een 1964, odat\u0103 cu amenajarea hidrotehnic\u0103 Lacul Cinci\u0219, care avea s\u0103 \u00eenghit\u0103 mai multe sate de pe valea Cernei hunedorene.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSe declar\u0103 desfiin\u021bate satele B\u0103lana, Cinci\u0219, Cerna, Moara Ungurului, din comuna Teliuc, satul Baia Craiului din comuna Topli\u021ba, incluse \u00een teritoriul administrativ al ora\u0219ului Hunedoara, regiunea Hunedoara \u0219i satul Ezeru din comuna Cacomeanca, raionul C\u0103l\u0103ra\u0219i, regiunea Bucure\u0219ti. A\u0219ezarea denumit\u0103 \u201eIuba\u201c se declar\u0103 sat \u0219i va purta denumirea \u201eCinci\u0219-Cerna\u201c. Satul Cinci\u0219-Cerna intr\u0103 \u00een componen\u021ba comunei Teliuc, inclus\u0103 \u00een teritoriul administrativ al ora\u0219ului Hunedoara, regiunea Hunedoara\u201d<\/em>, ar\u0103ta un decret din 1964, semnat de fostul \u0219ef de stat comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

De la \u00eenceputul anilor \u201860, \u00eenainte ca apele noului lac s\u0103 inunde vetrele satelor B\u0103lana, Cinci\u0219, Cerna, Moara Ungurului \u0219i Baia Craiului \u0219i ale altor c\u00e2teva c\u0103tune, aproape 1.000 de localnici au fost evacua\u021bi din vechile a\u0219ez\u0103ri, iar cele mai multe case \u0219i biserici au fost demolate.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii au putut recupera o parte din materialele de construc\u021bii \u0219i din bunurile pe care le-au str\u00e2ns \u00een fostele gospod\u0103rii, iar din vara anului 1962 familiile au fost mutate \u00een noul sat Cinci\u0219 – Cerna, \u00eenfiin\u021bat \u00een vecin\u0103tatea barajului Cinci\u0219, la circa 10 kilometri de Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Veche de \u0219ase secole, Biserica din satul Cinci\u0219, locul unde s-ar fi aflat morm\u00e2ntul mamei lui Ioan de Hunedoara, a fost demolat\u0103 \u00eenainte ca a\u0219ezarea s\u0103 ajung\u0103 sub ape, \u00eens\u0103 unele dintre vestigiile \u0219i bunurile sale de pre\u021b au fost recuperate \u0219i aduse la noua biseric\u0103 din satul Cinci\u0219 – Cerna.<\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 biserici de piatr\u0103 din satul Baia Craiului, una ortodox\u0103 ridicat\u0103 la \u00eenceputul secolului XX, \u0219i biserica romano-catolic\u0103, veche din secolul al XVII-lea, au fost dezafectate. Orga \u0219i alte bunuri ale l\u0103ca\u0219ului catolic au fost mutate \u00een biserica amenajat\u0103 de catolici \u00een satul Izvoarele, \u00eenvecinat noului lac de acumulare.<\/p>\n\n\n\n

Turi\u0219tii puteau intra cu barca \u00een biseric\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Spre deosebire de satele din aval care au fost inundate complet de apele lacului Cinci\u0219 \u00een anii \u201860, din fostul sat Baia Craiului au r\u0103mas mai multe ruine, la care apele Cernei nu au putut ajunge, ori le-au cuprins doar par\u021bial. \u00cen trecut, turi\u0219tii care se plimbau cu b\u0103rcile pe Lacul Cinci\u0219 <\/a>puteau intra plutind pe poarta bisericii romano-catolice, inundat\u0103 par\u021bial de ape.<\/p>\n\n\n\n

Cu timpul, aluviunile de la \u201ecoada\u201d lacului de acumulare au f\u0103cut ca apa s\u0103 nu mai ajung\u0103 la biseric\u0103 \u0219i la mormintele din jurul ei.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Fostul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/11:<\/strong> Fostul sat Baia Craiului Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (1) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n

La circa dou\u0103 sute de metri de ea se afl\u0103 ruinele fostei biserici ortodoxe. Ambele biserici, dar \u0219i zidurile \u0219i funda\u021biile mai multor gospod\u0103rii \u0219i ateliere au fost \u201e\u00eenghi\u021bite\u201d formeaz\u0103 \u00een prezent un \u201esat fantom\u0103\u201d ascuns \u00een p\u0103dure, pe malul st\u00e2ng al Cernei, \u00eenainte ca r\u00e2ul s\u0103 se l\u0103rgeasc\u0103 pentru a forma lacul de acumulare.<\/p>\n\n\n\n

Locul fostului sat Baia Craiului este greu accesibil, din cauza vegeta\u021biei abundente, a zonei ml\u0103\u0219tinoase \u0219i a numero\u0219ilor arbori pr\u0103bu\u0219i\u021bi \u00een zona alt\u0103dat\u0103 inundat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii ajung aici cobor\u00e2nd din zona podului peste Cerna, aflat la intrarea \u00een satul Topli\u021ba din Hunedoara, pe o c\u0103rare care se pierde \u00een p\u0103dure. Zona este pu\u021bin c\u0103utat\u0103 de turi\u0219ti, \u00een schimb, este preferat\u0103 de c\u0103prioare, mistre\u021bi \u0219i numeroase p\u0103s\u0103ri s\u0103lbatice. Biserica romano-catolic\u0103 este vizibil\u0103 \u0219i de pe cel\u0103lalt mal al Cernei, traversat de \u0219oseaua Hunedoara – Topli\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Satul \u00eenfiin\u021bat din vremea Corvinilor<\/h2>\n\n\n\n

