Delta Dun\u0103rii va deveni un uria\u0219 centru \u0219tiin\u021bific pentru \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cercet\u0103tori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini vor analiza acolo inunda\u021biile, seceta, biodiversitatea ori calitatea apelor, pentru ecosistemele fluviilor care se vars\u0103 \u00een m\u0103rile din Uniunea European\u0103. Centrul va fi construit la Murighiol \u0219i va fi primul consor\u021biu interna\u021bional de acest fel, cu sediul \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n
Proiectul se nume\u0219te Danubius \u0219i a pornit de la o idee rom\u00e2neasc\u0103, anun\u021bat\u0103 prima dat\u0103 acum 25 de ani, \u021bara noastr\u0103 fiind pozi\u021bionat\u0103 la v\u0103rsarea Dun\u0103rii \u00een mare. Cercet\u0103rile nu vor viza \u00eens\u0103 doar Dun\u0103rea \u0219i Marea Neagr\u0103, ci \u0219i alte fluvii mari, precum Rinul sau Tamisa. Datele vor fi puse la comun \u0219i analizate comparativ.<\/p>\n\n\n\n
Mihaela P\u0103un, director general INCDSB: <\/strong>\u201eApa este o provocare important\u0103 a acestui secol \u0219i, practic, prin aceast\u0103 infrastructur\u0103 cu componente puternice rom\u00e2ne\u0219ti, Rom\u00e2nia are \u0219ansa s\u0103 joace \u00een prima lig\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Roxana M\u00eenzatu, vicepre\u0219edinte executiv Comisia European\u0103: <\/strong>\u201eCompetitivitatea Europei \u0219i pozi\u021bia sa \u00een aceast\u0103 curs\u0103 c\u0103tre o economie curat\u0103 \u0219i digital\u0103 va depinde de \u00eenceperea unei noi etape de inovare \u0219i cercetare.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Hub-ul va fi construit la Murighiol \u0219i va avea laboratoare cu tehnologii de ultim\u0103 genera\u021bie pentru 300 de cercet\u0103tori. Cl\u0103direa va fi gata \u00een 5 ani, dar oficialii sper\u0103 ca, de anul viitor, s\u0103 \u00eenceap\u0103 deja activitatea. Cercet\u0103torii au deja pe agend\u0103 7 teme majore, printre care inunda\u021biile, cum au fost cele de pe Dun\u0103re din aceast\u0103 var\u0103, care au afectat \u00een special Ungaria. Rezultatele ob\u021binute aici vor duce la solu\u021bii la nivel global, spun speciali\u0219tii.<\/p>\n\n\n\n Adrian St\u0103nic\u0103, director general GeoEcoMar: <\/strong>\u201eTr\u0103im deja \u00een extreme, cu perioade foarte lungi de secet\u0103, care sunt \u00eentrerupte de momente scurte \u00een care sunt ploi, debite istorice. Cum putem gestiona, astfel \u00eenc\u00e2t nici s\u0103 nu distrugem totul datorit\u0103 secetei, cum putem gestiona curgerea apei, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een momentele de ploi toren\u021biale, cu \u00eentreruperi de nori, s\u0103 nu avem pagube mari \u0219i pierderi de vie\u021bi omene\u0219ti.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 tem\u0103 este cea a poluan\u021bilor, clase noi \u0219i necunoscute, care ajung \u00een ape \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, la om. Toate acestea vor fi studiate cu ajutorul a 6 sta\u021bii de cercetare \u00een teren \u0219i 52 de puncte de observa\u021bie distribuite \u00een Delta Dun\u0103rii ori \u00een zona costier\u0103 a M\u0103rii Negre.<\/p>\n\n\n\n Proiectul cost\u0103 \u00een total 130 de milioane de euro, din care 85% sunt bani europeni, iar restul cofinan\u021bare rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n