Satul – fantom\u0103, ale c\u0103rui ruine sunt ascunse \u00een p\u0103dure, dateaz\u0103 din epoca medieval\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i leag\u0103 existen\u021ba de exploat\u0103rile miniere din zon\u0103. Ar fi fost \u00eenfiin\u021bat \u00eenc\u0103 din vremea Huniazilor (secolul al XV-lea), de nobilii de la Castelul Corvinilor care de\u021bineau aici ateliere de prelucrat fierul.<\/p>\n\n\n\n

\u2192\"Fostul<\/p>\n\n\n\n

Imaginea 1\/14:<\/strong> Fostul sat Baia Craiului Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (27) JPG<\/p>\n\n\n\n

\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n
\"Fostul<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen vremea habsburgilor, mai multe topitorii func\u021bionau pe valea Cernei, iar \u00een apropiere de Baia Craiului, la Topli\u021ba, a fost construit \u00een a doua parte a secolului al XVIII-lea, unul dintre cele mai vechi furnale din Rom\u00e2nia.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201eInsuficien\u0163a produc\u0163iei furnalului de la Topli\u0163a, pentru alimentarea cu materie prim\u0103 a atelierelor ce practicau afinarea fontei \u00een vetre \u00eenchise, a preocupat forurile administrative superioare \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een 1802, Thesaurariatul din Sibiu dispune Administra\u0163iei din Hunedoara s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat un studiu pentru rezolvarea problemei sporirii produc\u0163iei de font\u0103 prin construirea unui nou furnal. Se atr\u0103gea aten\u0163ia c\u0103 amplasarea va trebui astfel f\u0103cut\u0103, incit problema aliment\u0103rii cu minereu de calitate, \u00een cantit\u0103\u0163i suficiente \u015fi la un pre\u0163 convenabil, s\u0103 fie rezolvat\u0103 pentru mul\u0163i ani \u00eenainte\u201d<\/em>, ar\u0103ta N. Chindler, \u00een monografia Combinatului Siderurgic Hunedoara (1974).<\/p>\n\n\n\n

Satul Baia Craiului \u0219i satul Gov\u00e2jdia, unde existau topitorii, au fost cercetate ini\u021bial pentru construc\u021bia primului mare furnal al Hunedoarei, \u00eens\u0103 \u00een cele din urm\u0103 autorit\u0103\u021bile au optat doar pentru construc\u021bia unei astfel de uzine la Gov\u00e2jdia, datorit\u0103 distan\u021bei mai mici fa\u021b\u0103 de minele de fier din Ghelari \u0219i a p\u0103durilor vaste folosite ca surs\u0103 de materii prime (mangal) pentru produc\u021bia de font\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Furnalul de la Gov\u0103jdia (video<\/em><\/strong>) a fost construit \u00eentre anii 1806 \u015fi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. Trei decenii mai t\u00e2rziu, \u00een noaptea de 15-16 ianuarie 1837, un incendiu a distrut cl\u0103dirile, ma\u015finile \u015fi materialele depozitate \u00een vechiul furnal din Topil\u021ba \u0219i i-a pecetluit soarta.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

Vechea topitorie de la Baia Craiului, ale c\u0103rei ruine s-au p\u0103strat pe malul apei, l\u00e2ng\u0103 cele dou\u0103 biserici ruinate, dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea. Atelierul metalurgic avea \u00een dotare dou\u0103 cuptoare pentru afinare a fontei \u015fi ciocane pentru forjarea lupelor, dar \u015fi pentru producerea de produse finite. Aici erau realizate coase, sape, cazmale \u0219i alte unelte de gospod\u0103rie, dar a fost folosit \u00een timpul Revolu\u021biei din 1848 \u0219i 1849 \u0219i pentru realizarea armelor. Rom\u00e2ni \u0219i germani au locuit aici \u00een secolele trecute.<\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropierea bisericilor a func\u021bionat \u0219i o \u0219coal\u0103 pentru copiii din sat. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, atelierele metalurgice de la Baia Craiului nu mai func\u021bionau, dar satul \u0219i-a continuat existen\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1962, c\u00e2nd au \u00eenceput str\u0103mut\u0103rile \u0219i demol\u0103rile care preg\u0103teau terenul pentru amenajarea Lacului Cinci\u0219 (video<\/em><\/strong> – Adev\u0103rul<\/strong><\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Sursa\/foto:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u0219ase decenii de la desfiin\u021barea satului Baia Craiului din Hunedoara, ruinele sale devin din ce \u00een ce mai vizibile,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":120045,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-120044","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/index-4.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-vec","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120044","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=120044"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120044\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":120046,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/120044\/revisions\/120046"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/120045"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=120044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=120044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=120044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}